1,880 matches
-
prin „repatriere” nici în ruptul capului, chiar dacă era născut în stânga Prutului. Iată argumentele cinstitei fețe bisericești: „Sunt născut în Basarabia dar înainte de 28 iunie 1940 (subl.ns.) am plecat de acolo stabilindumă în Regat”. Prin urmare, preotul voia să demonstreze implacabililor și inumanilor ruși că stătuse în Basarabia înainte de ruperea ei de trupul țării prin diktat. Mai departe, pentru a-și întări refuzul ferm, părintele Profir l-a informat pe prefect că în perioada 1940-1944 absolvise și Facultatea de teologie de la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Berlin, care devine o convingere larg răspândită în perioada romantică, atunci când frontierele dintre real și imaginar se șterg și când zestrea luminismului francez este substituita de un nou set de dogme, poate antiraționaliste și idealiste, dar la fel de dure și de implacabile precum precedentele. Dacă rafinații philosophes se străduiesc să predice că universul material este singurul obiect creditabil al cunoașterii, Blake și romanticii își ridică vocea în sprijinul autonomiei imaginației, iar lipsa lor de concesie în argumentație plasează facultatea respectivă pe picior
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Ashes of Mystery began to animate they calld it Deism / And Natural Religion aș of old șo now anew began / Babylon again în infancy Calld Natural Religion" (E: 386). Furia cosmică atinge punctul culminant în Night the Ninth. Din cauza naturii implacabile a lui Urizen, Știința a încetat să fie ceea ce era primordial o formă a iluminării spirituale, slujind deci revelației divine, fiind convertita într-un simplu instrument autologic și, în consecință, autodistructiv: "Thy self-destroying beast formd Science shall be thy eternal
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
exercitarea unei influențe blânde care să ghideze conversațiile către un sfârșit în care toți participanții să fie satisfăcuți, mai fericiți. Să facem astfel ca discuțiile noastre, confruntarea cu alții, negocierile, noi înșine să nu mai fim pierduți doar în curgerea implacabilă a interacțiunii în contextul lumii înconjurătoare. Comportamentul nostru comunicațional trebuie să fie centrat pe îndeplinirea așteptărilor fiecăruia dintre participanți la conversație. Ultimul motiv se referă la faptul că învățarea de abilități noi, mai cooperante în comunicare, cere efort, deoarece noi
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
strict delimitate: urcînd o treaptă, cel implicat în complot știe mai mult, e mai puternic și are o responsabilitate mai mare. La vîrf, acolo unde ajung firele tuturor intrigilor și de unde pleacă ordinele, tronează o autoritate suverană definită deopotrivă ca implacabilă și invizibilă. Gradele înalte, scrie abatele Barruel, trebuie să rămînă necunoscute gradelor inferioare. Ești mai supus cînd primești ordine de la un necunoscut decît atunci cînd le primești de la persoane cunoscute, la care poți, cu vremea, să distingi niște defecte. Necunoscutul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
poporane a românilor, Ediție îngrijită și studiu introductiv de Grigore Brâncuș, Editura Minerva, București, 1972, p. 11. 74 Idem. 75 În România circulă expresia: "Mult noroc, pentru că sănătate au avut și cei de pe Titanic", care arată convingerea românilor în forțe implacabile, așa cum este norocul, care pot controla destinul oamenilor. 76 Ferdinand de Saussure, op. cit., pp. 65-76 77 Trimiteri bibliografice relevante despre " Ipoteza Sapir-Whorf" pot fi găsite în articolul Linguistic relativity, editat în cadrul enciclopediei electronice Wikipedia, ce poate fi accesată la adresa: www
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în Vechiul Testament, potrivit căreia unele greșeli ale părinților au repercusiuni asupra copiilor acestora, ca o pedeapsă ce lovește în ceea ce e mai drag omului; r. 27 28: „Ce-i e scris omului în frunte-i e pus” destinul de neschimbat, implacabil, privit ca un plan divin; neputința omului în fața sorții; p. 99, r. 12: „cu răbdarea îi frigi pielea” răbdarea este o calitate ce ajută omul să treacă peste orice necaz; puterea taumaturgică a timpului; p. 102, r. 4 6: „lumea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
au relevat corelația dintre reușita școlară și participarea părinților la activitățile variate ale școlii. Relațiile dintre părinți și profesori se produc în forme multiple de interacțiune. Există însă un aspect al raporturilor școală-familie puțin cunoscut: părinții și profesorii, în mod implacabil, sînt "condamnați" să comunice prin intermediul elevului care joacă rolul de mesager. Indiferent de forma și conținutul mesajului purtat de comunicare, în esență, ea modelează raporturile dintre adulți, iar elevul își afirmă statutul de actor important. Din această perspectivă devine interesantă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ca să-și alunge din emoții, uite ce a fost, mai ceva ca-n basme.[ b] Dar trebuie să-ți povestesc tot, de la începutul începutului. Se învălui într-un nor de fum. Nu trebuia să plângă, desigur trebuia să rămână învingătorul implacabil. Nu trebuia să-l privesc, căci admirația pe care ar fi citit-o în ochii mei i-ar fi provocat un gol în stomac). [c] Intru deci în cabinetul ultramodern, tapiserii de valoare etc. Era acolo, stând impunător în fața biroului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
spaime”, „arde lumea vegetală”. Zbucium și descumpănire! Cât de mult conștientizează acel văl umbros al destinului care veghează asupră-le, strivind voința unei decizii tranșante. Deși se iubesc mai presus de fire, cei doi se lasă în voia unui destin implacabil, înlănțuiți de maleficul ce pulsează dinspre exterior: „Port în mine gândul crud / și las vântul să-mi usuce lacrima...” Ei par a spune, precum eyperion către Bellarmin: „Noi nu suntem nimic; ce Făutăm e totul”. Cei doi îndrăgostiți sunt pregătiți
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
conexiuni cu Dostoievski (Crimă și pedeapsă), Tolstoi (Război și pace), Sofocle (Oedip rege) sau Alfred garry (rbu rege), privind „povara matricidului”, zvârcolirile conflictuale care ne pot aminti, deopotrivă, de Choeforele (Eschil) și de Electra (Sofocle). Protagoniștii devin marionete ale unui implacabil destin, fiind aruncați în mrejele morții. „Luminiscența putregaiului” uman s-așterne peste scenele lumii. și astfel, pentru eamlet, lumea devine o „închisoare...”, o încorsetare ca într o „coajă de nucă...”, pentru un rege „al spațiului infinit”, un rege al „nemărginirii
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ele cea mai mare capacitate de jertfăși dragoste pentru umanitate”. Piesa Cum vă place naște-o altă dezbatere, Bufoni și knuki, dintr-o perspectivă subtil generalizată, din care recunoaștem două planuri vizuale, aflate la poluri opuse, evoluând după o „logică implacabilă” (cu referire, strict, la Richard al III-lea, Macbeth, Regele Lear): lumea puterii - „irelevant joc” și lumea codrului - stranietatea a două „convertiri” (dacă analizăm antepunerea lui Oliver - ca tip al intrigantului, cu Orlando - figură tipic ingenuă). Această „poezie a convertirii
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în care ți-a fost canalizată viața, cum se leagă diferite fapte și întâmplări și direcția spre care converg toate ace stea. — Direcția care? — Prin drumul predestinat al unui om, eu nu înț ele g ceea ce se înțelege prin „destin implacabil”, ci cal ea care reprezintă o direcție clară care ne a fost dată în această viaț ă, direcție la care ni se solicită participarea prin liberul arbitru: o misiune îndeplinită, o lecție de învățat, fusul unei ro tiț e într-
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
clișee și numeroase locuri comune, imposibil de controlat în planul compoziției supuse arbitrarului ca amploare și ordine de prezentare a elementelor sale, descrierea, cu vocația sa excesiv ornamentală, cu detestatul său defect de a perturba dinamica narativă, încetinind curgerea lină, implacabilă a evenimentelor, frustrînd curiozita-tea neastîmpărată a cititorului, nu pare să intereseze pe teoreticienii text-discursului. Pe la sfîrșitul anilor '70, în literatura de specialitate din Franța, mai precis în Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, A. J. Greimas și J. Courtés, recunoscînd
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lumina începuturilor s-ar fi stins gradual pentru a face loc unei umbre din ce în ce mai accentuate, datorată opoziției care a apărut și s-a extins cu fiecare zi și căreia Augustus a trebuit să-i țină piept cu o duritate din ce în ce mai implacabilă. Nu se poate nega că există un sâmbure de adevăr în această afirmație. Și totuși ni se pare că această împărțire simetrică este oarecum artificială și nu corespunde cu datele istorice. Însuși D'Elia remarcă condițiile obiective apte să determine
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și nu spune că nu te poate ierta". Dar, mai ales, îmi repeta: "Gândește-te la cât de mult îți veni în ajutor Maximus; Maximus va acționa; cu zelul său de prieten, va cere ca mânia Cezarului să nu rămână implacabilă până la sfârșit și, împreună cu ai săi, nu va precupeți nici un efort, ca un frate adevărat 174; nu va trece cu vederea nici un mijloc pentru a-ți ușura suferințele""175. De obicei 176, Celsus, destinatarul ovidian al acestei scrisori, este identificat
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
generali, escroci în haină de mătase... Ca o culme a deprecierii, nobilii moldoveni și valahi vor deveni lingușitorii acestor tirani, sclavii acestor servitori... Înainte de sosirea fanarioților, grecii din Constantinopol pătrunseseră deja în cele două provincii pentru a suscita aici uri implacabile... Disprețuiți de turci... coborâți la starea de degradare civilă și morală a evreilor din Evul Mediu, ca aceștia de vicleni și de răbdători... ei ajungeau, prin banii câștigați, la un anume echilibru al influenței care îi răzbuna pentru disprețul osmanlâilor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Evdochimov întrevede o adevărată "criză actuală a artei sacre"510, ale cărei cauze nu sunt de ordin estetic, ci religios, și ale cărei urmări constau în declanșarea unui nou iconoclasm; refuzul icoanei și al contemplării ei mistice, conducând spre o implacabilă concluzie: În lipsa artei sacre de odinioară, nu mai găsești decât opere de artă cu subiect religios"511. În prezent, din aceste rațiuni și datorită unui proces accentuat de desacralizare și resemnificare, arta sacră tinde să-și modifice conținutul spiritual consacrat
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pereți de oțel. Pas cu pas, caută raționamentul apt de a ajunge la țelul dorit. O scară se înfundă în neguri de infern. Groaza îl cuprinde. Coboară. Rațiunea îi dă sfat patern. Intră într-un puț secret numit, puțul fatalității implacabile. Ajunge într-o situație la culme, disperă. La stânga o crevasă. Descoperă drumul și merge sigur de el spre crevasă. Speranța și credința reînvie. Eliberarea este aproape. Incertitudinea îl macină, îl roade. Gândește și pornește, asigurându-se la fiecare pas, spre
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
suferință, nu-mi apare niciodată în amintire fără un adânc fior: e pentru mine semnul că pe această lume, destinul orb nu e atotputernic, că hotărârile lui pot fi smulse, că fulgerul intuiției noastre îl poate abate din mersul lui implacabil. Și că, odată înfrînt, el cedează mereu netezindu-ți drumul nu fără a-ți lăsa în conștiință de fiecare dată o spaimă, semn că nu te va proteja la infinit. Această spaimă o trăia pe drum tatăl meu, înaintea mea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
odăițe în acea curte și o voce i-a răspuns și i-a arătat-o pe a mea. Am auzit o bătaie în ușă și am sărit din pat în prag se afla Diaconescu, un domn sever, indignat, străin și implacabil. - Ai spus, a început el, că îmi dai banii în câteva zile. Au trecut două săptămâni și ai dispărut. Ce înseamnă asta? Ți-am spus că adun bani pentru sora mea, nu sunt bogat, muncesc cu un scop. E o
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cade, aiurea, unde nu te aștepți, încă și încă o dată, până când glasul aspru al supraveghetoarei acoperă zumzetul vesel. Vocea Ortansei izbește cu putere gongul, înmărmurind suporterii : Ascultă, tinere, mai lasă ziarul ! Nu face pe interesantul, ți-a venit iubita. Glasul implacabil al doamnei Mitulescu ! Un experimentat strateg, stăpân pe manevra potrivită. — Habar n-ai ce suferea junele nostru ! A slăbit, a tăcut tot timpul, nici cu Vornicu nu vorbea. Murea de dorul tău. Somnambulul rechemat pe scenă își îndreaptă spinarea, reînnoiește
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
la rậndul nostru devenim dumnezei adevărați atunci cậnd acceptam ca Celde -Sus să-și reverse binecuvậntarea Lui, învestindu-ne cu harul sfậnt de a dărui la rậndul nostru viață altora... Esențialul este să fii consecvent cu tine însuți. Un examen implacabil al conștiinței ne îndeamnă cậteodată să sfậșiem chiar prejudecățile cele mai tiranice. Cu neasemuită plăcere îmi înecasem privirile în nemărginirile cerului și ale mării, adorậnd divinitatea și detestậndu-i pe oameni, creaturi nedemne. Uneori un catarg tremurậnd în zare aducea în
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
de pereții vieții. Cele mai multe destine sunt reglate de claxoanele celor din jur. E posibil ca omul să fi apărut în urma spargerii din greșeală a unor eprubete. Norocul poate fi izvorul cauzalității, dar și fratele geamăn al hazardului. În cazul destinului implacabil există și o împielițare cosmică.. Destinul este asemenea unui vulcan. Din când în când izbucnește distrugând monotonia. Destinul poate consta și în alunecarea pe o coajă de banană. Mă tem că nu există hazard nevinovat. Multe destine se frâng când
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ofensele istoriei. Spre unele limanuri numai muzica știe drumul. Poezia - acest rug al cuvintelor. Arta trebuie să caute nuferi. Chiar dacă, de regulă, găsește numai noroi. Arta încearcă să ne mângâie perisabilitatea. Măcar arta trebuie să se ia de piept cu implacabilul. Arta autentică înseamnă un tulburător concubinaj cu absolutul. Creatorii de artă știu că nu orice val de ceață devine curcubeu. În lumea artelor, insultele sunt preferabile tăcerii. Pentru a curta durabilul, arta trebuie să dialogheze cu esențialul. I - am savurat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]