7,939 matches
-
cuprinde in nuce legea talionului. Pedeapsa este plata simbolică a abaterii de la lege. Responsabilitatea obligă omul, dar Îl Însingurează. El nu este niciodată cu adevărat liber. Omul este, În perspectiva acestei mentalități, permanent responsabil, o responsabilitate care Închide În limitele impuse, de această dată, de legile umane. În felul acesta, catharsisului și mântuirii se mai adaugă și pedeapsa reparatorie. Toate acestea au semnificația simbolică a separării omului de impuritatea vinovăției sale, a anulării actelor negative, În vederea restaurării depline a umanului. Catharsisul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de excitație maniacală sunt forma de manifestare a unei stări de euforie psihotică, morbidă. c. Extazul În ordinea stărilor descrise, extazul este forma prin care se realizează, În totalitatea ei, starea de eliberare sufletească și moral-spirituală a persoanei, din limitele impuse acesteia de viața cotidiană. Extazul este definit ca reprezentând starea psihică complexă prin care individul se simte transportat dincolo de lumea realității sensibile și dincolo de propria sa persoană, unindu-se cu transcendentul (P. Foulquié și R. Saint-Jeană. Trăirea extatică este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
etcă. Fiecare tip de persoană-limită este echivalentul situațiilor Închise care au produs-o. Între condițiile nefirești, absurde, Închise ale vieții și formele pe care le adoptă natura persoanei există o strânsă legătură, inteligibilă din punct de vedere cauzal. Dispariția limitelor impuse persoanei Îi redau acesteia libertatea și posibilitatea de a se afirma, Într-o manieră plenară, liberă. Cu toate acestea, situațiile-limită vor marca persoana pentru tot restul vieții sale. Trecerea prin situații-limită va lăsa urme: frustrări, situații castratoare, complexe. Ieșirea dintr-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Orice prezență fiind o Întâlnire, În sensul de „a-fi-Împreună-cu”, presupune, așa cum am spus câteva etape, și anume; aă Așteptarea unei Întâlniri cu un loc, un obiect, o persoană. Este o etapă de pregătire care poate fi planificată anterior, dorită sau impusă, sau poate dimpotrivă, să fie spontană, ca surpriză. bă Întâlnirea propriu-zisă reprezintă contactul direct cu celălalt, punerea față-n față, faptul de „a-fi-Împreună”. Aceasta reprezintă starea de coprezență propriu-zisă. că Încheierea, sau sfârșitul Întâlnirii a faptului de „a-fi-fost-Împreună”, și despărțirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
exemplu, În condiții de claustrare severă, absolută, Împotriva voinței sale, persoana va lupta Împotriva singurătății. Ea va apela la un dublu, la un alterego În care să se reflecte și cu care să comunice. În felul acesta, este refuzată Încremenirea impusă, pe care individul o resimte, prin izolare, ca o moarte lentă a spiritului. În aceste condiții, intervine memoria. Apelând la memorie, persoana readuce În prezent imaginile celor cu care a fost anterior. Este o dublă apropiere: ca prezență imaginativă, dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
responsabilității. Acest lucru este absolut necesar, Întrucât este știut faptul că voința acționează sub presiunea sentimentelor (R. Le Senneă. Constrângerea nu trebuie confundată cu abținerea. Prima este de ordin exterior, pe când a doua este de ordin personal, interior. Prima este impusă persoanei, a doua și-o impune persoana Însăși. Constrângerea schimbă persoana prin limitarea sau chiar suprimarea libertății. Această schimbare se observă atât În planul sufletesc, cât și În cel moral. Fie că este o constrângere externă, fie că este vorba
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individului sunt de fiecare dată justificate În fața conștiinței lui. Mai mult chiar, sunt acceptate. Remarcăm astfel următoarele situații: aă acte psihomorale care au la baza lor sentimentul datoriei, chiar dacă acesta este orientat Într-o direcție contrară normelor morale, fiind adesea impus, dictat persoanei respective; bă acte psihomorale de factură utopică, ireale, neconforme cu scopurile impuse de necesitate, dar pe care persoana care le face le consideră bune; că acte psihomorale aparent negative, dar prin care cel care le execută urmărește un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fi sancționat În planul conștiinței mele. Actele permise mă „deschid”, mă „eliberează”, pe când actele interzise mă „Închid”, mă „Încarcă”. Orice acțiune psihomorală umană se desfășoară Între permisiune și interdicție. Atât acceptarea ca permisiune, cât și interdicția ca nepermis, sunt norme impuse eului meu de către supraeul moral. Ființa umană, prin eul ei personal, este Însă liberă. Ea are posibilitatea de opțiune. De a alege. Ea poate să aleagă Între ceea ce-i este permis sau să refuze ceea ce-i este permis și să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
efecte negative asupra relațiilor psihologice și sociale interumane. 4) Bolile de comunicare Față de cele expuse anterior, se pune în mod firesc întrebarea dacă putem vorbi despre „boli de comunicare”, ca forme specifice ale alterării stării de sănătate mintală datorate schimbărilor impuse de progresul tehnic în sfera procesului de comunicare interpersonală. Incontestabil că da, iar aceste „boli de comunicare” reprezintă o temă serioasă, prin importanța ei, pentru igiena mintală. Așa cum arătam mai sus, „tehnologizarea comunicării” implică o „deplasare a comunicării” din planul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vârstă, la pensionari, la profesioniștii aflați în șomaj, dar și la bolnavii psihic cu tulburări de conștiință și personalitate, la alcoolici și toxicomani, precum și la persoanele cu handicap sever obligate să se retragă din viața socială și activitatea profesională; izolarea impusă sau acceptată voluntar este tot o formă de inadaptare; izolarea este starea de însingurare acceptată de un individ care se retrage din lume, din societate, reducând considerabil, uneori până la completa suprimare, relațiile sale cu celelalte persoane și cu mediul social
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sănătate mintală, menționat de majoritatea specialiștilor, este reprezentat de suprasolicitare (P. Bugard, P. Brânzei, R. Bastide, R. Dubos, R.S. Lazarus, L. Lévi, C. Enăchescu). Suprasolicitarea apare, de cele mai multe ori, ca o consecință a factorilor externi, dar în unele situații impusă și de individul însuși constând în creșterea sarcinii de realizat, forțarea ritmului și a duratei de activitate peste posibilitățile reale psihobiologice și psihosocio-profesionale. Suprasolicitarea, compensată inițial de rezervele de adaptare-compensare ale individului, va duce însă rapid la decompensarea psihică și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adolescența este o lume aparte; ea are dreptul la autonomie; adulții nu au voie să o împiedice, dar în același timp ei trebuie să fie „paznicii” adolescentului, gardienii rațiunii și ai logicii, ai simțului realității, care trebuie cultivat, transmis și impus tinerilor. Din trăsăturile de personalitate ale adolescenței se poate desprinde concluzia că această perioadă este extrem de importantă pentru starea de sănătate mintală, pentru formarea și dezvoltarea ulterioară a adolescentului, în vederea maturizării acestuia. Igiena mintală este chemată să joace un rol
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și profesional-economic al acestora. Alte criterii de care suntem obligați să ținem seama ori de câte ori se are în vedere întemeierea unui cuplu familial sunt: atracția reciprocă dintre parteneri; interesele materiale comune; nivelul social și profesional; aspectul moral și religios confesional; situațiile impuse; nivelul cultural-educativ. În cazul în care aceste aspecte sunt neglijate, pot apărea situații conflictuale, stări de tensiune sau chiar manifestări patologice de tipul devianțelor: diferențe caracteriale și de temperament între parteneri; bărbatul cu personalitate dizarmonică, brutal, impulsiv, alcoolic, imoral; femeia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de viață copilului, punând în felul acesta bazele formării acestuia. Importanța modelelor familiale este esențială în viitorul proces de formare a persoanei umane. Modelele familiale, parentale, sunt adoptate sau respinse în primul rând în plan emoțional, fiind imitate, acceptate sau impuse. În orice situație, însă, ele sunt „asimilate” și „interiorizate” de copil, fiind „retransmise” descendenților acestora. Formarea copilul în familia sa de origine este în primul rând emoțional-afectivă. Ea va fi completată și continuată de către formarea educativ-instructivă, oferită copilului de către „modelul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reclamă și propagandă, ca și dependența de calculator, Internet etc. devin rapid o „modalitate de gândire”, adesea unică, de atitudini, de conduite colective, care vor sfârși prin a unifica indivizii. Se pierde identitatea personală, aceasta fiind înlocuită cu „modelele colective” impuse și dirijate. Dar din acest moment masele „dependente” de mass-media” pot fi manipulate teoretic necondiționat. Mai mult chiar, masele solicită aceste „mode-model” ca pe ceva absolut necesar și firesc, ca suport al modului lor de a fi, de a exista
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a originalității etc. Depistarea precoce a factorilor de risc pentru starea de sănătate mintală și anihilarea acestora. Măsuri psihoprotectoare. Participarea colectivităților umane la „acțiunile comunitare”. Înțelegerea și acceptarea „factorilor de progres social” ca o necesitate și nu ca un efort impus, cu efecte pozitive. Orice societate umană are „tipul uman” care-i corespunde. El este modelat după „sistemul de valori” al modelului socio-cultural respectiv. Dacă între „tipul uman” și „sistemul de valori” al societății există un acord, o concordanță reciprocă, avem
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu un caracter rigid, strict, conform unei ideologii și nu unui Weltanschauung dependent de natura liberă a valorilor modelului socio-cultural. Persoana „nu mai poate fi” potrivit naturii și tendințelor sale firești, ci ea „trebuie să fie” potrivit unui model ideologic impus (vezi modelul „omului nou”, proclamat în România până în decembrie 1990). Aspectele menționate sunt deosebit de importante, întrucât de tipul de mentalitate socială și de natura societății depinde nu numai imaginea socială a omului, ci și acțiunea de igienă mintală. Pentru societățile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care cultivă un „tip uman” specific unei autorități centrale unice, intolerant față de orice schimbare, restrictiv și represiv față de orice încercare de împotrivire și în care posibilitatea de afirmare liberă a individului este suprimată, fiind înlocuită de obediența absolută față de legile impuse; acesta este un tip de stat închis, static, rigid. În statul democratic, normele de comportament individual și colectiv sunt echilibrate între nevoi și realizări, liber manifestate de membrii societății, care sunt însă responsabili moral și social de actele lor. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
M. Potet). Ch. Richet susținea că „societatea trebuie să se apere, ea are datoria să distrugă sau să îndepărteze tot ceea ce poate împiedica perfecționarea speciei, pe toți marii anormali fizic sau psihic”. Se poate remarca aici fundamentul teoriei darwinismului social, impus igienei mintale. Segregarea este a doua formă de eugenie preconizată. Ea are un caracter negativ. Pollock H.M. susține că acțiunea de castrare a bolnavilor psihic poate stârni proteste publice și din acest motiv apelează la segregarea lor socială, împiedicându-i
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se obține p=1-2Ф(zp), unde σ2 Tz p = (Ф este funcția lui Laplace). În funcție de valoarea acestui parametru (fracțiunea defectivă probabilă) se apreciază capabilitatea procesului, starea procesului, raportul dintre toleranțele impuse prin specificații și posibilitățile procesului de încadrare între limitele impuse, concluzionându-se dacă procesul tehnologic analizat poate sau nu fi dirijat prin metode statistice (și dacă este cazul, ce metode pot fi utilizate). Literatura de specialitate [5] recomandă un proces ca fiind controlabil statistic atunci când 0.001≤p≤0.02
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
cu explicită satisfacție de I. Negoițescu într-un articol publicat aici la sfârșitul anilor ’60, încetează să mai fie o realitate, iar demersul cultural este practic sufocat de mulțimea reportajelor și eseurilor cu subiecte pseudoculturale și de editorialele pe teme impuse. Domeniul culturii e abordat acum doar ca știre, notă, informație, redacția reușind cu greu să mai strecoare în pagini scurte cronici, recenzii sau interviuri. Colaborările cu poezie sunt, în anumite perioade, numeroase. Versurile aparțin, de-a lungul timpului, lui Al.
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
și rezolvată, și alta mai recentă, criză nedepășită încă de personaj. Dacă interesul pentru evenimentele anilor ’50 ai secolului trecut și ideea că un om devine exemplar odată cu perioada istorică pe care o trăiește au fost „libertăți” oficializate, scheme frecvent impuse prozatorilor din epocă, ceea ce detașează cărțile lui T. ar fi stăpânirea tehnicii narative, ritmul și dinamismul discursului epic, derulat frecvent filmic, conturul verosimil dat unor personaje. SCRIERI: Oameni fără identitate, București, 1962; Nebunul din Brent, București, 1963; Bănuiala, Craiova, 1973
TRICOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290271_a_291600]
-
și afecțiunea din cadrul familiei ar trebui să fie necondiționate de factori externi, precum în alte tipuri de relații interumane. Cu toate acestea, pentru a avea o relație armonioasa, iubirea trebuie dublată de respect și de o ierarhie clar determinată. Limitele impuse nu pot ajunge să fie respectate decât cu mult efort și înțelegere a nivelului de percepere a vieții specific copiilor de către părinți. Este foarte important ca fiecare dintre ei să conștientizeze și, de asemenea, să înțeleagă poziția în care se
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
alege să nu comunice nimic adultului și cel mai adesea părinților, împotriva căruia dezvoltă un tip de rebeliune. Astfel, cu cât părintele va face mai multe eforturi pentru a i inocula adolescentului anumite valori care să se reflecte în reguli impuse, precum alegerea cercului de prieteni corespunzător dorințelor adultului, cu atât mai mare va deveni dorința să de a contrazice, percepțiile sale amplificându-se inconștient într-un sens contrar așteptărilor părintelui. Fluctuațiile sociale, economice inerente induc modificări și diferențieri culturale în
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
pe experiența personală. Aceste valori trebuie să țină cont de contextul social, cultural și economic. Între copii și părinți apar de multe ori opinii diferite. Conflictul de opinie apare în momentul în care comunicarea se bazează doar pe opinia proprie impusă celuilalt ca adevăr. În aceste condiții tehnicile de argumentare îmbracă tot mai des haine retorice care asigură expresivitate și capacitate de seducție argumentativă. Acest traseu are un singur scop, asumat tacit de fiecare dintre participanții la dialog, impunerea opiniei. Soluționarea
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]