2,424 matches
-
iubește ceva mai puțin pe Dumnezeu, privește mai atent lucrurile și oamenii. Distanțându-se de cel dintâi, ea se apropie de cei din urmă. Renașterea și Iluminismul, cele două puseuri prometeice ale creștinătății, figurează două cotituri în cucerirea vizuală a inaccesibilului. Două anexări succesive de spații virgine, cu ochiul liber. În Franța, abia smulși din noaptea lor, în secolul al XVI-lea, de către gravori, maeștri ai metalului, plumbului și cuprului, Alpii, se eclipsează din nou o dată cu absolutismul monarhic care îi aruncă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
-o pe cea de-a doua. Știți pe cineva care să nu fie cât de cât artist? Și pentru ce nu există muzee (ale tirbușoanelor? ale ochelarilor? ale cafelei?)? Templul imaginilor este Cetatea în întregime. Vechiul zeu al Frumuseții, altădată inaccesibil și rar, se strecoară azi în spatele tuturor activităților sociale și ne face semn la fiecare colț de stradă. Fetișul facețios, ale cărui ritualuri și etichete acoperă toată planeta, nu mai este gelos. La expoziția "Artă și publicitate" de la centrul Pompidou
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cere o anumită raritate și, prea puțin malthusian, Kodak-ul ieftin a știrbit misterul "artistului fotograf" în atelierul lui cu coloană, perdele și gheridon la fel de mult cum au făcut Sony-video 8 sau Pathé-Baby cu cel al marelui cineast de pe platourile inaccesibile de la Boulogne-Billancourt. Fără îndoială, placa heliografelor a exaltat, în cele din urmă, paleta pictorilor, deși a eliminat în perioada imediat următoare micile meserii lucrative ale pensulei. În 1850, cei mai mulți portretiști profesioniști sunt ruinați, așa cum vor fi peisagiștii la 1900, din cauza
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unică, dar instantaneul reușit al fotoreporterului este el însuși unic. Dacă a demistificat imaginea manuală, aparatul foto a redat farmecul evenimentului prin "documentul senzațional". Miraculosul mașinal este scoop-ul. Nu nevăzutul, ci "nemaivăzutul". Clipa pe care n-o vom revedea. Chipul inaccesibil al vedetei. Gestul de neșters, irecuzabil al sportivului, al politicianului sau al unui om oarecare. Fiorul glisează, în afara atelierelor, din intemporal în actualitate. În afara bisericilor și muzeelor, el a migrat în paginile revistei Life (1936-1972) și, înainte, în cele ale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Fotografia sau televiziunea, deopotrivă stimulante și concurente, sunt cele mai bune propagandiste ale înaintașului pe care-l declasează. Principalul complice este totodată inamicul intim. Fotografia a permis revista de artă accesul la toate colecțiile particulare, transportul la domiciliu al operelor inaccesibile, democratizarea gustului. La fel, prin cumpărarea drepturilor de difuzare, televiziunea susține financiar producția, transformă în tezaur un portofoliu de filme, multiplică audiența. Ea duce în lumea a treia, prin caseta video, cinemaul în casele celor mai defavorizați, așa cum reproducerea muta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o istorie a televiziunii, fiindcă ea este clipă. Ca jurnalul. Un film care nu are succes nu moare ipso facto: el intră într-un catalog sau în cinematecă. O emisiune care "a mers bine", chiar dacă este preluată de un adesea inaccesibil Institut Național al Audiovizualului, moare după ce este difuzată și rar se poate lăuda cineva că revede ce a înregistrat pe magnetoscop cu un an în urmă. Filmele pe care le-am văzut ne plutesc în minte mult timp după aceea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la instanțierea, fie ea doar convențio nală, a sacrului și la polarizarea sacru-mundan, în cazul lui Otto, respectiv sacru-profan, în cazul lui Eliade, granițele fiind ambiguu trasate, deși delimitările se doresc a fi clare. Otto așază sacrul într-un registru inaccesibil, însă cu valoare „obiectuală“, împrumutând totodată un chip mundan prin manifestările lui, cu care, însă, nu se identifică. „Obiecti vi zarea“ se produce în trei registre: numinosul are „concretețe“ în transcendent, se manifestă în lumea percepută ca exterioritate sensibilă și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pot permite toate acestea fiindcă părinții lor nu pot plăti... Prestațiile, ajutoarele etc. sunt primite de către cei eligibili, după așteptări pe liste lungi. Se extinde piața serviciilor pentru copii și familii, a școlilor private cu taxe mari, dar aceasta rămâne inaccesibilă celor care n-au cu ce plăti. Alocația pentru copiii nou-născuți se acordă la cerere în conformitate cu articolul 25 din Legea 416/2001 privind venitul minim garantat. Mamele au dreptul la o alocație pentru fiecare dintre primii patru copii născuți vii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ei cu un posibil viitor. Rolul ei "practic" este acela de a transcende condițiile realității imediate și a descrie altele, a căror dezirabilitate evidentă ne atrage ca un magnet. Tocmai în această calitate a utopiei de a fi vizionară și "inaccesibilă" se găsește puterea ei"260. Această "calitate" transformată în "putere" nu a închis însă calea criticilor adresate utopiei. Istoricii gândirii utopice remarcă faptul că abordările critice au survenit din două direcții principale: una care urmărește demonstrarea falsității premiselor de raționalitate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe Sine. El este înțelepciune, iubire, bunătate. Dar natura Sa rămâne neștiută în profunzimile sale, Și acesta este motivul pentru care se revelează. Memoria permanentă a apofatismului trebuie să rectifice calea catafatică. Trebuie să ne purifice conceptele prin contactul cu inaccesibilul, Și să împiedice încătușarea lor în spațiul înțelesurilor lor limitate”. Lossky, op. cit., p. 32-33. footnote>. Acest mod de concepere a apofatismului își are rădăcinile la Părinții greci, în principal la Sfântul Grigorie de Nyssa, care este adeseori citat pe această
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
aceea, cel care crede că Dumnezeu este ceva care poate fi cunoscut, nu are viață, deoarece el s-a întors de la adevărata Ființă la ceea ce el consideră că are existență prin intermediul percepției. Ființa autentică este viață autentică. Această Ființă este inaccesibilă cunoașterii. Dacă, deci, natura de viață-dătătoare transcende cunoașterea, ceea ce este perceput, cu siguranță, nu este viață. Nu stă în natura a ceea ce nu este viață să fie cauza vieții. Deci, dorința spre care a tânjit Moise este satisfăcută tocmai prin
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
speciile inteligibile, să se comporte asemenea conceptului. Să însemne acest lucru ca Toma din Aquino propune o teorie inconsecventa a cunoașterii umane? Sau sunt îndreptățită să consider că manieră în care Toma își expune teoria cunoașterii este una cu totul inaccesibila, cel puțin pentru un cititor contem poran? În acest moment, există trei variante de rezolvare a problemei interpretărilor contemporane pe care le-am dis cutat: (1) fie se demonstrează că ambele scheme interpretative eșuează în înțelegerea teoriei cunoașterii tomiste și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unui alt volum, Partea a II-a. Acest procedeu a fost dictat de considerente de ordin practic. Un singur volum de c. 900-1.000 de pagini, adică dublu decît cel prezent, ar fi dublat prețul cărții pînă la un nivel inaccesibil pentru un iubitor de cultură din România mileniului III. În plus, o carte groasă se ține greu în mînă și se citește greu. Numărul mare de pagini ale volumului IV (Părțile I și II) se explică prin aceea că arcul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
științei și tehnicii în secolul XIX și prima jumătate a secolului XX a avut drept rezultat inter alia perfecționarea mijloacelor de transport care, la rîndul lor, au sporit numărul expedițiilor științifice în punctele cele mai îndepărtate ale globului, pînă atunci inaccesibile sau greu accesibile. Contribuția exploratorilor britanici s-a axat pe continentul african, pe Canada și arhipelagul canadian, pe Arctica și pe Antarctica. Propunem cititorului să refacem împreună traseul principalelor expediții britanice în perioada de care ne ocupăm. În Africa, aria
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
financiar și integrarea piețelor financiare. Au apărut marele conglomerate financiare transnaționale, iar fluxurile financiare globale au devenit un factor important În relațiile economice internaționale. Procesele de privatizare și comercializare au dat acces la noi piețe și ramuri, care anterior erau inaccesibile sau accesul era limitat. S-a intensificat concurența, iar factorii cei mai importanți au fost extinderea revoluției tehnologice; convergența posibilităților tehnologice În multe ramuri ale producerii, care au facilitat apariția produselor cu calități mai Înalte; fuziunile internaționale, alianțe strategice care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
pe primele locuri, atît la Drepturile Politice, cît și la Libertățile Civile, și astfel merită situate printre "cele mai democratice țări". În concluzie: deși o numărătoare completă, de încredere și actuală a tuturor țărilor democratice din lume pare să fie inaccesibilă, cele două surse permit estimări relativ bune. Poate de o mai mare importanță pentru majoritatea cititorilor acestei cărți, cele două surse vă vor ajuta să înțelegeți modul în care experții independenți clasifică o anumită țară, folosind măsuri direct relevante pentru
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
deli, teli, „nebun“, este metaforic, conotațiile fiind „imensă, înaltă, deasă, întunecată“, cum se spune în formulele populare tradiționale, „codru verde, unde nimeni nu te vede“, „întuneric ca-n codru“. În cazul cumanilor și al rudelor lor, pecenegii, impresia acestui codru inaccesibil, de nepătruns, în care probabil că se ascundeau localnicii romîni la sosirea năvălitorilor, era nu numai „poetică“, ci și importantă pentru strategia, eforturile și pierderile umane pe care le presupunea atacarea romînilor ascunși în aceste păduri, unde aceștia întindeau cunoscutele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
2) nevoia de unificare în sfera politică, militară și religioasă a avut o influență binefăcătoare asupra limbii, chemată (zonal) la o nouă tinerețe; 3) pentru înțelegerea deplină a limbilor romanice este necesar să se apeleze la izvoare străine, la materiale inaccesibile tuturor vorbitorilor. În acest context autorul prezintă consecințele deosebirilor dintre limbile romanice și limba greacă în sufletul poporului și în sistemul limbii. Răspunzând celor care consideră îndoielnică influența deosebirilor de limbă asupra spiritului și caracterului poporului pe motiv că orice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ci o actualizare, o reminiscență. ibid., p. 41. 206 Ibid., p. 47. 207 Ibid., p. 56. "Negânditul care rămâne în mit nu constituie o absență a gândirii, nici o lipsă de inteligibilitate, ci este un semn al prezenței unei Gândiri supratemporale, inaccesibile în mod direct ființei temporale", nu este un loc al rătăcirii, ci o invitație la călătoria inițiatică și hermeneutică pentru recucerirea plenitudinii supratemporale metaempirice a sensului, al cărui mesager și martor indirect este chiar mitul, mai afirmă autorul. Preluând remarca
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ei, să se învăluie pentru profani în superstiție și mister. La azteci și mayași, ca și la egipteni, preoții dețineau secretele științifice. Existau un calendar sacru și unul obișnuit. Și, poate, pentru neinițiați unele lucruri din calendarul sacru erau la fel de inaccesibile ca și hieroglifele pentru noi. Oare, nu riscă știința modernă să devină și ea o știință a celor inițiați, a unor deținători de secrete? N-au trecut decât câțiva ani de când n-am dormit așteptând coborârea primului om pe lună
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
coaste aprinsă și fierbinte. îmi priveam mîinile: deveniseră roșii-transparente, ca și când căușul palmelor ar fi adăpostit o luminare. Doar oasele mi se străvedeau întunece te, ca prin mânuțele fragile ale-proteului. înaintam disperat, fiindcă globul îmi părea tot mai departe și mai inaccesibil. Țipetele himerelor, duhoarea 160 plantelor cadaverice îmi întunecau tot mai mult conștiința. Mă aflam încă la o distanță uriașă de soare, când acesta, pe neașteptate, emise către mine un filament orbitor, un tentacul de flacără, care m-a înglobat și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
primul moment nu știu ce să-i răspund, Nu mi-am analizat niciodată în profunzime sentimentele față de tatăl meu, firește îmi iubesc tatăl și nu cred să-l fi contestat vreodată, Capito! În prima seară, îmi spune și privirea lui mi-e inaccesibilă prin ochelarii de soare, am folosit hipnoza de tip matern, cu o voce caldă, apropiată, insinuantă, aseară am încercat și hipnoza de tip patern, cu o voce autoritară care se impune și mi-ai refuzat ascultarea, n-am reușit nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Alain, va sosi de la Paris în câteva zile, anul acesta nu vor pleca din țară, el mai are un an de lectorat la Universitate și chinul meu va fi cu atât mai mare cu cât o voi ști aici și inaccesibilă, n-ar fi trebuit să mă grăbesc, iubitul meu, dar cum nu mi-ai dat nici un semn credeam că, iubirea noastră nu-i obișnuită, Ana, eu nu-ți pot oferi decât clipe, nimic mai mult, Alain îți dă toată viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu un accent aspirat și dur. Îi spuse: — O să vină repede și vremea ta, după câte văd. Soldații râdeau. Ea lăsă cămașa să-i alunece pe umăr și-și descoperi un sân. Nu semăna deloc cu sânii mici, tari și inaccesibili ai zeițelor din marmură, nici cu ce putuse el zări la femeile din cortegiul mamei lui. Era o masă albă, compactă, cu vinișoare subțiri, albăstrii, și un sfârc mare, brun. Ea îi luă mâna și i-o puse pe sân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
casei devastate a lui Marcus Antonius, bărbatul Cleopatrei, impetuosul rebel învins și sinucigaș, speranța pierdută pentru populares. În singurătatea din Domus Tiberiana - atât de impunătoare și de masivă, încât structurile ei au supraviețuit până azi - erau acceptați puțini privilegiați. Acolo, inaccesibil datorită puterii sale, Tiberius îi ascultă în tăcere - cu privirea imposibil de descifrat, cu buzele strânse, așa cum apare în portrete - pe spionii săi. Nu păru însă îngrijorat de aura eroică din jurul lui Germanicus și al soției sale, Agrippina, preaiubita nepoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]