3,415 matches
-
de teme, figuri” și o „modificare a imaginarului poetic”, cu șansa de a descoperi, dincolo de stratul unui limbaj „desuet”, apariția conștiinței scrisului, „un mod propriu de a gândi poezia”. Pe această traiectorie se detectează neașteptate prevestiri moderne, eminesciene, argheziene ș.a. Incursiunea în opera Văcăreștilor sau a lui V. Cârlova este urmată de „portretul integrator”, complex, al lui Ion Heliade-Rădulescu, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu și V. Alecsandri. „Justificarea estetică” a creației fiecăruia s-a mai încercat, însă autorul Dimineții poeților caută zonele
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Gheorghe Grigurcu, Extemporal Eugen Simion, JL, 1994, 1-4; Valeriu Cristea, „Nimic nu merită să-ți neglijezi meseria, oricare ar fi”, CC, 1994, 6-8; Irina Mavrodin, „Întoarcerea autorului”, CC, 1994, 6-8; Constantin Cubleșan, „Convorbiri cu Petru Dumitriu”, ST, 1994, 10-11; Simuț, Incursiuni, 187-200; Adrian Dinu Rachieru, Un (alt) sceptic mântuit, L, 1996, 4; Mircea Popa, Un alt Mircea Eliade, TR, 1996, 14; Dan Grigorescu, Timpul viu al literaturii, L, 1997, 6; Josette Rasle, De Sainte-Beuve à Blanchot, „La Quinzaine littéraire”, 1997, 717
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
aduce o perspectivă ulterioară, convențional optimistă, asupra acestui oraș de care memorialistul fusese obligat să se despartă după înstrăinarea Ardealului de Nord. Viziunea tradițională asupra fenomenului cultural (în sensul unei reticențe față de modernism, față de inovație), menținerea tonalității decente, fără mari incursiuni dincolo de pragul întâmplărilor și de cel al împrejurărilor istorice, sunt constante ale memorialisticii lui S., prezente și în volumul Așa a fost să fie... (1994). Scrierea interesează tot prin arta portretului, prin valoarea documentară și prin atitudinea stoică în fața încercărilor
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
scenariu, Irineu invocă, spunem noi, o serie de fragmente selectate și organizate într‑o ordine bine definită, cu final apoteotic. El citează mai întâi versiunea lui Daniel, apoi interpretarea pe care îngerul o dă acestei vedenii, apoi 2Tes., încheindu‑și incursiunea scripturistică prin cuvintele lui Cristos (In. 5,43 și parabola de la Lc. 18). Așadar: un profet din Vechiul Testament, un înger, un apostol și Isus însuși. După acest climax, exegetul revine cu alte două scurte citate din Cartea lui Daniel, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sucesului, București, 1972, 128-136; Dragoș Vrânceanu, „Sângele unei vârste”, CNT, 1973, 38; Fl. Dimoftache, „Sângele unei vârste”, ATN, 1973, 10; Georgescu, Printre cărți, 164-168; Fl. Dimoftache, „Blocul de marmură”, ATN, 1975, 4; Eugen Uricaru, Personajul caracter, ST, 1975, 12; Ciobanu, Incursiuni, 153-155; Cristea, Domeniul, 225-233; Mircea Constantinescu, Un roman al orelor torențiale, VR, 1976, 1; Anton Cosma, Un bloc de marmură, VTRA, 1976, 5; Titel, Pasiunea, 118-129; Tudor-Anton, Ipostaze, 71-75; Ion Vlad, „Șansa”, TR, 1978, 2; Valentin Tașcu, Romanul șansei sau
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
5-7; Caius Dobrescu, Pro Sin, RL, 1994, 45-46; Dan C. Mihăilescu, În absența bubulilor, RL, 1994, 45-46; Ioana Pârvulescu, Obsesiile noastre, RL, 1994, 45-46; Lovinescu, Unde scurte, III, 43-46, IV, 312-317; Petraș, Lit. rom., 61-67; Negoițescu, Scriitori contemporani, 383-386; Simuț, Incursiuni, 298-301; Ulici, Lit. rom., I, 347-352; Alex. Ștefănescu, Un roman propagandistic, RL, 1996, 31; Radu Mareș, Mihai Sin și tema „schimbării la față”, TR, 1996, 45; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 108-118; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
lui S. la lucrarea Teatrul românesc contemporan, unde scrie capitolul Evoluția conceptelor teatrale, dar și paginile din Ora 19,30 (1983) sau Un deceniu teatral (1984), după cum istoria teatrului autohton de la începuturi până spre 1990 nu poate face abstracție de incursiunile sale în trecutul și prezentul dramei istorice. Notabil este S. ca antologator, care resuscită interesul pentru dramaturgi și piese uitate, efortul recuperator fiind prezent în primul rând în articolele exegetice. Astfel, în volumul Clio și Melpomena (1977), cea mai amplă
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
a rezumat la copierea de către elevi a unor articole din diferite publicații românești și la difuzarea lor în toate mediile. La 23 aprilie 1863 are loc prima ședință a societății. Cu acest prilej, în cuvântarea rostită, Andrei Cosma face o incursiune în trecutul de luptă al poporului român, schițând totodată și obligația societății de a contribui la ridicarea culturală, economică și politică a națiunii. La întâlnirile asociației se citesc fragmente din scrierile unor mari poeți români sau articole din diverse periodice
SOCIETATEA DE LECTURA A STUDENŢILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289751_a_291080]
-
Walter Scott și pe N. V. Gogol, cel din Taras Bulba, acestea sunt foarte animate, descriu cavalcade și bătălii, masacre, incendii și înfruntări voinicești, o năvălire a tătarilor și rezistența localnicilor, înarmați cu coase și topoare (Vremuri de bejenie, 1907), o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe boierul care vrea să le ia pământurile (Neamul Șoimăreștilor, 1915). Începând cu Hanu Ancuței, narațiunile sadoveniene de acest tip se purifică. Localizarea istorică suportă o estompare, trecând
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
recuperează armăsarul pe care dușmanii voievodului puseseră să i se fure, în credința că îl vor face astfel să își piardă invincibilitatea; cel mai tânăr dintre frați, Onuț, pătrunde ca iscoadă până la Stambul, spre a culege informații asupra pregătirilor de incursiune ismailiteană; tot el îl prinde cu jbilțul pe fiul Hanului și se duce după iubita răpită până în inima tătărimii; deghizați în negustori de vite, Jderii trec hotarul dinspre Polonia și îi lovesc pe conspiratorii la tronul domnesc. Sunt alături de Ștefan
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Streinul ș.a. De asemenea, coordonează colecția „Biografia unei capodopere” de la Editura Dacia din Cluj-Napoca. Pe lângă mai multe premii ale unor reviste („Ateneu” în 1994, „UNU” în 1995, „Convorbiri literare” în 1998 ș.a.), i s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Incursiuni în literatura actuală (1994). Studiile, eseurile, schițele bibliografice, meditațiile, recenziile cuprinse în Diferența specifică trasează aria tematică și indică formula exercițiului critic al lui S. Autorul este interesat de literatura română în întregul ei, de valorile din toate epocile, își
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
atenție nivelul actual, teoretic și aplicat, al interpretării critice. Preponderent analitice, studiile reconstituie traseul receptării unor opere controversate, urmăresc metamorfozele în timp ale unor linii tematice, schițează aria și profunzimea unor influențe etc., argumentând vocația lui S. pentru istoria literară. Incursiuni în literatura actuală este schița unui asemenea proiect de istorie a literaturii române contemporane, cuprinzând „numai incursiuni, expediții de recunoaștere în vederea unei posibile istorii, exerciții de orientare fixând trasee și repere”. Polemizând, în ceea ce privește abordarea literaturii postbelice, cu ideea fezabilității unei
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
controversate, urmăresc metamorfozele în timp ale unor linii tematice, schițează aria și profunzimea unor influențe etc., argumentând vocația lui S. pentru istoria literară. Incursiuni în literatura actuală este schița unui asemenea proiect de istorie a literaturii române contemporane, cuprinzând „numai incursiuni, expediții de recunoaștere în vederea unei posibile istorii, exerciții de orientare fixând trasee și repere”. Polemizând, în ceea ce privește abordarea literaturii postbelice, cu ideea fezabilității unei istorii strict estetice, S. pledează pentru sintetizarea unei duble perspective - estetică și politică. De aici deduce, relativ la
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
sumarelor, sinteza și panorama. Fundamental un spirit canonic, el modulează totuși această constantă în sensul conștiinței relativității faptului literar, înscris, pe de o parte, în social-politic, iar pe de altă parte supus unei eroziuni intrinseci. SCRIERI: Diferența specifică, Cluj-Napoca, 1982; Incursiuni în literatura actuală, Oradea, 1994; Revizuiri, I, București, 1995; Critica de tranziție, Cluj-Napoca, 1996; Confesiunile unui opinioman, Oradea, 1996; Rebreanu dincolo de realism, Oradea, 1997; Arena actualității. Confidențe, Iași, 2000; Augustin Buzura, Brașov, 2001; „La țigănci” de Mircea Eliade în cinci
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Nicolae Manolescu, Mumie sau realitate vie?, RL, 1994, 22; Alex. Ștefănescu, Fără jumătăți de măsură, RL, 1994, 22; Ioana Pârvulescu, O carte pripită, RL, 1994, 22; Eugen Negrici, Respiro, RL, 1994, 24; Ștefan Borbély, Echinoxiștii, APF, 1994, 8-9; Al. Dobrescu, „Incursiuni în literatura actuală”, „Timpul”, 1994, 9; Mircea Bențea, „Incursiuni în literatura actuală”, F, 1994, 10-11; Sanda Cordoș, Haiducul și fantasma, ST, 1995, 1-2; Dan Mănucă, Etica revizuirilor, CRC, 1995, 21; Alex. Ștefănescu, Un trezorier, RL, 1995, 29; Tania Radu, Lectura
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Alex. Ștefănescu, Fără jumătăți de măsură, RL, 1994, 22; Ioana Pârvulescu, O carte pripită, RL, 1994, 22; Eugen Negrici, Respiro, RL, 1994, 24; Ștefan Borbély, Echinoxiștii, APF, 1994, 8-9; Al. Dobrescu, „Incursiuni în literatura actuală”, „Timpul”, 1994, 9; Mircea Bențea, „Incursiuni în literatura actuală”, F, 1994, 10-11; Sanda Cordoș, Haiducul și fantasma, ST, 1995, 1-2; Dan Mănucă, Etica revizuirilor, CRC, 1995, 21; Alex. Ștefănescu, Un trezorier, RL, 1995, 29; Tania Radu, Lectura de dimineață, LAI, 1995, 33; Corneliu Crăciun, „Revizuiri”, F
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
la Bolota, s-au lovit în față, și dând războiu vitejește de îmbe părțile, pierdură lăpușnenii războiul, și domnișorul încă se înecă în Prut”46. „De noroc era Petru Vodă cu cazacii - constată Ureche necazurile pricinuite lui Petru Șchiopul de incursiunile cazacilor prin Moldova în timpul șederii sale pe tron -, că în domnia dintâi nu mai avea odihnă de dânșii, acum la o a doua domnie bine nu se așeză la scaun, iată cazacii venia să apuce scaunul într-acestaș lună, octombrie 27
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în Transilvania, LL, 1967; Vicu Mîndra, Viața teatrală a Transilvaniei între anii 1860-1918. Preocupări teoretice și oameni de acțiune, TTR, 1968, 11; Constantin Cuza, Maria Lambucă, Societatea pentru Crearea unui Fond de Teatru Român, pref. Mircea Mancaș, Brașov, 1971; Mîndra, Incursiuni, 259-263; Lucian Drimba, Iosif Vulcan, București, 1974, 215-248; Barbu, Momente, 82-89; Dicț. lit. 1900, 798-800. G. D.
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
Constantinescu, Castelul de cărți, RL, 1993, 19; Virgil Mihaiu, Carte de căpătâi, ST, 1993, 5; Tania Radu, Locuind fragmentul, LAI, 1993, 49; Nicolae Bârna, Artă și „meserie”, CC, 1994, 4-5; Lovinescu, Unde scurte, III, 329-334; Negoițescu, Scriitori contemporani, 380-383; Simuț, Incursiuni, 160-163; Ioana Pârvulescu, Bijuterii discrete, RL, 1995, 1; Dan Silviu Boerescu, „Bibliografia generală”, LCF, 1995, 30; Carmen Varfalvi-Berinde, Măștile parodiei, APF, 1995, 8; Micu, Scurtă ist., III, 339-349; Monica Spiridon, Ce e nou în garderoba literaturii, R, 1997, 5-6; Ioan
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
vest, la Peshawar (Pishawur) și Kabul (Cabul)”2. Conform descrierii epistolare a călătoriei, reprodusă În Journal of the Asiatic Society of Bengal din 18343, Honigberger străbate traseul Lahore- Multan - Dera-Ghazi-Khan - Khazni - Kabul 4. Aceasta e a doua mare etapă a incursiunilor sale În afara Europei. Cea de-a treia va porni din Kabul, prin Buhara și Orenburg, În Turkestanul rusesc, pentru a atinge Kazan, Nijni Novgorod, Petersburg (oraș pe care voia să-l vadă), Încheindu-se cu reîntoarcerea În Brașov prin nord
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a disprețui cronica literară, pe care o va practica mai mult sau mai puțin accidental, S. se orientează de timpuriu către cercetarea istorico-literară. În linii mari, intervalul în care se mișcă dezinvolt este cel cuprins între 1848 și 1948, cu incursiuni nealeatorii înainte sau înapoi, așezând în prim-planul preocupărilor proza de toate tipurile: proza de imaginație, ca în monografiile Delavrancea (1964) și Duiliu Zamfirescu (1969), studii micromonografice sau adâncind un anume aspect esențial, precum în Introducere în opera lui Liviu
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
-lea contra Ungariei. Textul cuprinde detalii despre mișcarea flotei otomane pe Dunăre, despre dificultatea trecerii prin zona Porților de Fier („locul cela strimtul”) și despre intenția lui Soliman de a cuceri Transilvania trecând prin Valahia. Alte știri se referă la incursiunile de jaf, îngrijorătoare și pentru Neagoe Basarab, proiectate de Mehmed-beg, sangaciul Nicopolei, căruia sultanul îi dăduse „slobozenie” de a intra în Țara Românească. Importanța textului este de ordin istoric și literar-lingvistic: Scrisoarea lui Neacșu marchează începuturile folosirii în scris a
SCRISOAREA LUI NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
aplicație din fonduri publice și particulare, relevă legăturile celor trei cu lumea în care au trăit, fiind însoțite de note, comentarii și prezentări de ansamblu. O însemnătate cu totul aparte are publicarea jurnalului inedit al lui G. Călinescu, precum și amplele incursiuni documentare în epoca de tinerețe a fiecărui autor avut în atenție. Înteresantă prin noutatea ei e Addenda la ediția E. Lovinescu, în care sunt incluse prefețele criticului, însemnările de album, textul autografelor, lista manuscriselor și a cărților cu autograf din
SCURTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
Munților Carpați de Andrei de Vincenz, Despre Rusalii și Sân Toaderi, Cronica existențială a românilor: poezia lui George Bacovia, Colindele românești și vechimea lor, Călușarii de Octavian Buhociu). Critica literară - inclusă la rubrica „Semnalări” - aspiră spre expozeul complex, susținut de incursiunea în politică, istorie, istoriografie literară, estetică, fenomenologie literară, filosofie, așa cum se întâmplă în cazul amplului comentariu dedicat de Paul Costin Deleanu (sub pseudonimul Andrei Flor) „cazului” Vintilă Horia, legat de obținerea și retragerea Premiului Goncourt. Adevărat model de analiză literară
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
1993, 8; Cornel Ungureanu, Viața ca un război, O, 1993, 4; Andreea Vlădescu, Marin Preda sau Triumful conștiinței, București, 1993; Monica Spiridon, Omul supt vremi (Eseu despre Marin Preda, romancierul), București, 1993; Zaharia-Filipaș, Retorică, 97-116; Negoițescu, Scriitori contemporani, 353-368; Simuț, Incursiuni, 235-249; Grigore Smeu, Marin Preda: o filosofie a naturii, București, 1994; Nicolae Manolescu, Marin Preda, RL, 1995, 20; Caraion, Tristețe, 29-53; Marin Iancu, Andreea Vlădescu, Marin Preda. Dicționar de personaje, București, 1995; Popa, Estuar, 170-183; Marieta Popescu, Marin Preda comentat
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]