3,607 matches
-
bine. Bobby s-a hotărât să facă o plimbare pe șoseaua Hornby, ca să mai admire vitrinele magazinelor europene. Trece ușor pe străzi, simțind (nu fără justificare) că arată de o mie de ori mai bine decât orice englez asudat sau indian murdar, pe lângă care trece. Se oprește să se uite într-o vitrină la niște mașini portabile de scris (destul de ușoare, pretabile de a fi folosite în călătorie sau la picnic), când ușa magazinului se deschide și un bărbat între două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
apă, de drumul care abia se mai vede, părul lui Philips care strălucește absurd, îl face să fie de acord. O pornesc spre Majestic. Bobby a pierdut de multe ori vremea prin fața hotelului Majestic. Se știe că este locul unde indienii nu sunt acceptați decât ca servitori. Când este vorba de biliard, această regulă neoficială se aplică foarte strict. Îndreptându-se din hol spre sala de joc, Bobby este întâmpinat de o mare de fețe rozalii; sunt bărbați aproape beți, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
acum. Ia-ți lucrurile și pleacă de aici. — Ambaji... — Doamnă Macfarlane? — Nu mai sunt Ambaji a ta. — Doamna Elspeth Macfarlane? Mă scuzați, sunteți doamna Macfarlane? În spatele lor se află un căpitan englez de poliție, extrem de stânjenit, flancat de doi polițai indieni. Elspeth se întoarce uluită spre ei. — Doamnă Macfarlane, mă tem că va trebui să ne însoțiți. Avem ordin să vă reținem preventiv, în conformitate cu Actul Indian al Apărării. Pagină separată Doamnei Macfarlane i se lasă timp cât să-și strângă niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
i se deschide imediat calea, dotată cu un sistem de mișcare mecanic. Antropologia, decide el, este cel mai înalt semn de civilizație. Prelegerea profesorului Chapel, cu comparațiile sale lipsite de eforturi între obiceiurile Fotse și cele ale insularilor Trobriand, ale indienilor Hopi, Inuiților și triburilor Karen din Burma, reprezintă sfârșitul unei lungi călătorii, o ascensiune dificilă spre o platformă amețitoare, de unde este posibil în final să se supravegheze toată lumea și oamenii. Tot pământul se poate vedea. Totul și fiecare are locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu un meniu , în principiu, invariabil. Jorrock’s Jaunts and Jollities, de Robert Smith Surtees. Un volum de „povești sportive“, sub forma unor scheciuri comice ilustrate, publicat în 1837. Năravul englezesc ( din fr.). Knight Commander of the Order of the Indian Empire (Comandantul ordinului cavalerilor al Imperiului Indian) Micul dejun. Lectică purtată pe spatele cămilei sau un baldachin transportat pe spatele elefantului. Îngrijitorul unui elefant, cel care îl dresează să poată fi călărit Hârtie creponată sau șervețele (din fr.). Locuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sau un baldachin transportat pe spatele elefantului. Îngrijitorul unui elefant, cel care îl dresează să poată fi călărit Hârtie creponată sau șervețele (din fr.). Locuri de pândă, seamănă cu construcțiile improvizate la înălțime pentru punctele militare de observație. Functionar guvernamental indian. Un fel de car, tras de cai Golani. Secretar personal. All right there, mate? Oh, you don’t need to worry ( E totul în regulă? Nu-ți face griji ). Autoguvernare. Construcție sărăcăcioasă, cu câteva etaje, asemănătoare căminurilor de familiști. Infuzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
biciuia adesea cu o curea peste picioare. Eram un copil zburdalnic, plin de vitalitate, dar nu eram rea. Totuși, în tr-o seară, exasperată de pedepsele lui Miss, i-am umplut patul cu vreo zece lipitori. A fost o răzbunare de indian Sioux! — Ce figură făceai la școală? — Suzanne și cu mine, însoțite de guvernantă, plecam cu automobilul, care ne ducea și ne aducea de la școala particulară unde învățam. Eu eram bufonul și șeful de bandă al clasei. Nu mă dădeam în
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
capetele înnodate care închipuia un dreptunghi. Sfoara era ținută în trei feluri: Jos, La genunchi și Sus, adică în dreptul șezutului Pozițiile se combinau: Depărtat, cu picioarele desfăcute, Apropiat ori Într-un picior. Și mai complicate erau figurile care se numeau Indianul, Funda, Laba gîștei. Jucătoarele săreau înlăuntrul și în afara aței, alternînd picioarele pe care le țineau depărtate sau apropiate, într-un amestec de reguli pe care numai ele le puteau deosebi. Figurile purtau nume curioase: Cacaua, Alba ca Zapada și cei
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
te faci dacă nu te ține garnitura? întrebă ciocolata Mars. — Păi, presupun că vin și cheamă un instalator. Wilt stătu așa și ascultă, în timp ce elevii din anul I Carne băteau câmpii mai departe despre vasectomie și despre bobine și despre indienii care primesc aparate radio pe gratis și despre avionul care a aterizat la Audley End cu o grămadă de imigranți ilegali la bord și despre ce zicea fratele nu știu cui, care era polițist în Brixton, despre negri și despre irlandezi, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ei și, pe deasupra, se mulau și-i intrau peste tot, fără să ascundă mare lucru, dar tot era mai bine decât să umble pe-acolo în pielea goală, cu toate că Sally spunea că nuditatea însemna eliberare și că uită-te la indienii din jungla amazoniană. Ar fi trebuit să-și aducă propriile ei lucruri, numai că Sally insistase să se grăbească, iar acum nu avea decât pijamalele ei de plajă limonii și bikinii împrumutați. Pe cuvânt, Sally asta era atât de autora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
le cunosc nu mè pot duce cu o femeie că ea, la café internet, printre toți amicii mei înnebuniți dupè calculatoare, ei nu discutè despre nimic altceva decât cum sè între pe servere interzise, cum sè le-o tragè bèieților indieni, ia sè-l zvânturèm pe èla din sistem cè prea face pe nebunu! Atunci acasè la mine! Nu! Nici nu pot sè-mi imaginez cum am lèsat cameră înainte de a mè îmbrèca pentru petrecere, nu despre asta e vorba, dar n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Și nu pot face asta cu oameni ca locotenentul Razman, ci cu tipi ca Malik sau căpitanul Kaleb... E lamentabil să recunosc asta, dar nu e nici un motiv ca tuaregii să existe în plin secol XX, cum nu e pentru indienii din Amazonia și n-a fost pentru pieile roșii americane. Ți-i imaginezi pe indienii sioux alergând pe câmpiile din vest, urmărind cirezi de bizoni printre sonde de petrol sau centrale atomice? Există forme de viață ce împlinesc un ciclu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
spune în public, când o parte din acești nomazi te ascultă și când lumea întreagă urmărește cu atenție evoluția noastră ca țară independentă... Americanii, de pildă, au devenit marii apărători ai drepturilor umane exact în momentul când au lichidat drepturile indienilor lor. — Erau alte vremuri. — Dar circumstanțe identice. O națiune care și-a cucerit recent independența are nevoie să-și exploateze toate bogățiile și să se debaraseze de balastul incomod al unei încărcături umane irecuperabile... Noi, cel puțin, le dăm ocazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cred că ar exista o carte ultimă În aceste domenii, și tocmai din acest motiv m-am mulțumit, până În prezent să citesc, să Învăț, fără a scrie eu Însumi ceva. — Explică-te! Să-i cercetăm pe antici, pe greci, pe indieni, pe musulmanii care m-au precedat, ei au scris din belșug În toate aceste domenii. Dacă repet ce au spus ei, munca mea e inutilă; dacă-i contrazic, cum sunt mereu tentat s-o fac, vor veni alții după mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Țarul nu dorește o democrație la granițele sale, cuvântul „Parlament” Îl face să tremure de furie. — Nu este, totuși, cazul britanicilor! — Nu. Numai că, dacă persanii ar ajunge să se guverneze În mod matur, aceasta le-ar putea da idei indienilor! Și Anglia n-ar mai avea altceva de făcut decât să-și strângă bagajele. Și, apoi, există petrolul. În 1901, un supus britanic, Mr. Knox d’Arcy, a obținut, contra sumei de douăzeci de mii de lire sterline, dreptul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
vreme, n-am mai auzit decât ciripitul care venea peste mine de pretutindeni. M-am închipuit că sunt Winnetou sau Huckleberry Finn și că niște indivizi ticăloși vor să mă prindă: căutători de aur, bandiți fără milă, hăitași de sclavi, indieni sioux setoși de sânge, dirigintele sau tovarășul. M-am furișat cu spinarea încovoiată, părăsind cărarea. Trebuie să ieși întotdeauna de pe cărare, dacă nu vrei să devii o țintă ușoară. Pune-te la adăpost, folosind avantajele terenului. Făceam câte un salt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
în iarbă și pe pământ urme proaspete, ca să aflu numărul urmăritorilor mei și, în general, mă purtam ca un războinic desăvârșit. Însă nu mă pricepeam să-l imit întru totul pe Winnetou, când s-a dus să-i spioneze pe indienii cei răi și pe fețele palide. De pildă, nu știam exact cum să mă târăsc cu burta la pământ fără să fac zgomot și cum să-mi iau inamicii prin surprindere. Dar și așa, eram foarte mulțumit de mine. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
care a răsturnat automobile și chioșcuri și a îndoit antenele de televizor. N-aveam de unde să știu dacă la marginea orașului Roma nu viețuiau cumva porci mistreți, urși sau lupi. Ori, poate, extratereștri. Am uitat pe loc povețele iscusite ale indienilor și nu voiam decât să ajung cât mai repede la tata. Dar nu mă depărtasem prea mult, când am auzit din nou geamătul. Acolo între copaci era o fată, ea se rezema cu spatele de trunchiul unui copac. Era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mai tare. Iar Winnetou e un apaș cu fire nobilă și ei sunt prieteni, ceea ce nu se obișnuiește între albi și pieile roșii. Trec prin multe aventuri în vestul sălbatic. Luptă contra unor indivizi nedrepți și ticăloși și a altor indieni, care sunt răi. Cutreieră preria largă și întinsă, întâlnesc bizoni. Hmm, Jules Verne. Am ediția completă, cartonată, cu coperți albe. Știai că el a fost un fel de profet? Adică unul care a prevăzut o mulțime de lucruri. Submarinul, călătoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de cea în care am trăit înainte de a veni aici. Cei de acolo nu sunt conștienți de propriile metehne și-și văd de viața lor fără probleme, pe când noi, cei din lumea aceasta mică, le etalăm în văzul tuturor, asemenea indienilor care poartă pene pe cap pentru a indica triburile cărora le aparțin. Trăim liniștiți, fără să ne supărăm unii pe alții. În afară de sport, ne ocupăm și de cultivarea legumelor și fructelor: roșii, vinete, castraveți, ceapă, varză, ridichi, pepeni, căpșuni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
spate și pe urmă intră din nou prin față. MĂ duc să vorbesc cu ei. Suzy ocoli clădirea lungă și urcă din nou treptele din față. De data asta se uită atent la toate lucrurile din jur. Îi cunoștea pe indienii care aduseseră coșurile și Îi știa și pe cei doi puști indieni care se uitau la uneltele pentru pescuit așezate În primele vitrine de pe stînga. Știa și medicamentele din vitrina următoare și-i cunoștea și pe cei care le cumpărau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Servise În magazinul Ăla Într-o vară și știa să descifreze codurile scrise cu stiloul pe cutiile de carton În care erau pantofi, pîslari de iarnă, șosete de lînĂ, mănuși, șepci și pulovere. Știa cît fac coșurile alea aduse de indieni și era prea tîrziu să le mai poată da la un preț bun pentru anul Ăla. — De ce le-ați adus așa de tîrziu, doamnă Tabeshaw? Întrebă. — Prea multă distracție de 4 iulie, răspunse indianca rîzÎnd. — Ce mai face Billy? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mare. Dacă o apucă dorul de casă o să fiu nevoit s-o duc Înapoi. Oare ce-or mai face tipii Ăia? Cred că băiatu’ Ăla al lu’ Evans nu-și știe de lungu’ nasului. Jegosu’ dracu’. Cred că-n afară de indieni n-a mai pescuit nimeni pe-aici. Ar fi trebuit să fii indian. Așa ai fi scăpat de multe necazuri.“ Mergea În susul pîrÎului ținîndu-se la distanță de buza malului, Însă la un moment dat păși Într-o băltoacă - pîrÎul curgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Înapoi. Oare ce-or mai face tipii Ăia? Cred că băiatu’ Ăla al lu’ Evans nu-și știe de lungu’ nasului. Jegosu’ dracu’. Cred că-n afară de indieni n-a mai pescuit nimeni pe-aici. Ar fi trebuit să fii indian. Așa ai fi scăpat de multe necazuri.“ Mergea În susul pîrÎului ținîndu-se la distanță de buza malului, Însă la un moment dat păși Într-o băltoacă - pîrÎul curgea pe sub pămÎnt acolo. Un păstrăv mare țîșni violent, stropind În jur și tulburînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
milă de ei. Se bucurau și ei de dimineața asta, ca și noi. Își ridică privirile și văzu că celălalt cocoș era tot În copac. — Pare cam tîmpițel, cum stă el acolo și se holbează. — În perioada asta a anului indienii le zic găini proaste. CÎnd Începe sezonul și Încep să fie vînați, se mai deșteaptă un pic. Da’ Ăștia nu-s fazani. Ăia sînt mereu proști. Ăștia-s cocoși de munte. — Sper că noi o să ne facem mai deștepți. Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]