3,194 matches
-
dacă este de preferat un rezultat sigur de 2 unități de utilitate, sau o loterie care să ofere 50% șansa de-a obține 3 unități și 50% șansa de a obține numai o unitate. Răspunsul este că trebuie să fim indiferenți față de o astfel de opțiune, căci ambele produc o utilitate așteptată de 2,0. Dar nu trebuie aleasă nici una dacă avem o altă loterie cu 40% șansă de a pierde 5 unități și 60% șansă de a câștiga 8 (deoarece
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în Terase de apă imaginarul acvatic, cu „o mutație insolită a semnificaților” și fără grandoarea tumultului vital de altădată: sub „nori negri” lumea întinde larguri de culoarea mercurului și mări de silitră la „malul de beton”, „ape verzi și lâncede”, „indiferente”, poartă alge și „anemone paludice”, în smârcuri, amestec de zloată și pulberi, zăpada putrezește „ca un sărut pângărit”, ploaia rupe obrazul cu unghii ascuțite, o „noapte lichidă” domnește, în care cu greu se poate vâsli și doar rareori zvâcnesc vise
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
politică nu a social-democrației etc., ci a tehnocrației autohtone. Nu Împărtășesc nici a patra și a cincea premisă, care afirmă că tehnocrația a fost și a rămas, pe de o parte, unitară și relativ omogenă, iar pe de altă parte, indiferentă față de proprietate. Dimpotrivă, cred că primele conflicte politice majore au avut loc nu Între „istorici” și tehnocrație, pentru că tehnocrația nu supraestima câtuși de puțin puterea politică reală a „istoricilor” și a „societății civile” (GDS, Alianța Civilă, Fundația Soros etc.), ci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în cele treisprezece „cuvinte” ale părții a doua, secțiune armonios articulată într-un „ce întreg și complet” (B.P. Hasdeu) - de atemporalismul posibilelor sale surse medievale. Deși aveau, în majoritatea cazurilor, niște destinatari bine precizați, parenezele bizantine trăiau dincolo de vreme, aproape indiferente la timpul când fuseseră create, stabilind cu cititorul relații de un tip mai special, care le recepta doar în funcție de timpul lecturii. Acest anistorism medieval (ce semnifica, în fapt, caracterul imuabil al dogmei creștine) nu putea fi compatibil cu platforma concretă
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
războaie), rezolvarea - în spiritul nobil al dragostei de țară - a problemei păcii și a războiului fac din Învățături... o carte ce promovează și un umanism politic de o extracție superioară. Lui Agapet, de pildă, iubirea de patrie îi era absolut indiferentă. Pentru N. B., cel care căuta în istorie rosturile ascunse ale curgerii lumii, patriotismul nu putea veni din sursele bizantine, care ignorau, în bună măsură, simțământul, ci este propriu acestui text, cum era propriu sufletului autorului. Dragostea pentru țară devine o
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
prezente aici în număr covârșitor, au aspectul unor produse de serie, al unor obiecte croite după același calapod, care diferă infim de la un exemplar la altul. Dacă altundeva prezența naratorului mai trăda uneori o undă de simpatie, ea devine acum indiferentă, dacă nu chiar sarcastică, dramoletele eroilor fiind privite cu răceală sau chiar cu satisfacție sadică. În aceste condiții, cele două cărți (îndeosebi Micelii) se îndepărtează de simpla notație realistă, situându-se în vecinătatea utopiei negative. Viziunea sadic- pamfletară atinge apogeul
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
unde sunt 40 de tractoare... Aici nu prea avem combine, tractoare...”. Cauzele percepute sunt diverse: „Aveau oamenii bani atunci după revoluție (...) Sunt copii dotați... nu are nimeni interesul să îi ridice (...) E târziu, că oamenii sunt îmbătrâniți. Oamenii sunt descurajați, indiferenți, nu se duc la vot, și-au pierdut încrederea în guvernanți” (lider formal, studii medii, 57 de ani). Principala plângere a oamenilor este costul mare al lucrărilor și prețul mic obținut prin vânzarea produselor. Totuși, pământul este cultivat an de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pericolul omniprezent al mediocrității? Cum altfel vor înțelege tinerii abonați la discoteci - fără a-i pomeni pe consumatorii de pornografie, hașiș ori ecstasy - că există un alt drum în viață, clădit prin dragoste și sacrificiu? Cum să convingem miile de indiferenți că identitatea personală obținută prin apartenența la o tradiție spirituală vie și bimilenară este infinit mai bogată decât tirania modelor din muzica rock sau pop de duzină? Ce altă terapie ar putea oferi Biserica patologiilor psihice contemporane dacă nu viața
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
izolarea atomistă sau autarhică a individului conduce spre catastrofă. Omul, atunci când se mărturisește, contestă mitul arogant al infailibilității. Astfel practicată, pocăința încetează să fie un act de mărturisire egocentrică, preocupată de grabnica dobândire prin asceză a unor virtuți subiective, însă indiferentă la soarta lumii pentru care Hristos, chip de rob luând, a suferit moarte pe cruce. Îndată ce constituția eclezială a persoanei este prezentă în gesturile oamenilor, revelația catolicității vieții în Hristos este și ea aproape. Pentru cel renăscut de sus, din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
putere. Doar după ce am obținut această certitudine, apelul înțelepților la retorica deșertăciunii („deșertăciunea deșertăciunilor, totul este deșertăciune”) devine oportun. Abia atunci exclamația Ecleziastului va însemna o nobilă recunoaștere a insuficienței conceptului de humanitas. Spațiul public nu trebuie abandonat unei tonalități indiferente și pesimiste, ci mai degrabă „locuit în chip poetic” (Hölderlin), printr-o vocație creatoare și transparentă. Fără să fie întotdeauna conștienți de sensul Crezului de la Niceea, creștinii își recunosc totuși aderarea nu doar la câteva propoziții descriptive, ci la o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au reușit să critice mai mult decât predica uneori ascuțită și curajoasă, dar adeseori senilă și obedientă, a „popimii”. La fel ca în lumea protestantă, universul simbolic și sacramental al liturghiei Bisericii i-a lăsat pe mulți intelectuali autohtoni complet indiferenți, aceasta poate tocmai pentru că rugăciunile și Euharistia erau săvârșite pe limba tuturor. Critica teologică de care avem astăzi nevoie nu se poate complăcea în suficiența unei savante dezbateri care nutrește vanitatea, disprețul sau aroganța. Cuvintele teologiei Părinților erau călite în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
neascunsă, deci emancipată, a spart cercul vicios al puterii) să nu mai fie cu putință; marginalul, minoritarul de orice fel trebuie să se laude cu „diferența” sa, să-i oblige pe ceilalți s-o admire, nu doar s-o accepte indiferenți și s-o evite prin segregare rezidențială și ocupațională (atitudine pe care unii activiști civici români o iau drept toleranță). Marginalii trebuie neapărat să se grupeze în asociații activiste, să-și promoveze (deci să-și politizeze) „diferența”; nu există marginalitate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fundamentalism). Stânga și Dreapta sunt adesea la fel de privilegiate: mulți purtători de cuvânt și activiști ai „liberalismului” american (așa-numiții liberals, de la universitari la staruri ale culturii populare implicate în politică de partea lor) sunt un fel de gauche caviar, destul de indiferenți față de enormele probleme sociale din Lumea Nouă, deși foarte atenți la suferințele Lumii a Treia; ceilalți falși „liberali”, republicanii conservatori care cred că „mâna invizibilă” reglează totul și construiește astfel „cea mai bună dintre lumile posibile”, nici măcar nu vor să
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fundal (societatea americană, prezentată aproape în priză directă) și de cariera politică juvenilă a lui Mircea Eliade, cel puțin așa cum este ea văzută în mediile intelectuale americane 11. Cum societatea americană, ca laborator și vector al globalizării, nu poate fi indiferentă nimănui, iar Mircea Eliade continuă să aibă în România o posteritate semnificativă, ultimul roman al lui Saul Bellow nu e pentru români tocmai, sau numai, literatură. Ca și „Kogon”, „Grielescu” este prezentat în culori negative în special de bietul „Ravelstein
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
bord niște lemne vechi, de culoarea unui coșciug, tăiate în cursul unei expediții anterioare, din pădurile indigene de pe insulele Lackaday; tocmai din aceste lemne i se ceru dulgherului să meșterească sicriul. Primind comanda, dulgherul își luă rigla și, cu promptitudinea indiferentă ce-l caracteriza, purcese numaidecît la teuga și-l măsură din cap pînă-n picioare pe Queequeg, însemnîndu-i trupul cu un tibișir, ori de cîte ori muta rigla. Ă Vai, sărmanul de el! exclamă marinarul din Long-Island. Acum va trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-l aibă aceștia cel dintâi - pentru toate acestea și altele pe care le știu, le-am citit, și vi le-am spus În cărțile mele și vi le voi mai spune, pentru acestea afirm, că pe mine nu mă lasă indiferentă uitarea și eludarea operei realist-socialiste și evidențierea doar a celei realist-socialiste a celor amintiți sau a altora, ejusdem farinae, din țară sau din diaspora. Valoare acestor opere, post-factum de pe oricâte piedestale academice, politice sau culturale este decretată, nu compensează vandalismul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tot atât de primejdios ca cel cultivat de curentele burgheze», afirmații care mai de care mai lamentabile, calomniind În mod grosolan pe tinerii poeți. Aceștia sunt prezentați drept niște ființe primitive, leneșe «nu-și mai dau osteneala să muncească, disprețuitori de cultură, indiferenți la lectură, imitatori slugarnici ai vârfurilor «poeziei noastre». Este surprinzător cum autorul a reușit ca În două jumătăți de coloană să Îngrămădească atâtea enormități și afirmații dușmănoase, disprețuitoare față de tinerii poeți. Căci este evident pentru oricine că nu „lipsa originalității
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
frumoase fără a avea putere de seducție. Altele, dimpotrivă, fără a fi frumoase, au ceva aparte, acel „vino-ncoa”, „lipici”, „farmec”... Oamenii aceștia poate că nu ne-au atras privirea. Nu i-am remarcat, poate că ne-au lăsat chiar indiferenți până să comunice cu noi. În schimb, din clipa în care am stabilit contactul, ne-au plăcut imediat și am simțit dorința de a ne apropia de ei. Puterea lor de seducție a trezit dorința de apropiere. Ce să mai
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
făcut eforturi mari și continue pentru a trăi în acord cu acele convingeri care susțin filosofia sa morală, știa ce spune atunci când scria într-o notă de subsol a lucrării sale despre religie: „Nici un om căruia moralitatea nu-i este indiferentă nu poate fi satisfăcut de sine, fără a trăi chiar un sentiment de amară insatisfacție de sine, fiindcă este conștient de acele maxime care nu concordă cu legea morală din el”8. O observație convergentă cu alta, din Crp, observația
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
1993), ambivalența există în afara schizofreniei și constituie un fenomen fundamental al vieții noastre afective. Widlöcher (1983) confirmă caracterul său fundamental, estimând că „este dificil să iubești fără a urî”. Potrivit lui Freud (1909b/1979), ambivalența însoțește sentimentele excesive. În privința persoanelor relativ indiferente, individul resimte o afecțiune moderată, fiind conștient că privește cu ostilitate unele dintre defectele acestora. În schimb, o dragoste intensă nu permite ostilității să rămână conștientă; ea obligă la refularea ostilității, care mai poate reapărea la un moment sau altul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
perfect. După cum explică Freud (1909b/1979), „în amintirea conștientă nu mai rămâne decât un conținut reprezentativ indiferent și aparent lipsit de importanță”. De aceea, rezultatul este aproape același ca în cazul refulării. În opinia lui Freud (1909b/1979), „o amintire indiferentă nu este evocată decât rareori și nu joacă nici un rol în activitatea psihică conștientă”. Ea a devenit un fel de corp străin intern, deși existența sa nu este negată (Le Guen et al., 1985). Al doilea sens al termenului „izolare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
comună, municipiu și județ. La Iași, imediat după război, o asociație de doamne, luase inițiativa de-a dezvolta la femei, simțul îndeletnicirilor în afară de căminul lor. Din nenorocire, atunci nu era destul entuziasm, deși presa ne-a ajutat mult. Femeile rămâneau indiferente și de multe ori ne erau ostile. D-na Baiulescu, animatoarea feminismului în Ardeal, a venit împreună cu alte doamne să ne sprijine. Mai în urmă, d-na Cantacuzino și d-na Botez, apoi personalități masculine marcante ne-au susținut. Ne-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
experiență a vieții mele în familie și aiurea, că fapta are mai multă valoare decât vorba. În cariera mea, am căutat să realizez acest lucru. Acum vin să pun întrebarea, ce vom face noi femeile față de drepturile acordate? Vom rămâne indiferente? Nu, căci noi masele suntem și mai vinovate decât conducătorii de reaua administrație a țării. Trebuie deci să formăm masele. Se cere în cazul acesta ca la comună să fim cât mai multe femei. Dar este imperios necesar să rămânem
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care vedem cum femeile din lumea întreagă râvnesc să contribuie cu părticica lor, cu mentalitatea lor, la dezlegarea atâtor probleme însemnate spre mândria și cel mai mare bine al țării lor, putem oare, numai noi femeile din România să rămânem indiferente, afară de un mic număr - câteva excepții - să rămânem în afară de aceste cercuri de studiu, necunoscătoare a acestor probleme în deosebire de femeile din alte țări care luptă să câștige un loc de cinste pentru ele și patria lor? Femeile române să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dare de seamă pentru a-i aduce cele mai vii mulțumiri și a vă îndemna să faceți propagandă pentru ca ședințele noastre să fie frecventate de cât mai multe femei. Sper, Doamnelor, după cele spuse până aici, că și cele mai indiferente chiar, vă puteți da seama de însemnătatea acestei pregătiri pentru femeile române. Cât ne privește pe noi, încă din 1923 când am asistat la primul congres internațional, la Roma, și care s-a deschis sub președinția D-lui Mussolini, am
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]