2,126 matches
-
dintre fenomene și În funcție de definirea culturii ca dat imanent sau ca o construcție contingentă. Diversitatea abordărilor nu este semnul unei confuzii generalizate: ea trebuie mai curând atribuită caracterului nodal al fenomenului considerat. A. R. & DUMONT Louis (1983), Essais sur l’individualisme. Une perspective anthropologique sur l’idéologie moderne, Paris, Seuil. ă (1991), L’Idéologie allemande. France-Allemagne, et retour (Homo Aequalis II), Paris, Gallimard. FERREOL Gilles (2002), „Nation et affirmations identitaires: regards canadiens”, Documents pour l’enseignement économique et social, nr. 130
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
context mondial, suntem obligați să examinăm marile tendințe ideologice și factuale care se completează și se opun la acest nivel (Delannoi și Taguieff, coordonatori, 2001). Opoziția dintre universal și particular, dintre holism (În dublul său sens comunitar și globalist) și individualism a produs, prin Încrucișare și hibridare, două mari curente ideologice: primul este un universalism individualist. Îl vom numi universalism, pentru că așa i s-a spus Încă din epoca Luminilor. Celălalt este un „holism” particularist (Dumont, 1977), În fapt comunitarist. Să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Dumont, dar nu și oricărui tip de comunitarism. Mai sunt posibile și alte două Încrucișări ideologice. Una este de natură mai curând ecologică, universalismul holist, un fel de holistism. Cealaltă, care pare acum compatibilă cu globalizarea economică, este un individualism particularist, un fel de etno-individualism cu aspecte comunitare și individualiste. S-ar putea rezuma prin „a acționa global și a gândi local”. Pe de altă parte, modul de viață productivist și consumerist În sfera comercială, precum și globalizarea schimburilor realizează o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
determina credințele și alegerile la vârsta adultă, În interferență atât cu respectarea normei sociale, cât și cu alegerile „raționale” bazate pe interesul personal (Sears, 1983, p. 80). De unde postulatul stabilității sau continuității atitudinilor specifice actorilor sociali Încă din copilărie. În ceea ce privește individualismul, acesta cuprinde atât normele meritocratice ă legate de talent, muncă și efortul personal, de disciplină, de voința de a reuși și de responsabilitatea individuală (Kinder și Sears, 1981, p. 416) ă, cât și valorile ca autonomia, realizarea personală sau inițiativa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestea din urmă funcționează oare doar ca mod de legitimare, ca dispozitiv prin care rasismul clasic devine cultural acceptabil sau, mai profund, ca „o componentă În adevăratul sensal cuvântului a noilor forme de rasism” (Sniderman și Carmines, 1997)? Pe scurt, individualismul este aici instrumental, sau constitutiv? Și, În al doilea caz, cum pot fi explicate și Înțelese operațiunile care au permis convertirea valorilor individualiste În credințe rasiste? Răspunsul lui David Sears este clar, dacă nu Întru totul convingător: rasismul simbolic este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
răspândească În America albă” (ibidem, pp. 78 și 80). Paul Sniderman reamintește În acest sens că un anumit număr de studii au stabilit că „sentimentele care suprapun În mod deliberat afectul anti-negri cu o referire (directă sau indirectă) la valoarea individualismului (de exemplu, În formule de tipul: «Dacă negrii ar face un pic de efort, ar putea câștiga la fel de mult ca și albii») sunt puternic corelate cu pozițiile pe care albii le adoptă În privința unui anumit număr de chestiuni rasiale” (ibidem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zidurile ei, scopul fiind acela de a-i exclude de la cetățenia națională. Însă argumentul de excludere poate fi inversat: tinerii proveniți din imigrație pot fi și ei respinși, tot În numele ordinii sociale („republicane” sau nu), pentru că sunt atinși de un individualism extrem, aproape patologic, explicat cel mai adesea prin „dezrădăcinarea” lor, și trăiesc ca niște prădători Într-un regim de anomie, Într-o stare de incivilitate devenită la ei a doua natură. „Rasializarea” acestor excluși reduși la originile lor etnice presupuse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cumva fenomenul dispare. În fața pesimismului teoreticienilor „rasismului simbolic” s-a conturat așadar o reacție contrară, pe care unii comentatori au atribuit-o „noilor optimiști” (Schuman et alii, 1997, p. 296 și urm.). Încă din 1978, Lipset și Schneider susțin că „individualismul” constituie un ansamblu de valori puternice și autentice, care motivează un mare număr de albi ce se opun eforturilor de ameliorare a situației negrilor prin intermediul tratamentului preferențial. Luând ca referință numeroase rezultate ale cercetărilor recente, Lipset și Schneider desprind următorea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
opune egalității, ci pentru că sunt de părere că li se Încalcă astfel libertatea individuală” (Lipset și Schneider, 1978, p. 44). De unde o reinterpretare a faptelor observabile: conflictul fundamental ar avea loc „Între două valori care constituie miezul credo-ului american: individualismul și egalitarismul” (ibidem, p. 43). Acești autori afirmă că „majoritatea este favorabilă egalității În drepturi și egalității șanselor” (ibidem, p. 38) și semnalează că există și În rândurile albilor un sprijin considerabil pentru „acțiunile compensatorii” În favoarea negrilor ă de exemplu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
regăsim, cam În aceeași perioadă, termenul și la Constantin Pecqueur (Nicolet, 1982, p. 344, nota 1). El menționează și influența, ceva mai târzie totuși, a lui Charles Renouvier și a scrierii sale, Science de la morale, care, În 1869, „trasează limitele individualismului, descoperă fundamentele logice ale solidarității ș...ț și pe cele ale oricărei vieți politice În instituțiile civismului antic, așadar În democrația directă, dincolo de vremurile Întunecate ale creștinismului medieval” (ibidem, p. 155). Caritatea laicizată? După cum vedem, problema originilor termenului este destul de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Lipovetsky, 1992). Putem Înțelege această realitate arătând, așa cum sugera Renaut, că În zilele noastre imaginea cetățeanului se estompează În spatele imaginii individului (Renaut, 1989). Suveranismul ar fi atunci amenințat În raport cu tendințele pe termen lung ale societăților moderne care, deschizându-se către individualism, sunt din ce În ce mai puțin capabile de autodefiniri cuprinzătoare (Taylor, 1992; Castells, 1999). Revendicările colective, cum sunt cele care se raportează la națiune, la clasă sau la statutul profesional, ar avea din ce În ce mai puțină putere de mobilizare, actorii sociali apărându-și doar interesele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
războinic. Prea puțin folosit de etnologii francofoni, termenul este În schimb frecvent utilizat În engleză. Într-un sens analog, unii sociologi, ca Michel Maffesoli, laudă „vremea triburilor” ca pe o epocă a reconstruirii unei solidarități sociale, a refuzului concret opus individualismului ambiant și a tentativelor de interdependență În viața comună a unor mici grupuri care țes solidarități active pe baze afective, politice, religioase, sportive sau asociative, ceea ce nu exclude apartenențele multiple. C. R. & GODELIER Maurice (1977), Horizons et trajets marxistes en anthropologie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
extern (Dobbelaere, Jagodzinski, 1995). Autorii citați numesc acest fenomen "cârpeală" a credințelor (pag. 222) sau bricolaj. Această religiozitate este caracterizată de accentul puternic pus pe emoții și pe rolul acestora în credință religioasă (Hervieu-Legere, 1987; Voyé, 1999), precum și de un individualism puternic al credințelor (Luckman, 1999; Pollack, 2003). Cu alte cuvinte, fiecare este liber să creadă ce vrea să creadă, să combine elemente cât mai diverse pentru a-si satisface nevoile spirituale. Însă ceea ce este specific modern nu este doar faptul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
2005) mișcările integriste sau fundamentaliste reprezintă o reacție față de modernitate, o încercare de distanțare față de indiferența religioasă a lumii moderne. Adepții fundamentalismului sau integrismului își manifestă radicalismul împotriva Occidentului, a stilului de viață occidental, a comportamentului de consum sau a individualismului modern. Cu toate acestea, comportamentul membrilor acestor mișcări este influențat în mod conștient sau inconștient de modernitate și individualism. Pe de altă parte, secularizarea nu afectează în mod similar toate societățile europene sau puternic industrializate. Societățile europene prezintă patternuri diferite
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
moderne. Adepții fundamentalismului sau integrismului își manifestă radicalismul împotriva Occidentului, a stilului de viață occidental, a comportamentului de consum sau a individualismului modern. Cu toate acestea, comportamentul membrilor acestor mișcări este influențat în mod conștient sau inconștient de modernitate și individualism. Pe de altă parte, secularizarea nu afectează în mod similar toate societățile europene sau puternic industrializate. Societățile europene prezintă patternuri diferite de secularizare (Halman, Patterson, 1996), imginea fiind mai degrabă aceea a unui puzzle, cu zone în care religiozitatea joacă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
bani și se mai și plânge“. A încercat eroul nostru să-și croiască singur soarta, însă birocrația nemiloasă nu l-a lăsat. „Burokratismus! țipa neamțul, renunțând de enervare la limba rusă pe care o vorbea greu“, fără să înțeleagă că individualismul și mai ales ruperea de colectiv se pedepsesc cu interdicția la ceea ce are omul mai nobil, adică la muncă. Bilețelul lui Stalin Apropo, Stalin a scris, într-una dintre ședințele de Partid, un bilețel pe care i l-a strecurat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
a fost pur și simplu abandonat, nu transformat. Altfel spus, vidul puterii a fost proclamat mai înainte ca cineva să știe despre ce putere era vorba și cum s-ar fi putut modifica dinamica acesteia. 3. Activarea: de la colectivism la individualismul dependent Colectivismul a fost una dintre temele pe care ideologia comunistă și critica îndreptată către acesta au știut să o împartă fără discriminare. Mai precis, este vorba despre ideea având o ilustră ascendență hegeliană potrivit căreia sub socialism și mai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
într-un asemenea unghi de analiză este evidențiată printr-un paradox care, deși se înscrie în natura regimului 62, nu devine manifest decât după 1989: totalitarismul, colectivist și internaționalist prin vocație, totalitarismul a fost cel mai eficace producător istoric de individualism și de naționalism. De fapt, cum pot coexista în același teritoriu social individualismul și naționalismul, două atitudini care, într-o logică liberală, sunt mai curând ireconciliabile. Una dintre explicațiile posibile rezidă în faptul că națiunea este singurul proiect colectiv care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
se înscrie în natura regimului 62, nu devine manifest decât după 1989: totalitarismul, colectivist și internaționalist prin vocație, totalitarismul a fost cel mai eficace producător istoric de individualism și de naționalism. De fapt, cum pot coexista în același teritoriu social individualismul și naționalismul, două atitudini care, într-o logică liberală, sunt mai curând ireconciliabile. Una dintre explicațiile posibile rezidă în faptul că națiunea este singurul proiect colectiv care, în epoca modernă, nu pretinde un raport personal față de valori. Acestea sunt gata
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comunității. Subiectul reproduce un sens fără să i se ceară să se producă pe sine în actul elaborării propriului sens. Naționalismul este singura cale prin care nevoia de recunoaștere este satisfăcută fără ca autonomia subiectului să fie dobândită în prealabil în cadrul individualismului de factură liberală subiectul este cel care trebuie să dea sens existenței, această atribuire de sens nefiind decât în măsura în care materia primă care hrănește subiectivitatea este rațiunea. Subiectul însuși există doar atâta vreme cât este obiectul propriei sale gândiri, atâta vreme cât există o identitate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
există o identitate între Eu și Sine, cât subiectul desenează, căutând un sens pentru sine, contururile unui spațiu social. De asemenea, întrucât subiectul acceptă precaritatea prezentului cu condiția să-i găsească un sens, acesta este o categorie descentralizată a modernității. Individualismul modern nu este decât un alt nume pentru care subiectul atribuie un sens prăbușirii sistemelor tradiționale de referință și își dobândește autonomia cu prețul deteriorării figurilor comunitare ale identității. Procesul de dislocare a unui univers referențial definit până atunci prin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de opțiuni și de alegeri posibile 66. În schimb, subiectul modernizării totalitare a fost dus cu multă grijă către o poziție diametral opusă și pus în situația de a recupera pentru sine prin afirmarea caracterului iminent și inevitabil al disoluției individualismului în corpul colectiv al națiunii o modernitate care îl împinge către anonimat și care era conceput pentru a-l aliena în raport cu ordinea lucrurilor. Ca urmare, individualismul generat în cadrul societății totalitare s-a dovedit incapabil să găsească un sens independent de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
situația de a recupera pentru sine prin afirmarea caracterului iminent și inevitabil al disoluției individualismului în corpul colectiv al națiunii o modernitate care îl împinge către anonimat și care era conceput pentru a-l aliena în raport cu ordinea lucrurilor. Ca urmare, individualismul generat în cadrul societății totalitare s-a dovedit incapabil să găsească un sens independent de destinul colectiv al națiunii. Binele comun, pe care subiectul modern îl identifică în libertățile publice și în drepturile omului și pe care îl practică sub forma
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
destinul colectiv al națiunii. Binele comun, pe care subiectul modern îl identifică în libertățile publice și în drepturile omului și pe care îl practică sub forma solidarității umane directe și a intervenției umanitare, reprezintă o noțiune neconsistentă și inaccesibilă a individualismului post-totalitar. Mai întâi, incapacitatea de a face experiența solidarității, lucru pe care românii îl consideră mereu la nivelul societății civile, pornește de la caracterul dependent al subiectului, care nu îndrăznește să se sprijine nici pe precaritatea unei autonomii asumate în urma unei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca în primele două decenii, sau că a acționat ca o ipoteză care risca oricând să se confirme, comportamentul represiv al statului a vizat schimbarea ordinii de drept, încarnarea sa, virtual amenințătoare, în orice agent al autorității publice. În consecință, individualismul dependent născut în timpul totalitarismului a conceput spațiul public drept un domeniu de competență exclusivă a statului, un stat care se complăcea în a fi confundat cu ordinea lucrurilor. Subiectul post-totalitar își păstrează eteronomia nereușind să-și imagineze cum o "mână
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]