1,451 matches
-
de urmărire penală au reprezentat singurele argumente care au justificat condamnarea reclamantului pentru ultraj (supra, pct. 14). 41. Instanța de apel și cea de recurs nu au făcut altceva decât să confirme hotărârea primei instanțe. 42. În aceste condiții, este indubitabil faptul că declarațiile date în faza de urmărire penală au jucat un rol decisiv în condamnarea reclamantului pentru ultraj. 43. Așadar, Curtea trebuie să verifice dacă autoritățile interne au adoptat măsuri suficiente pentru a contrabalansa dificultățile cauzate apărării. (iii) Au
HOTĂRÂRE din 3 decembrie 2013 în Cauza Vararu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262511_a_263840]
-
la răspundere de către această comisie, supunându-se numai legii. Deși se invocă principiul separației puterilor, în realitate, prin activitatea sa, această comisie nu face decât să îl încalce și să producă o tensiune nefirească într-un stat de drept. Este indubitabil că o "evaluare", o "măsurare" a independenței și imparțialității sistemului judiciar constituie prin sine însuși un amestec și o presiune la adresa independenței justiției. 6. În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțional�� a solicitat punctul
DECIZIE nr. 547 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264642_a_265971]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011). Numai legiuitorul este în drept să decidă categoriile de venituri pentru care urmează a se plăti contribuții la bugetul asigurărilor de sănătate, iar pensia, în mod indubitabil, este un astfel de venit; în lipsa plății acestei contribuții, persoana nu poate dobândi ex officio calitatea de asigurat. Faptul că legiuitorul are posibilitatea de a excepta pensia de la plata unor astfel de contribuții reprezintă o chestiune care ține în mod
DECIZIE nr. 549 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I, II, III şi IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice şi ale art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258778_a_260107]
-
pe care se întemeiază refuzul exercitării unei competențe constituționale este de esența statului democratic, motivarea asigurând transparența în exercitarea atribuțiilor constituționale și, implicit, o bună administrare. Or, raporturile dintre Președintele României și prim-ministru nu pot fi pur formale. Este indubitabil că efectele juridice pe care le produce un refuz motivat sunt diferite de cele ale unui refuz nemotivat. Dacă în prima ipoteză, argumentele pe care se întemeiază refuzul prim-ministrului de a contrasemna decretul prezidențial constituie premisele unor discuții în
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
cuprinsul documentelor scrise depuse la dosarul cauzei rezultă existența unor dispute provocate de grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal în Birourile Permanente reunite, există alte documente scrise din care rezultă două lucruri esențiale neevocate în considerentele deciziei, dar care demonstrează indubitabil acordul inițial al Partidului Național Liberal cu privire la reprezentarea sa propusă în raportul comisiilor de specialitate. Ambele documente sunt de natură a demonstra netemeinicia sesizării de neconstituționalitate. Primul document este procesul-verbal al ședinței comune a Comisiilor de specialitate din cele două
DECIZIE nr. 417 din 3 iulie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263405_a_264734]
-
național, inițiativa legislativă a cetățenilor reprezintă un proces cu caracter consultativ pentru populație, în urma căruia semnăturile a sute de mii de oameni marchează dorința adoptării și punerii în practică a modificărilor aduse prin prezentul proiect de lege. Astfel, în mod indubitabil, voința poporului în legătură cu modul în care cetățenii sunt reprezentați în Parlamentul României are o valoare morală și democratică esențială. Legea privind Statutul deputaților și al senatorilor, precum și Legea responsabilității ministeriale consemnează o serie de drepturi și privilegii care nu sunt
PROIECT DE LEGE nr. 919 din 27 august 2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265369_a_266698]
-
281/1993 , cu modificările și completările ulterioare, se adresează așadar tuturor categoriilor de angajați, cu excepția celor pentru care legiuitorul a adoptat sisteme de salarizare distincte. 45. Din analiza tuturor actelor normative care au modificat Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 reiese, indubitabil, că acest act normativ își găsește incidența în materia salarizării personalului din unitățile bugetare, ultimul act normativ modificator fiind Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. 46. Dispozițiile Legii nr. 63/2011 , cu modificările
DECIZIE nr. 27 din 21 septembrie 2015 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi stabileşte că aceste prevederi legale nu abrogă dispoziţiile art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265774_a_267103]
-
potrivit legii de abilitare, precum și ordonanțele de urgență se transmit Parlamentului însoțite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora; c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative". Astfel, arată că din chiar preambulul ordinului contestat rezultă indubitabil faptul că acest act normativ a avut la bază Referatul de aprobare nr. 129.435 din 15 decembrie 2009, întocmit de Direcția generală politici agricole - Direcția politici de piață în horticultură și industrie alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării
SENTINŢĂ nr. 122 din 12 mai 2013 referitoare la Ordinul nr. 766/2009 (MAPDR) / Ordinul nr. 1.594/2009 (MS) / Ordinul nr. 675/2009 (ANPC) pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul destinate consumului uman ca atare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255949_a_257278]
-
reprezintă vicii de formă a formularelor tipizate ale actelor de studii sau de completare a acestora în raport cu nomenclatorul prevăzut la art. 138 alin. (5) din Legea 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. ... (3) Îndreptarea neconcordanțelor este susținută în mod indubitabil de către instituția de învățământ superior acreditată prin documentele de școlarizare și finalizare studii aferente, asumate de către senatul universitar și rector. ... (4) Procedura de recunoaștere și de aprobare a formularelor tipizate ale actelor de studii pentru beneficiarii prevăzuți la alin. (1
ORDONANŢĂ nr. 42 din 26 august 2015 (*actualizată*) privind dreptul absolvenţilor de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate şi sancţionarea instituţiilor de învăţământ care şcolarizează fără autorizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264412_a_265741]
-
-l numească, deci, indiferent care mi-ar fi părerea despre un ministru sau despre altul, nu mă pot opune votului Parlamentului. Asta a hotărât Curtea Constituțională anterior. Deci, îmi plac sau nu îmi plac, nu are nicio relevanță (...)" 27. Este indubitabil că permanent Președintele României a avut în vedere respectarea întocmai a procedurilor privitoare la numirea Guvernului, consacrate constituțional și jurisprudențial. 28. Pretinsul conflict juridic între Guvernul României, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, nu există
DECIZIE nr. 158 din 19 martie 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
de urgență a fost adoptată în vederea atenuării efectelor unei stări de criză economică generalizată. O atare finalitate economică implică, în mod necesar și neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară și energică. În consecință, adoptarea măsurii criticate reclamă, în mod indubitabil, urgență; or, reglementarea urgentă a situației rezultate în condițiile de criză economică nu putea fi făcută în mod rapid și rezonabil nici prin asumarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului asupra unui proiect de lege și nici prin
DECIZIE nr. 732 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267262_a_268591]
-
Europeană să lărgească aria de cuprindere a acestora. 15. Salută punerea efectivă în aplicare a acordurilor de asociere sau a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia și Ucraina și în special cu Moldova, cu care Romania împărtășește indubitabile legături culturale. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 14 decembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA București, 14 decembrie 2015. Nr. 116. ------
HOTĂRÂRE nr. 116 din 14 decembrie 2015 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Comerţ pentru toţi - Către o politică comercială şi de investiţii mai responsabilă COM (2015) 497. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267429_a_268758]
-
sa a principiului universalității votului [art. 15 alin. (1) coroborat cu art. 62 alin. (1) din Constituție]. Acest principiu trebuie să fie unul efectiv, nu iluzoriu, mai ales pentru categoria de cetățeni români cărora legea analizată li se adresează. Este indubitabil că, după aderarea la Uniunea Europeană, în privința libertății de mișcare s-au produs mutații fundamentale, astfel încât o mare parte a electoratului își are domiciliul/reședința în străinătate, ceea ce, în planul respectării exigențelor constituționale referitoare la alegerea Camerei Deputaților și Senatului, impune
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
promitentului-cumpărător; este o vădită diferență de tratament între promitenții-cumpărători care au obținut executarea antecontractului anterior intrării în vigoare a prevederilor criticate și promitenții-cumpărători care doresc obținerea executării ulterior intrării în vigoare a prevederilor legale în discuție; diferența de tratament vizează indubitabil situații similare, din moment ce, prin ipoteză, indiferent de momentul realizării drepturilor de creanță, în ambele cazuri dreptul a fost dobândit în condiții legislative comparabile, singurul aspect care le diferențiază fiind momentul executării. 7. Menționează că aplicarea retroactivă a dispozițiilor art. 5
DECIZIE nr. 516 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, 4, 5, 9 şi 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276672_a_278001]
-
În aceste condiții, întrucât dispozițiile Legii nr. 17/2014 golesc de conținut drepturile de creanță ce constituie speranța legitimă în dobândirea proprietății pentru promitenții-cumpărători care au încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare anterior intrării în vigoare a acestei legi, adoptarea sa reprezintă indubitabil o ingerință în dreptul de proprietate al potențialilor dobânditori, întrucât eventuala exercitare a dreptului de preempțiune de către unul dintre beneficiari sau refuzul executării benevole a obligației de către promitenții-vânzători conferă caracter iluzoriu dreptului derivat din convenție din perspectiva dispozițiilor constituționale și convenționale
DECIZIE nr. 516 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, 4, 5, 9 şi 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276672_a_278001]
-
ca Înalta Curte de Casație și Justiție să statueze asupra chestiunii sesizate, pentru a elimina orice riscuri decurgând din interpretarea normei, prin raportare și la noile tendințe de extindere a sistemelor informatice la nivelul întregii societăți. Din aceasta perspectivă este indubitabil că mijloacele de comunicare la distanță fac parte din realitățile sociale actuale, iar legislația tinde să reglementeze noile realități, fără însă a se putea corela întotdeauna cu evoluția socială. 27. În acest sens, față de prevederile art. 5 din Codul de
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
emisă în temeiul prevederilor art. 76 din Codul muncii, este supusă dispozițiilor art. 1.326 din Codul civil, potrivit cărora comunicarea se poate face în orice modalitate adecvată, după împrejurări [art. 1.326 alin. (2)]. 34. În raport cu generalitatea regulii este indubitabil că transmisiunea electronică la distanță, în speță prin poștă electronică, în sensul art. 2 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 506/2004 , reprezintă o modalitate aptă de a asigura transmiterea actului, însă nu și suficientă, din punctul de vedere
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
și apărătorul intimatei, că "luarea la cunoștință" este un aspect de fapt, însă dispozițiile legale trebuie interpretate coroborat și unitar, iar comunicarea unui act juridic, determinând curgerea termenului de contestare a acestuia, dar și toate efectele de drept substanțial, este indubitabil o instituție juridică și, în consecință, supusă reglementării legale, fie speciale, fie generale. Or, legea procesual civilă română în vigoare condiționează îndeplinirea procedurii de comunicare prin poștă electronică de existența unui răspuns cert al destinatarului, regulă care, în temeiul caracterului
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, în raport cu dispozițiile art. 187 din Codul penal. În argumentarea acestui punct de vedere s-a susținut că din interpretarea gramaticală a art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală rezultă, indubitabil, că ceea ce s-a avut în vedere este pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, asistența juridică obligatorie fiind impusă de legiuitor tocmai în considerarea gravității faptei. Potrivit dispozițiilor art. 187 din Codul penal, prin "pedeapsă prevăzută de lege" se
DECIZIE nr. 21 din 11 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse judecăţii este admisibilă, deşi antamează o problemă de procedură, întrucât de rezolvarea acestei probleme procedurale depinde soluţia care se va pronunţa cu ocazia judecării apelului, şi că dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile şi în cazul persoanei juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
relevantă este natura actului emis de Consiliul Local, și anume o hotărâre, care, indiferent de domeniul reglementat în conținutul ei, poate fi atacată de Prefect pe calea contenciosului administrativ. Conform art. 3 din Legea nr. 554/2004 , rezultă în mod indubitabil că Prefectul exercită tutelă administrativă în privința actelor emise de autoritățile administrației publice locale, în acest sens fiind dreptul conferit de art. 123 alin. (5) din Constituție și de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 de a ataca
DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277958_a_279287]
-
Legea nr. 31/1990 , republicată, presupune fie comiterea unei infracțiuni, fie existența unei infracțiuni deja comise. Raportarea acestor cerințe și situații normative condițiilor pentru ca o faptă să fie infracțiune, așa cum dispune art. 15 din Codul penal, conduce la o concluzie indubitabilă, respectiv aceea că, deși, inițial, fapta ce constituia scopul ori condiția elementului material era infracțiune, ulterior, ca efect al unei decizii a Curții Constituționale, nu mai este infracțiune, așa încât nu mai este îndeplinită condiția tipicității, adică nu mai există acea
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
organice, iar nu la dispoziții exprese ale unor acte normative sau la măsuri legislative individualizate. 19. Cu privire la critica de neconstituționalitate privind art. 1 pct. II poziția 1 și pct. III pozițiile 1 și 3 din lege, se arată că este indubitabil că încălcarea Legii fundamentale invocată de autorii sesizării este apreciată exclusiv prin prisma unor viitoare și ipotetice dispoziții ale ordonanțelor ce se vor emite și care ar căpăta un conținut propriu legilor organice, devenind prin aceasta neconstituționale. Controlul de constituționalitate
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
referință. Testarea și comparația cu alte substanțe de referință pot fi necesare în cazul în care se estimează utilizarea rezultatelor în alte scopuri 3. Nu este necesar să se efectueze acest test în cazul în care examinarea formulei structurale stabilește indubitabil că substanță este incapabilă să reacționeze exotermic cu un material combustibil. Înainte de efectuarea testului este util să se cunoască informații privind orice potențiale proprietăți explozive ale substanței. Acest test nu se aplică substanțelor solide, gazoase, explozive sau foarte inflamabile sau
32004L0073-ro () [Corola-website/Law/292696_a_294025]
-
și motivate în raport cu întregul probator al cauzei. În același timp, noțiunea de "convingere" utilizată în textul criticat nu are sensul unei simple opinii subiective a judecătorului, ci acela al certitudinii dobândite de acesta în mod obiectiv, pe bază de probe indubitabile, sens în care chiar textul de lege menționează în mod expres și explicit că, pentru a putea fi pronunțată o soluție de condamnare, acuzația trebuie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, concepție care se regăsește și în jurisprudența Curții Europene a
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
nu poate răspunde penal. Existența personalității juridice a unei entități persoană juridică este o condiție sine qua non pentru a se angaja răspunderea sa penală, condiție care, deși nu este prevăzută expres de art. 135 din Codul penal, se deduce indubitabil, pe de o parte, din utilizarea expresiei "persoană juridică", iar nu a expresiei "entitate colectivă" sau "persoană colectivă". Pe de altă parte, o entitate colectivă de drept, pentru a putea răspunde penal, trebuie să aibă capacitate juridică penală, adică să
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]