5,050 matches
-
și 1), valoarea pragului de sărăcie relativă, distanța (medie și mediană) a săracilor relativ față de pragul sărăciei Sărăcie relativă (prag de 40%, 50%, 60% și 70% din venitul median, față de un prag ancorat în timp, sărăcie persistentă, înainte de transferurile sociale), inegalitate (Gini), polarizare (raport între chintile, 5 și 1), distanța (mediană) a săracilor relativ față de pragul sărăciei Educație Participare la educația permanentă, abandon timpuriu al școlii Abandon timpuriu al școlii, adulți care au absolvit cel mult gimnaziul Abandon timpuriu al școlii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dimensiuni, subdimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii de incluziune socială specifici pentru România Dimensiune Subdimensiune Indicatori de incluziune la nivel național Set 3 suplimentar seturilor 1 și 2 UE (Laeken) Indicatori de incluziune socială la nivel județean Resurse Sărăcie și inegalitate - în funcție de cheltuielile de consum ale populației Sărăcie și sărăcie severă (prag „absolut”), distanța medie a săracilor față de pragul sărăciei și cel al sărăciei severe, ponderea consumului alimentar și ponderea consumului de servicii în cheltuielile de consum, inegalitate (Gini), polarizare (ponderea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Resurse Sărăcie și inegalitate - în funcție de cheltuielile de consum ale populației Sărăcie și sărăcie severă (prag „absolut”), distanța medie a săracilor față de pragul sărăciei și cel al sărăciei severe, ponderea consumului alimentar și ponderea consumului de servicii în cheltuielile de consum, inegalitate (Gini), polarizare (ponderea în consum a decilelor 10 și 1 și raportul dintre decile), sărăcie la pragul de doi dolari PPC pe persoană pe zi Transferuri sociale Ponderea transferurilor sociale (cu și fără pensii) în veniturile totale, sărăcie și sărăcie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe toate dimensiunile (economică, socială, de mediu etc.), ci acoperă în special dimensiunea socială; seturile de indicatori de incluziune specifici la nivel național și județean propun dimensiuni suplimentare față de setul la nivel european; în timp ce dimensiunile ocupării și resurselor (sărăciei și inegalității) sunt suprareprezentate la nivel european, la nivel național există un echilibru mai ridicat între dimensiuni; numărul de indicatori la nivel național și județean este mai ridicat comparativ cu nivelul european, ca urmare a nevoii de informare pentru o varietate mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
isbn><call-num>Jefferson or Adams Bldg General or Area Studies Reading Rms HC59.7 .H26513 1990</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(1990), depășirea indicatorilor economici reprezintă o țintă pentru mulți dintre cei care au propus măsuri alternative. „Preocupările pentru inegalitate, degradarea mediului înconjurător, prăbușirea structurii sociale a societății și investițiile în generația viitoare și infrastructură au condus la o largă insatisfacție în ce privește Produsul Intern Brut ca scop unilateral.” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Greenwood</Author><Year>2004</Year><RecNum
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
servicii și instituții destinate îngrijirii, protecției și promovării drepturilor tuturor copiilor și la asigurarea funcționării adecvate a acestui sistem”. Finanțarea și controlul utilizării fondurilor sunt asigurate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. În mod obișnuit, referirea la nivelurile de inegalitate implică raportarea la distribuția veniturilor. Dat fiind faptul că în multe situații problema inegalităților se pune în raport cu nivelul de trai al populației unii metodologi consideră mai potrivită măsurarea nivelului cheltuielilor de consum și a modului în care acestea se distribuie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
funcționării adecvate a acestui sistem”. Finanțarea și controlul utilizării fondurilor sunt asigurate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. În mod obișnuit, referirea la nivelurile de inegalitate implică raportarea la distribuția veniturilor. Dat fiind faptul că în multe situații problema inegalităților se pune în raport cu nivelul de trai al populației unii metodologi consideră mai potrivită măsurarea nivelului cheltuielilor de consum și a modului în care acestea se distribuie în cadrul populației. Din acest motiv, se precizează de fiecare dată dacă indicatorii de inegalitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inegalităților se pune în raport cu nivelul de trai al populației unii metodologi consideră mai potrivită măsurarea nivelului cheltuielilor de consum și a modului în care acestea se distribuie în cadrul populației. Din acest motiv, se precizează de fiecare dată dacă indicatorii de inegalitate se calculează pe baza veniturilor sau a consumului. În tabelul 2 această indicație este dată în coloana *). Este acceptat faptul că dispersia cheltuielilor de consum la nivelul unei comunități e mai mică decât cea a veniturilor, pentru că reflectă satisfacerea unor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptul că dispersia cheltuielilor de consum la nivelul unei comunități e mai mică decât cea a veniturilor, pentru că reflectă satisfacerea unor nevoi, relativ aceleași într-un spațiu și moment date, și nu potențialul de câștig. Din acest motiv, indicii de inegalitate calculați pe baza cheltuielilor sunt mai mici (indicând o distribuție mai omogenă/egalitară) decât cea a veniturilor și mai constanți în timp. Indicii Gini iau valori între 0 (situația ipotetică de egalitate perfectă, în care indivizii dețin fiecare același nivel
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indicând o distribuție mai omogenă/egalitară) decât cea a veniturilor și mai constanți în timp. Indicii Gini iau valori între 0 (situația ipotetică de egalitate perfectă, în care indivizii dețin fiecare același nivel de venit) și 100 (situația ipotetică de inegalitate absolută, în care întregul venit din societate se află în mâinile unei singure persoane). O mai bună înțelegere a modului inegal în care se distribuie venitul disponibil la nivel național între locuitorii unei țări, fiind procedural mai transparentă, o oferă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru creșterea gradului de participare la educație Strategia națională „Acțiunea Comunitară”, aprobată în anul 2004 Strategia de relansare a educației în mediul rural, aprobată în anul 2001 Strategia de Descentralizare a Învățământului Preuniversitar, elaborată în anul 2005 Tabelul 3. Evoluția inegalităților - indicele Gini pentru venituri 1989 1995 2001 creștere 2001-1989, % din nivelul din 1989 Republica Cehă 0,198 0,216 0,237 0,20 Ungaria 0,225 0,242 0,272 0,21 Polonia 0,275 0,321 0,341 0
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Se poate afirma, din acest motiv, că „psihiatria nu devine posibilă decât din momentul în care ea se constituie ca o inteligență capabilă de a înțelege și de a identifica” (G. Gusdorf). Înaintea acestui moment nebunia implica o contradicție, prin inegalitatea lingvistică și rațională pe care o opunea moralei, filozofiei, sociologiei și teologiei. Nebunia avea semnificația unei pervertiri prin păcat a spiritului fiind obiectul unor terapeutici specializate de exorcism. Psihiatria va restabili comunicarea cu bolnavul mintal, iar psihoterapia va inaugura perspectiva
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu note ipohondriace. b) Sindromul neurologic se manifestă printr-un mare polimorfism de semne clinice care traduc un deficit funcțional, în primul rând motor. În sensul acesta notăm următoarele: dificultăți de mers și echilibru, disartrie, tremurături, tulburări ale reflexelor osteo-tendinoase, inegalitate pupilară (anizocorie) cu păstrarea acomodării la distanță și pierderea capacității de acomodare la lumină (semnul Argyll-Robertson). c) Sindromul humoral are un caracter de mare specificitate diagnostică prin confirmarea etiologiei sifilitice a bolii. El pune în evidență pozitivitatea reacției Bordet-Waserman în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin folosirea de metafore despre „producția de masă” sau prin tehnici pedagogice descrise naiv. Counts insista asupra unui fenomen sociopedagogic pe care teoreticienii îl ecranau: curriculumul adevărat. Acesta nu era cel descris metaforic, ci acela transmis, generație după generație, reproducând inegalitățile sociale și economice 11. Este vorba de „teoria reproducției curriculare”, care va fi redescoperită în anii ’70 de sociologia educațională franceză. Counts a demonstrat „reproducția curriculară” - în The Senior of High School Curriculum (1926) - prin cercetări de teren în școlile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
3. Teorema lui Belltc " 15.1.2.3. Teorema lui Bell" În 1964, John S. Bell a publicat un important studiu cu privire la experimentul descris mai sus: „On the Einstein-Podolsky-Rosen Paradox”12. Teorema lui Bell era exprimată sub forma a două inegalități matematice care permit să se testeze experimental, într-o manieră riguroasă și precisă, ideile cele mai generale privind cauzalitatea locală și separabilitatea. Să presupunem că există doi experimentatori separați în spațiu și timp care își aleg, independent unul de altul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu apologetică. În anii ’80-’90 s-au explorat aspecte de mare gravitate pe care diferențele sexuale și de practică sexuală le îmbracă în societatea modernă și în postmodernitate: mesajele „academice” pe care le conțin curricula moderne cu privire la sex și inegalitatea sexuală; „construcția” socială a sexului; „efeminarea societății”; „efeminarea bărbaților” în modernitate și postmodernitate; cunoașterea intersubiectivă; relațiile simbiotice dintre mamă și copil; problematica psihopedagogică a „împreunării”; pornografia; erotismul; posibilitatea întemeierii unei pedagogii a reciprocității; sexul și căutarea identității; statutul sentimentalismului și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
70-’80, multiculturalismul a absorbit cele două tendințe politice și culturale care exercitau presiuni asupra școlilor și a curriculumului: activismul persoanelor de culore, menit să restructureze învățământul american, botezat „nonrasism” (nonracism), și tradițiile, mai mult sau mai puțin estompate, ale inegalității rasiale din școlile americane clasice. După McCarthy, educația multiculturală reprezintă un efort de a conștientiza diversitatea culturală și de a o reprezenta în curriculum. Realizarea practică a acestei nobile intenții s-a dovedit însă totdeauna dificilă. Educația multiculturală este, într-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
clasice. După McCarthy, educația multiculturală reprezintă un efort de a conștientiza diversitatea culturală și de a o reprezenta în curriculum. Realizarea practică a acestei nobile intenții s-a dovedit însă totdeauna dificilă. Educația multiculturală este, într-adevăr, singura soluție pentru inegalitatea rasială școlară. Dar, mai ales în Statele Unite, ea pare contradictorie și complicată. McCarthy a trecut în revistă istoria educației multiculturale care, în SUA, nu este prea veche. Ea a început abia între 1950 și 1960, cu teoriile și practicile curriculare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ascunde un scop secret: asimilarea. Toate modelele - de înțelegere culturală, de competență culturală și de emancipare culturală - sunt „discursuri asimilaționiste” (assimilationist disscourses)90. Ele prezintă, prin inflexiuni, eufemisme și metafore subtile, care schimbă sensurile, tot ceea ce se poate spune despre inegalitatea etnică și rasială în școlile americane. Propunătorii de modele ale înțelegerii culturale pledează pentru sensibilitate și aprecierea diferențelor culturale anticipând un model de „armonie rasială” (a model for racial harmony). Este o viziune utopică, nerealistă, contradictorie în sine. Propunătorii de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
serie lungă de cercetări. Unele dintre acestea adresează probleme și teme care au fost centrale în dezbaterile clasice din antropologie, cum ar fi natura formelor de distribuție și de schimb (Polanyi, 1957; Mauss, 1967; diferite concepte propuse de Marx), tema inegalității sau relațiile patron-client. În articolul de față susținem că, printr-un demers comparativ, penuria și dimensiunile ei culturale pot îmbogăți literatura despre consum produsă despre societățile ce nu au cunoscut socialismul de stat. Accentul principal se va pune pe modalitățile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin prisma solidarității” (Appadurai, 1986, p. 12). Potrivit lui James Carrier și Josiah Heyman (1996), există două paradigme principale ale studiilor despre consum. Pe de o parte, există preocuparea pentru puterea de cumpărare și pentru poziția cumpărătorului într-un sistem de inegalitate. Principalul subiect în astfel de cercetări este relația dintre clasa socială și consum, interes ce ridică întrebări cu privire la capacitatea de reproducere a gospodăriilor, politica de clasă sau nivelul de venit sau relații. Cealaltă paradigmă este interesată de aspectele semiotice și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
români îi rugau să-i însoțească atunci când trebuiau să cumpere ceva ce necesita discuții mai elaborate. Se poate vedea deci cu claritate că existența mai multor grupuri etnice poate constitui un avantaj 29. Pauperizare și segregarea consumului Privită în ansamblul inegalităților politice și economice din România comunistă, situația celor care practicau micul trafic era una defavorizată 30. Cei care erau favorizați în timpul comunismului nu trebuiau să apeleze la economia secundară, ei având la dispoziție magazinele speciale ale statului (vezi Câmpeanu, 1994
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
30. Cei care erau favorizați în timpul comunismului nu trebuiau să apeleze la economia secundară, ei având la dispoziție magazinele speciale ale statului (vezi Câmpeanu, 1994). Aceasta întărește afirmația lui Ivan Szelenyi privitoare la raportul dintre stat și piață în comunism: „Inegalitățile sunt create prin alocări administrative, iar cei cu venituri și prestigiu scăzute trebuie să opteze pentru piață pentru a-și îmbunătăți poziția” (Szelenyi et al., 1994, p. 236). Adevărul acestei afirmații a devenit foarte evident după 1989, când cei lipsiți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
își îngăduia să cerceteze ce fel de bunuri doreau oamenii sau să încerce să fixeze noi trebuințe corespunzătoare produselor nou-create și piețelor nou-apărute” (Verdery, 1999, p. 84). Aș disocia aici două probleme distincte: una este penuria/sărăcia, iar cealaltă e inegalitatea în fața distribuirii stocului scăzut de resurse. Dacă suntem de acord că lipsurile economice sunt cele care favorizează căderea regimurilor înseamnă că privilegiem mai curând cauza economică a fenomenului, iar dacă credităm inegalitatea în fața distribuției sărăciei ca element delegitimator, acordăm prioritate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
distincte: una este penuria/sărăcia, iar cealaltă e inegalitatea în fața distribuirii stocului scăzut de resurse. Dacă suntem de acord că lipsurile economice sunt cele care favorizează căderea regimurilor înseamnă că privilegiem mai curând cauza economică a fenomenului, iar dacă credităm inegalitatea în fața distribuției sărăciei ca element delegitimator, acordăm prioritate cauzei morale. Fără îndoială, în realitate, lucrurile sunt mai complicate și e greu de stabilit o prioritate. Aș spune doar că rândurile de așteptare constituie o mărturie cotidiană a injustiției sociale, a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]