2,210 matches
-
vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebuie să ne rușinăm de cămeșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului (Patrașcanu, 1937, p. iii). Cu tot acest complex de inferioritate, un lucru este cert: istoria românilor nu mai poate fi privită în propriul ei cadru de referință. Majoritatea manualelor interbelice elaborează pe marginea raportului național-universal, raport care de cele mai multe ori ia forma românesc-occidental. Periodizarea trecutului românesc este acum precedată de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Epoca contemporană 1789 - până în vremea noastră 1821- până astăzi Raportarea istoriei naționale la cea universală amplifică dimensiunea defazării sau chiar a retardului istoric acumulat de societatea și cultura românească. Spre deosebire la Patrașcanu (1942) care își asumă în mod fățiș inferioritatea poporului român, Lambrino et al. (1939) recunosc implicit decalajul atunci când afirmă că "Istoria noastră nu s-a dezvoltat la fel cu istoria popoarelor apusene, care a fixat epocele istoriei universale. Deși este alcătuită din aceleași elemente caracteristice celor patru epoce
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut național avea să corecteze "conștiința retardatară" generată de "blestematul complex de inferioritate" (Papu, 1977, p. 9) care apasă asupra sinelui colectiv românesc. Conștiința superiorității culturale românești, izvorâtă din evidențele și probatoriul alcătuit din suma de precursorate indigene, s-a răsfrânt și asupra memoriei colective, a conștiinței istorice a poporului român. Vom urmări
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
l-am avut cu Ștefan Papaghiuc, care a întrebat cine intrase primul la facultate în 1969. M-am ridicat în picioare, m-a luat cu o superioritate doctă și cu un apetit vizibil de a-mi crea un complex de inferioritate și m-a întrebat ce lecturi aveam eu. Eu parcursesem manualele obligatorii pentru admitere, câteva dicționare și printre cărți recunosc că am citit Anti-Dühring al lui Engels și Contractul social al lui J.J. Rousseau. M-a întrebat dacă mai cunosc
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
aprecieri care să su gereze ierarhii nete (note, de ex.). H. Să nu vorbești la persoana I („Cred că...“, „Sunt de părere că...“). I. Să nu faci comparații cu alte proiecte (riscând, astfel, să pui candidatul într-o poziție de inferioritate frustrantă față de alți candidați). J. Să te ferești a descrie sau rezuma substanța proiectului de care te ocupi (?). K. Să ai mereu în minte că te adresezi direct candidatului și că ai datoria să nu-l indispui. În rezumat: referentul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
devin proști). Smintește, în egală măsură, pe urâți și pe frumoși, pe talentați și pe netalentați, pe credincioși și pe atei, pe politicieni și pe „simplii cetă țeni“, pe laici ca și pe aparținătorii clerului. Reușește să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura, amputează simțul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decență, de generozitate. Eul propriu pârjolește totul în jur: realitatea devine materia primă a unor ambiții private, ceilalți devin adversari sau unelte, viața nu mai
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
altul, sînt incomplet încorporați grupului, adică țin de această alteritate care este însăși marca supremului dualism : cel al morților și al viilor ? Să nu ne mirăm deci că îi vedem pe străini, sclavi și copii devenind principalii beneficiari ai sărbătorii. Inferioritatea în materie de statut politic sau social și inegalitatea vîrstelor furnizează în această privință criterii echivalente. În fapt, avem nenumărate mărturii, mai ales pentru lumile scandinavă și slavă, care dezvăluie caracterul specific al ospățului de Crăciun și de Anul Nou
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și, la urmă, de Germania. În jurul Pontifului Umanității, fiecare țară va fi reprezentată de un Superior național, plus alți trei (care nu erau prevăzuți la început) pentru „expansiunile coloniale ale Occidentului”. Italia trebuie să treacă în fața Spaniei în principal pentru că inferioritatea ei militară, rezultată din lipsa de concentrare politică, a ferit-o de orice colonizare. „Deseori oprimat, poporul italian nu a fost niciodată opresor”, pe cînd popoarele iberice păstrează din trecutul lor colonizator dispoziții opresive care, se teme Comte, vor putea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
necesari sub zistenței noastre. Dacă Auguste Comte expulzează această a doua categorie din cadrul animalității, pe cea de-a treia o integrează umanității. Ea reunește speciile sociabile în care oamenii își găsesc tovarăși și adesea chiar auxiliari activi : animale „a căror inferioritate mentală a fost mult exagerată”. Unele, precum cîinele și pisica, sînt carnivore. Altele, ca urmare a naturii lor de erbivore, nu au un nivel intelectual suficient de ridicat care să le facă utilizabile. Comte preconizează transformarea lor în carnivore, lucru
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
raportul numeric dintre Ele și Ei, deși egal la naștere - ar mai fi ceva de spus aici - devine mai apoi favorabil Evei: sunt mai multe văduve decât văduvi, deși Ea e cea mai solicitată de viață. Și scap de complexul inferiorității, refugiindu-mă pisicește Într’un copac, cu ghilimele, căci acela Înseamnă complementaritatea femeii cu bărbatul: unde niciunul nu e 64 Emisiune planificată pentru o zi de 17... Chiar dacă a fost, În realitate, alta. 65 Mariana Ștefan-Antohi, redactor la Radio Iași
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
persecutați (pură invenție!) au înfundat pușcăriile comuniste, ci tocmai... profesorul Papu, condamnat în 1961 la 8 ani de temniță pentru "complot antistatal și înaltă trădare"! O simplu dispută de literatură comparată, văzută de unii ca "expresie a unui complex de inferioritate al naționalismului românesc", ori exagerat susținută, ori exagerat combătută, a ajuns să fie interpretată ca promotoare a "izolării României, prin crearea sentimentului că nu avem nevoie de nimeni și de nimic în afara zidurilor Cetății asediate, pentru că, oricum, trăim în glorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mai aderentă la realitate: arhetipul unui eroism îmbinat cu autoritatea absolută, cu cruzimea sângeroasă, dar care reușește să se impună, fie învingându-i pe turcii lui Mahomed a II-lea, fie eliberându-i pe valahi de istoricul lor complex de inferioritate. Și apoi, prințul atât de cult din secolul al XV-lea mi se părea că întruchipează, în reconstituirea lui Mincu, mult din monstruozitatea ce încă mai domină istoria noastră, individuală și colectivă. Am făcut referire la Jurnalul lui Dracula și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
dominante asigură un mod specific de lectură a realității actuale, fapt ce permite perpetuarea sentimentului de frustrare definitoriu pentru locuitorii spațiului central și sud-est european (un exemplu apropiat de noi este trăirea "poverii de a fi român"), a sentimentului de inferioritate specific oricărui stigmat, sentimente corelate cu o atitudine submisivă și fatalistă (Gavreliuc, 2002a, p. 220). Studiul citat, coordonat de R. Goodwin, semnalează existența unei corelații semnificative, la nivelul celor trei culturi, între "viziunea fatalistă asupra lumii" și "motivarea spre autodezvăluire
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
uscat și dur, pierderea părului, apare tendința de a ofta, de a căsca, urinare realizată cu dificultate, convulsiile la copii etc. Simptomele psihice ale dereglării nivelului energetic ale acestui meridian: lipsa reacțiilor emoționale, tendință de izolare, depresie, melancolie, complexe de inferioritate etc. Lecția de viață: imposibilitatea obținerii unei stări de relaxare adecvate în momentul când asupra noastră acționează diverși factori stresori. Se urmărește echilibrarea energetică a acestui meridian atunci când apar dezechilibre funcționale ale plămânilor, gâtului, membrelor superioare. Acest meridian este conectat
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
deficitului afazic se realizează în paralel cu recuperarea deficitului locomotor. Activitatea de recuperare se realizează individual sau în grup. (334) Activitatea de corectare în grup are drept scop câștigarea încrederii logopatului sau afazicului, prin evitarea formării sau adâncirii complexelor de inferioritate, stimularea inițiativei de comunicare, instituirea unei atmosfere motivaționale pozitive și posibilitatea de a beneficia de activitatea de reabilitarea a unui număr cât mai mare de logopați. Metodele de corecție a tulburărilor de pronunție ușoare pot fi însușite în cadrul activității de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
rezultă și din faptul că subiecții conștientizează că deficitul de comunicare îi este împărtășit și de ceilalți membrii ai colectivului, fapt ce determină o stimulare reciprocă în comunicare, facilitând integrarea logopatului în mediu de grup și depășirea oricărui complex de inferioritate care ar putea apărea prin tratarea individuală a deficitului logopedic. Constituirea grupelor de logopați trebuie să se realizeze pe aceeași categorie de vârstă, același tip de tulburare de comunicare verbală, același nivel de dezvoltare psiho-intelectuală și, pe cât posibil, același nivel
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
porumb american pentru Irlanda. Filozofia sa economică se baza pe principiul liberal "Laissez faire, laissez passer", care s-a dovedit fatal cîtorva sute de mii de irlandezi. În aceea perioadă, se credea că sărăcia unei națiuni constituia o dovadă a inferiorității sale morale. Recolta din 1846 a fost la fel de proasta că cea precedentă, ceea ce a determinat începutul decimării unei bune părți a populației irlandeze. Reacția autorităților engleze față de acest dezastru a fost comentată foarte aspru în numeroase ziare irlandeze. La 2
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
nouă consecințe negative ale șomajului, întrebându-le ce efecte resimt (pentru fiecare categorie trebuie date 3 răspunsuri). S-au obținut următoarele rezultate: la nivelul efectelor nefaste, respondenții indică în odine descrescătoare a importanței problemele financiare, imposibilitatea avansării și sentimentul de inferioritate. Persoanele lipsite de un loc de muncă evidențiază dintre efectele pozitive în primul rând faptul că această situație le dă mai oferă mai mult timp pe care să-l consacre familiei și lor înșiși. Interesul studiului este că identifică potențiale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
realizat fără cunoașterea cât mai adecvată a mediului spiritual și cultural în care aceasta s-a ivit și s-a manifestat. Filosofia bizantină nu a vrut niciodată caracterul unui discurs autonomizat, lucru ce nu trebuie interpretat ca o situație de inferioritate în raport cu istoria culturală apuseană, ci trebuie raportat la idealurile societății bizantine, la modul în care omul bizantin înțelegea desăvârșirea de sine. 3. Tipul de filosofare bizantin Existența unei tradiții filosofice reale și autentice în Bizanț este un subiect controversat, ca să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ruși, spanioli, 1 Ov. S. Crohmălniceanu- Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. al III-lea, București, Editura Minerva, 1975, p.114 2 idem, p. 117 9 americani sau italieni, fără megalomanii locale ridicule, dar și fără complexe de inferioritate paralizante”1. Perpessicius, Tudor Vianu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, în pofida diferențierilor de structură temperamentală, de putere expresivă și a rezultatelor concrete în planul exegezei critice, merg umăr la umăr în considerarea operei din unghi estetic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
personale ale profesorului, care urmează să fie dezvoltate prin experiență și o educație profesională adecvată. Noua calitate a raporturilor afective care se stabilesc între profesor și elevi în învățământul contemporan, de natură să evite traumele psihice sau apariția complexelor de inferioritate, solicită profesori care să posede trăsături de personalitate, cum sunt: autoritate reală, dobândită prin profesionalism, moralitate, flexibilitate, consecvență, nu impusă prin diferite forme de constrângere; tact pedagogic; permisivitate. Profesorii cu personalități afectuoase, înțelegători și prietenoși, înclinați să distribuie mai multe
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
aspect social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
aspect social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
demnitatea dată ei prin creație. Referindu-se la motivele destrămării familiei, Mântuitorul nu vorbește despre un drept exclusiv al bărbatului d ea-și lăsa femeia și a desface căsătoria. O astfel de concepție ar fi plasat femeia în stare de inferioritate față de bărbat, transformând-o în sclava lui, și l-ar fi scutit pe acesta de responsabilitatea și consecințele desfacerii căsătoriei în cazul când el ar fi încălcat onestitatea conjugală. Dacă Domnul nu vorbește prea mult de un asemenea drept și
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]