2,597 matches
-
în procesul de învățare dăinuie și sunt reactualizate cu ocazia proceselor ulterioare de învățare, pe parcursul vieții fiecăruia. Teoreticienii acestui domeniu al învățării afirmă la unison că învățarea nu poate fi nici observată, nici influențată direct. Ei consideră că promovarea și influențarea învățării se pot face doar indirect, determinându-l pe subiect să trăiască o serie de experiențe și asigurând condiții favorabile de învățare. Divergențele apar în rândul specialiștilor în ceea ce privește interpretarea raporturilor dintre condițiile în care se desfășoară învățarea și derularea propriu-zisă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
nașterii. Măduva spinării integrează sub formă de reflexe simple unele elemente ale răspunsului sexual (erecția), iar la animalele inferioare poate asigura chiar un răspuns copulator complet; aferențele senzitivosenzoriale în ansamblul lor influențează extrem de puternic comportamentul sexual (contextul anturajului și/sau influențarea perversă din comportamentul sexual aberant). Sistemul limbic se află în strânse relații funcționale cu hipotalamusul de care este conectat prin fornix. Este cunoscut că animalele cu transecțiune executată cranial față de talamus prezintă la excitații senzoriale minime, chiar în mod spontan
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
cineva prezintă o informație de un anume fel și într‑o astfel de manieră încât celălalt se convinge că rezultatele sale vor fi îmbunătățite dacă se comportă în maniera sugerată sau dorită” (Jacobs, 1970, p. 232). • „Conducerea este procesul de influențare a activităților unui grup organizat în vederea atingerii scopului” (Rauch, Behling, 1984). • „Conducerea oamenilor este un proces dinamic de grup prin care o persoană reușește să‑i determine, prin influență, pe ceilalți membri ai grupului să se angajeze de bunăvoie în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizarea și coordonarea, la care am mai putea adăuga decizia și controlul). Sunt și autori care, deși mențin conducerea în sfera noțiunii de influență, îi particularizează foarte mult componentele intrinsece. Yukl (1998), de exemplu, vede conducerea ca desemnând procesele de influențare care afectează interpretarea evenimentelor de către angajați, alegerea obiectivelor grupului sau organizației, organizarea activității de muncă în vederea atingerii obiectivelor, motivarea angajaților pentru realizarea scopurilor, menținerea unei relații de cooperare și a spiritului de echipă, precum și afișarea de suport de cooperare pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
factori psihologici (inteligența, maniera de a comunica, instrucția, cunoștințele, judecata și decizia, intuiția, originalitatea, adaptabilitatea, trăsăturile temperamentale, caracterul, inițiativa, perseverența, ambiția, gradul de responsabilitate, încrederea în sine, controlul de sine etc.); - factori psihosociali (sociabilitatea, diplomația, popularitatea, prestigiul, cooperarea, capacitatea de influențare etc.); - factori sociologici (nivelul socioeconomic, statutul economic și social, mobilitatea socială etc.). # Deși eforturile investite în surprinderea și decelarea tuturor acestor factori au fost masive, rezultatele obținute sunt mai mult decât nesatisfăcătoare. În general, corelația dintre conducere și factorii fizici
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o cavalcadă amenințătoare: 1) Centrarea pe persoana conducătorului arată importanța liderului în activitatea de conducere. Totodată, centrarea excesivă și exclusivă pe lider (pe însușirile și comportamentele lui) creează un vid în jurul acestuia, diminuându‑se, în felul acesta, posibilitatea lui de influențare și de feedback asupra propriei activități desfășurate. 2) Modelul militează pentru necesitatea de a identifica trăsăturile și comportamentele liderilor de succes, ceea ce ar fi extraordinar de benefic, deoarece în felul acesta s‑ar rezolva problema formării trăsăturilor psihocomportamentale care asigură
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este House (1977). În esență, teoria lui House aplicată mediilor organizaționale combină trăsăturile personale cu comportamentele liderului și cu factorii situaționali. După el, în leadership‑ul charismatic sunt implicate patru însușiri personale ale liderului (dominanța, încrederea în sine, nevoia de influențare a altora, convingerea referitoare la integritatea propriului sistem de idei și credințe) și mai multe comportamente ale liderului menite a contribui la crearea unor percepții favorabile ale subordonaților (dintre acestea mai importante sunt: expunerea viziunilor, scopurilor ideologice în fața subordonaților, comunicarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acționale pornindu-se de la indici ce provin din propria interioritate, din caracteristicile muncii, din ierarhia formală, din sistemul de recompense și sancțiuni, din caracterul interacțiunilor dintre șefi și subordonați etc. Importantă este nu evocarea în sine a acestor indici, ci influențarea și dirijarea procesului de evocare, astfel încât deciziile luate să fie în folosul organizației. Cu alte cuvinte, organizația îl poate împinge din umbră pe individ sau chiar grupurile de indivizi să evoce indicii favorabili ei. Aceasta înseamnă că, în esență, ea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
183-184). Cei doi autori citați arată că informațiile cu privire la stilurile decizionale au o triplă semnificație: oferă decidenților posibilitatea conștientizării propriului stil și ca urmare a descoperirii punctelor forte și slabe, facilitând creșterea potențialului de autoreglare; sugerează posibilitatea creșterii abilităților de influențare a altora, tocmai ca urmare a cunoașterii stilului lor (de exemplu, dacă dorești ca o persoană analitică să-ți susțină ideile, atunci trebuie să-i furnizezi cât mai multă informație; procedând la fel cu un directiv, s-ar putea să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sfera restrânsă a noțiunii de participare, avem senzația că prin explicațiile furnizate, ea depășește unele dispute sterile referitoare la caracterul individual sau de grup al participării. Se remarcă totodată surprinderea și sublinierea clară a finalității comportamentelor participative, aceasta constituind-o „influențarea și controlarea deciziilor organizaționale”. În anii din urmă, autorii s-au orientat spre definirea atotcuprinzătoare a participării. Iată una dintre aceste definiții: # Participarea este totalitatea modurilor și intensităților prin care indivizii, grupurile, colectivele își protejează interesele ori participă la procesul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ansamblul contribuțiilor concrete, efective, active pe care și le aduc participanții la buna realizare a scopurilor organizaționale. După opinia noastră, definiția formulată precizează: conținutul participării (ansamblul contribuțiilor aduse, acestea putând fi extrem de variate, de la modul de executare a muncii până la influențarea proceselor decizionale); subiecții participării (participanții atât în expresia lor de participanți interni, cât și de participanți externi); caracteristicile participării (concretă, efectivă, activă, și nu doar în vorbe, declarativă, formală, pasivă). Dintr-o perspectivă organizațional-managerială, semnificație prezintă doar participarea ce influențează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
precum SUA și Marea Britanie, unde reprezentarea în consiliul de conducere nu era susținută de o bază legală, rezultatele obținute au fost mai nesigure. Cert este că în scurt timp, vocea sau dreptul la exprimare a angajaților a devenit „cheia pentru influențare prin împărtășire” (Strauss, 1998, p. 10). Efectele benefice ale participării sunt atât de numeroase și de importante (îmbunătățește procesul de luare a deciziilor, crește motivația muncii, amplifică dorința de cooperare, dezvoltă capacitatea de autoconducere a subordonaților, optimizează procesul comunicării, ameliorează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
filosofie generoasă. Conducerea acorda consultanței semnificația „deverticalizării”, „dezvoltării organizaționale” sau a „reducerii nivelurilor”, iar muncitorii vedeau în ea o modalitate de creștere a „democrației industriale”, de considerare a intereselor lor. Din păcate, de-a lungul timpului, intențiile echilibrării pozițiilor de influențare reciprocă a părților au fost părăsite, ajungându-se la controlarea procesului consultanței de către conducere, pe de o parte, și la o scădere a interesului angajaților față de această formă participațională, pe de o parte. Unii autori au vorbit despre gradele diferite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vor satisface nevoia respectivă. Cunoașterea amănunțită de către angajați a formelor participaționale disponibile și posibile are o dublă semnificație: pe de o parte, ea oferă posibilități multiple de alegere în vederea participării în cunoștință de cauză; pe de altă parte, creează condițiile influențării și chiar manipulării acestora, astfel încât ele să fie eficiente atât pentru individ, cât și pentru organizație. În cele de mai sus am făcut nenumărate referiri la formele participaționale, de aceea nu mai stăruim asupra lor. Adăugăm doar cu titlu de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stimuli sunt cei pozitivi și negativi; primii satisfac trebuințele și care au o influență pozitivă asupra omului, producându-i plăcere; ceilalți se referă la obiectele care produc neplăcere și pe care le evităm. Din utilizarea lor apar două modalități de influențare a comportamentului oamenilor cu largi implicații în viața socială: recompensele și pedepsele. Maier mai vorbește și despre activitate în calitate de stimulent. Într-un alt capitol al lucrării sale, el analizează stimulentele financiare, non-financiare și factorii (aici tot stimulii) sociali ai motivației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să contribuie la stimularea, direcționarea și menținerea comportamentelor organizaționale motivate. Asemenea programe trebuie să conțină măsuri și modalități motivatorii clare, pertinente, flexibile, coerente. Programele și practicile motivaționale stabilite țintesc spre formarea și dezvoltarea încrederii managerilor și subordonaților acestora în posibilitatea influențării pozitive a planului motivațional-comportamental. Totodată, ele trebuie să combată o serie de prejudecăți existente în mediile organizaționale. Una dintre acestea o constituie credința nemăsurată și nerealistă în valențele unor stimuli motivaționali. Unii cred, în mod nejustificat, că doar banii îi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
D. McClelland consideră motivația ca fiind mai mult dobândită decât moștenită, așa cum susțin marea majoritate a psihologilor americani. O persoană care trăiește într-o cultură, afirmă el, achiziționează nevoi prin învățare. O asemenea concepție este extrem de importantă, deoarece deschide posibilitatea influențării procesului de formare a nevoilor. Care sunt însă nevoile învățate? Pornind de la o listă amplă de 20 de nevoi identificate anterior de H.A. Murray (1938), McClelland a reținut doar trei, și anume: nevoia de realizare (need for achivement - notată prescurtat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
față de altul, și nu se va ajunge la nici un fel de negociere. În acest context, el formulează ceea ce numește „Teoria nevoilor negocierii”, care oferă posibilitatea identificării nevoilor negocierii implicate de ambele părți într-o negociere și sugerează, totodată, modalitățile de influențare a procesualității și finalității negocierii. Sunt interrelaționate trei categorii de variabile: 1) variabila motivațională (cele șapte nevoi/trebuințe stabilite de Maslow: fiziologice, de securitate, de afiliere, de stimă și statut, de autorealizare, de cunoaștere și înțelegere, estetice); 2) variabila ariei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale celorlalți, au tendința de a transforma orice discuție într-o confruntare, în care pornesc de la premisa că doar ei sunt cei care au dreptate. Numim acest tip de comunicare comunicare dogmatică. Aceasta tinde să limiteze sever comunicarea deoarece posibilitatea influențării reciproce și a schimbului de informații este eliminată. Atunci când o persoană insistă că doar ea are dreptate, cealaltă tinde să apere cu mai multă hotărâre propriul punct de vedere. Persoanele dogmatice ascultă foarte rar ceea ce spune interlocutorul fiind preocupate cu
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
În cadrul interacțiunii didactice se crează mai multe tipuri de relații, care facilitează sau pot să blocheze eficiența comunicării. Dintre acestea enumerăm: • relația de schimb informațional (de idei, concepții, convingeri, atitudini etc.), cu condția ca acesta să fie înțeles; • relația de influențare reciprocă a comportamentului, pe baza înțelegerii și acceptăii mesajului transmis și receptat; • relații socio-afective (între emițător - profesor și receptor - elev), care la rândul lor pot să fie: o de preferință și acceptare a mesajului, care cresc eficiența comunicării didactice; o
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
evenimente au dus la crearea unor impresii negative despre publicitate, deoarece agențiile de publicitate au făcut campanii mincinoase unor produse. În acest moment s-a organizat o firmă de cercetare științifică a consumatorului și a impactului produsului, a mijloacelor de influențare a opiniei publice, ajungând astfel să satisfacă preferințele consumatorilor. Astfel a apărut Cercetarea de marketing ca știință separată, atrăgând după sine responsabilitatea organizațiilor care realizează reclame. Apariția în 1926 a studioului de radio a oferit oamenilor de publicitate atingerea cotelor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de “legitimație” și totodată, sugerează că oferta referitoare la produsul respectiv este standardizată. Deoarece există mai multe persoane care recepționează același mesaj, cumpărătorii știu că motivele pentru care ei achiziționează produsul vor fi înțeleși de către marele public. b. Puterea de influențare: Reclama e un mijloc de comunicare influent, care permite vânzătorului să repete un mesaj de foarte multe ori. De asemenea, ea permite cumpărătorului să recepționeze și să compare mesajele venite din partea diferiților concurenți. Publicitatea pe scară largă făcută de un
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Competente specifice Conținuturi 1.1 Identificarea relațiilor în comunicare 1.2 Organizarea procesului comunicării COMUNICAREA UMANĂ • Conținut și relație în comunicarea umana • Etica si procesul comunicării umane • Cunoașterea de sine 2.1 Stăpânirea elementelor limbajului verbal și nonverbal 2.2 Influențarea prin limbaj LIMBAJE IN COMUNICARE • Limbajul paraverbal. Vocea • Limbajul verbal. Cuvintele • Limbajul trupului 3.1 Selectarea informațiilor și controlarea acestora 3.2 Implicarea in interpretarea și reprezentarea mesajelor PERCEPTIA MESAJELOR • Subiectivitate, selectivitate si gandire • Atenția selectiva • Interpretarea si reprezentarea mesajelor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
o valoare estetică. Transferul unui element cultural de la o cultură la alta implică Întotdeauna pierderi, adăugiri sau remodelări. O abordare sociologică a schimbării Într-o perspectivă mai largă, sociologia a Înțeles importanța contactelor personale În cadrul proceselor de comunicare și de influențare care orientează intențiile de vot sau deciziile de cumpărare. Difuziunea unei mode, a unui zvon, a unui produs nou sau a anumitor practici are loc uneori ca efect al imitării, iar alteori printr-o decizie luată ca urmare a unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
subculturilor. Astfel de minorități (techno, rap, rock) se opun atât maselor anomice care admiră idoli, cât și ansamblurilor nomice (familie, școală, slujbă, partide), prea convenționale și conformiste din punctul lor de vedere. Obiectivul lor principal este să inverseze procesul de influențare muzicală și culturală. Muzica va veni de la ele și se va propaga de jos În sus. Nerecunoașterea valorilor estetice la modă și opoziția față de acestea le desemnează ca minorități. Faptul că sunt atrase de reușita socială, vedetismul și dominarea maselor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]