553,290 matches
-
postume a lui Voiculescu include, ca trăsătură repetabilă, dispariția manuscriselor". "Or, continuă George Corbu, se dovedește că lucrul este valabil și în privința operei antume, deși în mult mai mică măsură. Noi am oferit numai două exemple". Prima greșeală este de informație: din cele două exemple oferite numai Colind... aparține operei antume, Sonetul(84) aparține din păcate celei postume. A doua greșeală, de logică: nu am generalizat "zorit", dovadă că George Corbu îmbogățește exemplele mele cu încă două manuscrise dispărute, cele aflate
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
pe care îl admiră și-a semnat întotdeauna scrierile este V. (nu Vasile) Voiculescu. Ca și M. Eminescu, T. Maiorescu, E. Lovinescu, G. Călinescu. Asupra observațiilor "picante" asupra cercetătoarei care sînt nu mă opresc. Cunosc stilul: cîtă ignoranță, atîta aroganță. Informațiile biografice întrucît acestea sînt mai numeroase și apar în articolul lui George Corbu într-o ordine aleatorie, îmi permit să le răspund în ordine cronologică. I) în Memoriile lui Mihai Beniuc numele lui V. Voiculescu apare de două ori: atunci
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
an I, nr. 1, p. 2). II) Ultimele cuvinte ael lui V. Voiculescu adresate fiului cel mai iubit, Ionică, au fost relatate de acesta mai multor persoane, printre care și Gabrielei Defour. Cu excepția Gabrielei Defour, toți cei care au reprodus informația transmisă de Ion Voiculescu au consemnat un singur text: "Ionică, eu mor... M-au omorît... Să nu le dai nimic... Tu nu știi ce perverși sînt." George Corbu, care presupun că notează cu bună credință ceea ce i-a relatat Gabriela
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
acesta se deplasa în țări din Asia și Africa. Acest "secret" nu l-a putut dezvălui familiei decît după Revoluție, mai precis după executarea soților Ceaușescu". - Radu nu era cel de-al doilea, ci cel dintîi fiu al soților Voiculescu. - Informația că Radu Voiculescu a fost medicul imunolog al cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu ridică următoarele chestiuni: - Cînd și cum fusese dobîndită de Radu Voiculescu marea încredere din partea Securității, care i-a permis acestuia să aibă în mînă viața cuplului dictatorial
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
acestuia să aibă în mînă viața cuplului dictatorial? Din nefericire, nu cred că există decît un singur răspuns posibil: Radu Voiculescu a fost un colaborator verificat al Securității. De cînd? Din timpul vieții tatălui său? - Cine pune în circulație această informație? Sora lui, care o încredințează unui necunoscut, apărut dintr-odată în anturajul său, deținînd documente privitoare la V. Voiculescu, documente a căror proveniență nu o justifică, și care provoacă mărturisiri pe care le dă imediat publicității. Și în calitate de istoric literar
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
încredințează unui necunoscut, apărut dintr-odată în anturajul său, deținînd documente privitoare la V. Voiculescu, documente a căror proveniență nu o justifică, și care provoacă mărturisiri pe care le dă imediat publicității. Și în calitate de istoric literar, și în calitate de colportor de informații, George Corbu era obligat să-și verifice sursa. Dacă el nu poate produce documente doveditoare că Radu Voiculescu a fost medicul imunolog al lui Ceaușescu, că deține informația de la Gabriela Defour și că are consimțămîntul acesteia să o facă publică
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
le dă imediat publicității. Și în calitate de istoric literar, și în calitate de colportor de informații, George Corbu era obligat să-și verifice sursa. Dacă el nu poate produce documente doveditoare că Radu Voiculescu a fost medicul imunolog al lui Ceaușescu, că deține informația de la Gabriela Defour și că are consimțămîntul acesteia să o facă publică, fapta lui cade sub incidența legii calomniei, încă în vigoare. Adevărata miză a articolului "Vasile Voiculescu inedit" nu este nici deosebirea dintre principiile de transcriere ale subsemnatei și
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
fapta lui cade sub incidența legii calomniei, încă în vigoare. Adevărata miză a articolului "Vasile Voiculescu inedit" nu este nici deosebirea dintre principiile de transcriere ale subsemnatei și acelea ale lui George Corbu, nici strecurarea, ca din întîmplare, a unor informații incendiare privind familia Voiculescu. Sînt atît de orgolioasă încît cred că adevărata miză a discuției se află în încercarea subsemnatei ca, prin textele publicate și prin comentariile la aceste texte, să schimbe imaginea publică a lui V. Voiculescu, șocînd destule
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
apărut aduce (din nou) în prim-plan scriitori ca Traian Chelariu, Iulian Vesper și Mircea Streinul. Studiile despre viața și opera lor se bazează pe o documentație bogată și pe capacitatea de a sistematiza și interpreta, cu perspicacitate și răbdare, informațiile. Mircea A. Diaconu nu se grăbește indecent, ca alți cercetători din generația sa, nu caută interpretări neapărat spectaculoase. Dar tocmai de aceea studiile sale inspiră încredere și captivează, ca operațiile de aducere la suprafață din adâncul mării a unor nave
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
Ivăncescu depășește limitele procustiene ale discursului teoretic. O reală vocație scriitoricească o ajută pe tânăra (dar deja formata) autoare să evite frazarea prăfuită a studiilor de gen și să își construiască un text care să îmbine șarmul formei cu acuratețea informației și cu inteligența analizei.
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
urmat cursurile universitare în orașul de pe Neva), dar și al unui stagiu de documentare, de două luni, din vara anului 1970, în care a umplut cu însemnări douăsprezece caiete studențești. Peste ani, în condițiile deplinei libertăți a scrisului, cu noi informații acumulate despre subiect, bântuit de aparițiile nocturne ale orașului și îmbiat, fără doar și poate, și de aniversarea tricentenarului orașului din primăvara anului trecut, Ion Ianoși s-a pus pe "repovestit" Petersburgul, într-o variantă nouă, aceea de "eseu liber
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
un prieten și mai ales în scrisorile adresate prozatorului Traian Filip și Otiliei Cazimir, care sunt mai analitice și beneficiază de un stil mai vioi, mai elaborat. Petru Comarnescu declara că ținea jurnalul cu destulă dificultate, socotindu-l util, ca informație pentru un viitor roman al generației sale, idee la care va reveni și în alte rânduri, fără să reușească să-l scrie. Diaristul, autodefinindu-se nu o dată, era un tip monden, "om de lume"; avea excelente lecturi și deschideri spre
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
după douăzeci și cinci de ani. "Calul său de bătaie era mereu democrația liberală, cu nepotrivirea dintre principii și oameni, respingerea progresului într-un material omenesc degradat". (Șerban Cioculescu, în Viața lui I. L. Caragiale, în capitolul La Berlin). Periodic, apar în presă informații despre activitatea literară a lui Caragiale, la Berlin. Am fi cei mai fericiți, semnala ŤSemănătorulť, VI (1907), p. 500, nr. 23 din 3 iunie, și ca noi atâția admiratori ai d-lui I. L. Caragiale dacă s-ar adeveri cât de
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
își scrie studiul cu o acribie performantă și cu ochi vigilent de studios; demersul său captivează nu prin pitorescul stilului (ca la Dan C. Mihăilescu) ori prin ingeniozitatea punerii în ramă (ca la Ioana Pârvulescu), ci prin calitatea și cantitatea informației, chiar dacă aceasta este desfășurată, uneori, prea academic. Fiecare mahala bucureșteană este investigată nu doar geografic, fizic, social, ci și ca un fel de parohie, pentru a i se stabili caracteristicile psihice. Bucureștiul (poate de aceea i se spune, de fapt
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
voce cavernoasă - atît cît putea fi la cei șase ani abia împliniți - tot soiul de discursuri fanteziste, prefăcînd în “fantome” diverse personaje ale lumii în care trăiam. Erau, mai ales, profesori de la liceul “Petru Rareș“, despre care nu aveam decît informații indirecte, de la elevii care îi evocau cu spaimă și se bucurau nespus să-i vadă trecuți “dincolo” în cadrul jocului meu fioros. Dintr-o notiță de presă publicată anul trecut, am aflat că Anglia mai posedă încă vreo 3000 de fantome
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
la persoana I-a a singularului. Scopul Prefeței la ediția a II-a este de a afirma, înainte de toate, că Estetica nu a fost numai o lucrare de informare și sinteză, ci și expresia unei concepții estetice proprii: „Lucrare de informație, de integrare și de analiză, Estetica se dezvoltă din fundamentul unei înțelegeri a artei care leagă între ele părțile și conferă expresie întregului”. Vianu recunoștea că latura de concepție a Esteticii nu era evidentă, nu se impunea de la sine cititorilor
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
succese din ce în ce mai importante. Interesul pentru emisiunile radiofonice crescuse și în câțiva ani fiecare instituție a statului avea un serviciu propriu de radiodifuzare. Pe cer apăruse o încrengătură de antene care răspândeau glasul omenesc, transmițând în lumea întreagă cultura, știința, muzica, informații despre evenimente care se precipitau și deveneau din ce în ce mai agresive, știri din toate colțurile pământului. Dacă în 1928 Radiodifuziunea Română avea un modest post de transmisie, după zece ani de activitate neîntreruptă își câștigase un loc al ei în constelația herțeană
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
au propus (primul) și l-au susținut să obțină mari premii literare, oficiale, în calitate de președinte al Societății Scriitorilor Români și de director al Teatrului Național, „circulări”, „scrisori deschise”, rapoarte către Comitetul de lectură al Teatrului Național. Ele completează sau confirmă informația despre fuga în Moldova în 1918, dau relații despre viața teatrală și a S.S.R. Pe acest fond predominant pragmatic, Rebreanu își regăsește uneori nervul epic, sensibilitatea artistică. Iată cum se plânge lui Mihail Dragomirescu de situația mizeră, desperată, ca deținut
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
cronologic și la începutul fiecărui an, editorul indică repere biografice, deduse din context, confruntate cu Jurnalul sau completate de acesta. Astfel, volumele lui, apărute mai demult, Tânărul Rebreanu și Rebreanu. Amiaza unei vieți din care cunoșteam aproape întregul bagaj de informații, dobândesc încă o dată confirmarea, autorul punând acum in extenso documentele pe masă. este prea bine realizată, ca să nu-i semnalăm lui Niculae Gheran, unele mici inadvertențe, care pot fi și greșeli de tipar. Astfel, mareșalul Ion Averescu în loc de Alexandru... (p.
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
aceste articole într-un prim volum, recent apărut. Ceea ce se observă de la început la cunoscutul istoric literar, cu merite ce trebuie subliniate încă o dată, este solida armătură documentară, vizibilă mai în tot locul, pagina lui oferindu-se plină doldora de informații. De obicei, Teodor Vârgolici profesează o critică de semnalare, de „foiletonist”, în sensul dat de Sainte-Beuve, stăpânind tehnica decupării citatului semnificativ, dobândită de la G. Călinescu, mereu curios de documentul inedit și de ecourile operei în conștiința criticii. În judecățile pe
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
hasdeene ale lui I. Oprișan (B. P. Hasdeu sau setea de absolut, B. P. Hasdeu și folclorul), dar Vârgolici are mereu fascinația ineditului. Astfel, se ocupă de volumul Arghezi, necunoscut semnat de amintitul Pavel Țugui, în care sunt comunicate interesante informații biografice privind romanul de dragoste al ierodiaconului Iosif Teodorescu - Arghezi cu Constanța Zissu, mama primului său copil, Eliazar. Părinții se și căsătoresc în 1912, pentru ca să se despartă peste doi ani, Arghezi cununându-se în 1916 cu Paraschiva Burda. Tot în
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
mai dragi, pentru că nu ne-au ajuns banii, dar de ce nu am vizitat la Alexandria nimic din ceea ce subliniase în ghid, nu pot decît să presupun. Îl biruise și pe el căldura de iulie sau se încărcase cu prea multe informații, imagini, culori, lumină albă. Am stat două zile în orașul lui Alexandru Macedon ( cineva spunea că sarcofagul cu trupul tînărului cuceritor păstrat în miere, ar fi ajuns cîndva în Alexandria, dar nimeni nu știe unde este) și ne-am plimbat
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
nostru și așa drămuit. Nici nu regret această alegere. Cînd poți să vezi, la fața locului, rămășițele bogate ale celei mai vechi civilizații, trebuie să te îmbibi de atmosfera lor, să înmagazinezi în privire și în minte cît mai multe informații și imagini, despre ea. A fost ca o călătorie în timp și răul de mare, cumplit, la întoarcere, ar putea însemna trauma întoarcerii noastre în lumea modernă, pentru că, în ciuda avioanelor și automobilelor, sejurul nostru în țara faraonilor, mi s-a
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
globale, generale, în spirit creștinesc. Degeaba le-aș fi spus că " Dacă n-ai nas, n-ai nimic". Popasul în chenarul amabilității cu care reușeam să rezolv problema lor, nu foarte importantă, dar urgentă: consultarea unei cărți, accesul la o informație utilitară semăna cu o trezire neîncrezătoare dintr-un coșmar continuu, banalizat și el prin uzură. Am simțit în unele cazuri, pe lângă mulțumirea sinceră, de moment, o tensiune adiacentă a acestui fel de trezire, și, ca pe un semn, în definitiv
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
de probă De-a lungul nesfârșitelor tunele prin care istoria, politichia sau pur și simplu viața lui înfrățită cu natura l-a dus pe român, o idee tot mai îndrăzneață pare a-și face loc cu coatele. Poate părea naivă informația că ideea este una nouă, de import și ea. Pentru anumite conștiințe treze, ea a stat dintotdeauna la temelia solidă a realității: "Banul e o mică roată/ ce-nvârtește lumea toată". Recunosc faptul că mă aflu printre aceia (retardații? naivii
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]