5,625 matches
-
Romanistică, al Asociației Slaviștilor din România (membru fondator), O. a făcut parte și din Comisia Textologică a Comitetului Internațional al Slaviștilor. Lingvistica slavă, lingvistica și filologia slavo-română și istoria literaturii române vechi au avut în O. un cercetător pasionat și informat. Semnând contribuții importante în domeniul relațiilor culturale româno-ceho-slovace, redactând manuale și cursuri universitare de limba slovacă și de istoria limbii slovace, participând la alcătuirea corpusului de documente slavo-române editat de Academia Română (a tradus hrisoave slavone pentru Institutul de Istorie „Nicolae
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
confrați deoarece propune ample deschideri spre una dintre zonele exploatate fructuos în epocă. La prima vedere cartea pare o succesiune de secvențe tratate aproape cinematografic despre ceea ce a însemnat în literatura română romanul politic. În realitate, autorul este un comentator informat și fin al unui fenomen literar care, influențat de conjuncturile sociale și politice, ajunge dominant în deceniile al optulea și al nouălea ale secolului al XX-lea. Radiografia critică a romanului politic românesc este un act de ierarhizare a valorilor
ODANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
preocupări. Prin inițierea studenților în tehnicile contemporane de cercetare din științele sociale, cercetarea românească va fi mai bine utilată pentru a-și urmări agenda proprie și, în acest fel, pentru a crește și a se dezvolta. O societate democratică bine informată este posibilă atunci când cetățenii ei pot gândi pentru sine, pot pune întrebări și găsi răspunsuri și pot intra astfel în marea conversație deschisă despre construcția societății umane și despre diferitele alegeri ce le au de făcut. Viitorul aparține producătorilor activi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Indivizii nu sunt în mod necesar preocupați doar de interesul strict personal. Preferințele lor pot include și luarea în considerare a bunăstării celorlalți și pot reflecta și atașamente afective. În sfârșit, nu trebuie să ne imaginăm că indivizii sunt perfect informați, sau deosebit de inteligenți. Putem introduce în structura jocului o doză de risc, incertitudine, credințe greșite și erori de judecată. Pe de altă parte, trebuie să rezistăm tentației de a interpreta toate comportamentele ca fiind comportamente raționale. Aceasta ar transforma toate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
acasă. Și a reușit. Dacă nu de la primele studii [...], în orice caz mai târziu, când calitatea și recea precizie a interpretării lor au făcut cu neputință obiecțiile obișnuite ale cerberilor de la cenzură [...] Z. Ornea a fost un mare muncitor, temeinic, informat (Biblioteca Academiei o cunoștea ca pe propria casă), modest, discret, fidel în principii și în relații, un om pe care știai că poți conta până la capătul pământului. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: A.D. Xenopol. Concepția socială și filosofică (în colaborare cu N.
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
uscat, construind după scheme apăsat romantice, ca mai târziu Panait Cerna, autorul este un calofil, preocupat de eufonia ritmică și de calitatea prozodiei (Iezerul, Sihastrul, „poveste poetică” - 1896). Ca și prietenul său Anghel Demetriescu, P., om cu serioasă cultură clasică, informat și cu privire la ideile și arta contemporană, a fost un teoretician tradiționalist, intrând în rezonanță cu autori și opere consacrate. Deși teoretiza insistent asupra preeminenței fanteziei între facultățile generatoare de artă, înțelesul frumosului era, la el, cel clasicist. În contribuțiile lui
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
filosofia, sociologia lecturii, istoria mentalităților. Trece în revistă și delimitează o lungă serie a prejudecăților literare (prejudecata și termenii apropiați - prostie, superstiție, clișeu, canon etc.), observând rolul lor paradoxal: prejudecățile împiedică, dar uneori și ajută judecata de valoare. Spirit foarte informat, cu o solidă cultură teoretică modernă, P. este în același timp un critic penetrant, ca atunci când reface istoricul premiilor Uniunii Scriitorilor și când consacră ample analize operelor premiate în decursul anilor, puse și ele în legătură cu cele două sensuri ale prejudecății
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
însuși ediții și antologii. I s-au atribuit Premiul Academiei Române (1959), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1986) ș.a. În critica și istoria literară românească M. s-a impus ca o personalitate de mare suprafață și de certă importanță. Cultivat și informat, harnic fără superficialitate și serios fără pedanterie, vădind o probitate intelectuală nedezmințită și un gust critic remarcabil, a mobilizat aceste însușiri prin avântul propice angajării în întreprinderi temerare. Puterea sa de muncă este puțin obișnuită, iar entuziasmul față de obiectul analizei
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
mai bogat, ineficiența cultivării cerealelor și stocul educațional redus menținându-l între satele sărace ale României. La polul opus se situează Tomșaniul (satul „modern”), cu legături strânse cu orașul, cu ocupare mai ridicată în afara sectorului agricol și oameni mai bine informați, dar și Zerindul (satul „cu maghiari”), o comunitate ce încearcă să exploateze poziția sa de pe graniță de vest, căutând activ informații și din România, și din Ungaria. Traian Vuia (satul „de imigrare”) se plasează și el aproape, deși structura agricolă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
așa cum sunt instituțiile europene. Oarecum surprinzător este faptul că dintre sătenii cu potențial de participare pe piață, cei care au exploatații mai mari sprijină mai puțin aderarea. Cercetările anterioare demonstrează că sătenii cu exploatații agricole mai mari sunt mai bine informați (Voicu și alții, 2005) și cunosc mai bine care sunt costurile reale ale integrării din experiența lor nemijlocită, de aici și reticența crescută. Am testat de asemenea, raportul dintre tipul de activitate agricolă și atitudinea față de integrare, pornind de la ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de Iași sau de București și tot același ziar îl citește Stan și Bran să vedeți că nu au același înțeles, unu’ înțelege într-un fel problemele, altu’ înțelege în alt fel” - bărbat, 75 de ani, pensionar). Se adaugă cei informați: care se împart la rândul lor în două segmente - cei cu resurse de status care au acces și caută informație, și cei care fac parte din anturajul acestora și primesc informații „second-hand” și încearcă să asimileze aceste noutăți („...ei, mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sunt prevederile referitoare cu precădere la domeniul agriculturii ar mai ameliora imaginea negativă a viitorului lor: „Degeaba (...) am toată documentația despre UE, programele care s-ar putea realiza, dacă nu există o colaborare între primărie (...) școală, biserică, ca să fie oamenii informați” (femeie, aproximativ 40 de ani, salariată). Un prim pas în încercarea de a explica locuitorilor comunei, într-un cadru formal, o serie de reglementări, l-au făcut cei de la Fundația Corona, din Iași, care au semnat cu primăria un contract
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
modalitățile de recoltare și colectare a laptelui (se manifestă frecvent teama legată de investiția mare care trebuie făcută în tehnologia pentru muls), modul de sacrificare a animalelor (subiectul care stârnește cele mai multe zâmbete), comasarea pământului, înființarea de microferme. Cei foarte puțin informați se interesează doar de perspectivele nivelului de trai după momentul integrării: „Zice că după trei ani va fi bine, dar ăștia trei ani nu o să fie bine deloc” - bărbat, 54 de ani, agricultor). Acest gen de interes se asociază cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vizat, practic, identificarea gradului în care valori europene precum spiritul comunitar, inițiativa, întrajutorarea sunt prezente la nivelul comunității. Gradul de informare cu privire la ceea ce aduce nou integrarea în UE a fost măsura noastră pentru identificarea atitudinilor față de acest proces. Populația mai informată pare să dezvolte sentimente de optimism și de susținere a schimbărilor așteptate a avea loc, în timp ce lipsa de informare generează scepticism, teamă și inerție. Deși pentru marea majoritatea a populației cunoștințele despre Uniunea Europeană sunt destul de reduse, se pare că sătenii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Dar ei merită toate acestea, pentru că muncesc mult, au coloană vertebrală, sunt conștiincioși, își cunosc și obligațiile, nu numai drepturile. Satele lor sunt moderne, sunt racordate la rețeaua apă și de canalizare, iar drumurile lor sunt asfaltate. Ei sunt mai informați, lucrează pe calculator și au știința mai avansată, cred unii dintre săteni. Noi, spre deosebire de ei, suntem mai delăsători, fără inițiativă, ne mulțumim cu puțin, nu ne facem planuri de viitor, suntem pasivi. Suntem dezamăgiți, deziluzionați, neîncrezători. Europenii gândesc altfel pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
persoane au fost trimise la specializări pe direcția finanțărilor externe pentru proiectele de modernizare. Preotul a declarat că, în afară de urmărirea emisiunilor TV și citirea articolelor din ziare, nu și-a manifestat interesul față de procesul integrării României în Uniunea Europeană. Cel mai informat despre ce anume va presupune integrarea în UE și despre fondurile de finanțare (SAPARD, PHARE, ISPA) s-a dovedit a fi patronul morii. El a citit studii, reviste de specialitate pe agricultură, s-a interesat de finanțare. A declarat că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
consideră că ar exista diferențe între modul de gândire al românilor și cel al europenilor, subiecții consideră că nu există diferențe mari în ceea ce privește modul în care gândesc oamenii între satele europene și România, numai că cei din Uniunea Europeană „sunt mai informați și au mai mulți bani” (femeie, 57 de ani). Este necesară o mai bună informare a populației despre procesul integrării europene pentru ca aceștia să știe ce va presupune, iar acest lucru se poate realiza prin intermediul publicității: „La noi, oamenii nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
trăi mai bine. Aceasta este ideea care stă la baza optimismului legat de integrarea în UE. Trebuie menționat însă că, deși au o atitudine pozitivă față de integrare, sătenii încep să perceapă care sunt costurile acesteia. Mai ales cei mai bine informați, precum cei din administrația publică locală sau antreprenorii locali sunt conștienți că după aderare nu va fi bine, cel puțin nu imediat. Cu toate acestea, subiectul Europa nu se află pe agenda publică a comunităților locale, cu excepția Zerindului. În general
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și totodată să fii la curent cu măsurile de protecție prevăzute de politicile europene pentru cei defavorizați. În acest context, avantajul de a fi informat este evident, dar, în mod ironic, este evident mai ales pentru cei care sunt deja informați. De altfel, acest paradox a fost evidențiat și de evoluțiile recente din Eurobarometre, care arată că, pe măsură ce gradul de cunoaștere al mecanismelor și realităților europene crește, românii se consideră mai puțin informați. Drept urmare, cererea de informații crește și ea. Populația
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
evident mai ales pentru cei care sunt deja informați. De altfel, acest paradox a fost evidențiat și de evoluțiile recente din Eurobarometre, care arată că, pe măsură ce gradul de cunoaștere al mecanismelor și realităților europene crește, românii se consideră mai puțin informați. Drept urmare, cererea de informații crește și ea. Populația rurală, copleșitoare numeric în România, face parte din categoria celor mai puțin informați. De aici, decizia privind lansarea unui amplu program de comunicare cu mediul rural, administrat de Delegație. Înainte de a demara
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Eurobarometre, care arată că, pe măsură ce gradul de cunoaștere al mecanismelor și realităților europene crește, românii se consideră mai puțin informați. Drept urmare, cererea de informații crește și ea. Populația rurală, copleșitoare numeric în România, face parte din categoria celor mai puțin informați. De aici, decizia privind lansarea unui amplu program de comunicare cu mediul rural, administrat de Delegație. Înainte de a demara lucrul, echipa de proiect a căutat referințe la activități de comunicare derulate anterior în mediul rural sau alte informații care să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sunt mai rigide decât cele de la oraș. La sat, liderii locali au mai mare importanță decât liderii de opinie la nivel național, și au incomparabil mai multă trecere decât liderii locali din mediul urban. Liderii locali sunt persoane foarte bine informate, cu un profil foarte pronunțat orientat spre dezvoltare. Majoritatea celorlalți locuitori ai comunității îi urmează, au un comportament de consum sau emit judecăți de valoare în funcție de exemplul dat de aceștia. Liderii locali se pot alege din următoarele categorii: 1. ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii din Hănești și Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind și Traian Vuia se află la polul opus. Sătenii din Traian Vuia sunt mai bine informați, având acces mai ușor la diferite surse de informație, în timp ce populația de etnie maghiară din Zerind vizionează mai ales programele difuzate de posturile de televiziune din Ungaria, context în care o campanie desfășurată pe posturile românești are șanse minime de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la îndemână pentru referințe. Ori de câte ori merg să mă aprovizionez cu plante sălbatice sau ciuperci iau cu mine un ghid de teren. Există grupuri de grădinărit care oferă plimbări și discuții pe tema hranei sălbatice. Veți cunoaște astfel multe persoane bine informate. Interesul pentru hrana sălbatică vă poate duce într-o nouă direcție. De asemenea, cred că este grozav să ai cunoștințe despre orice subiect, doar de dragul învățării. Aceste cunoștințe v-ar putea fi utile în viitor. CAFEA ȘI CEAI Substitut de
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
și tendințele, ale căror „voci” tind să devină mult prea previzibile și repetitive, deși se ocupă, pentru a-și menține cote lucrative de audiență, în special de subiectele „grase”, construindu-și eventual o rețea de contacte privilegiate în „cercurile bine informate”. Confuzia a fost sporită, paradoxal, de apariția paginilor de op eds în principalele ziare: fiecare cotidian a încercat să-și adjudece o galerie de intelectuali publici foarte vizibili, pe lângă jurnaliștii-„analiști” de serviciu, plătindu-i regește în raport cu salariul mediu pe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]