1,822 matches
-
lui am citit cele ce urmează: „Serios, îmi pare foarte rău că atât de puțini oameni se străduiesc să fie genii.“ Mi-a plăcut foarte mult. Orice om trebuie să aspire la genialitate. Păi cum, tu... - am îndrăznit eu să insinuez. — Așa crezi tu, închipuindu-ți că m-ai creat ca pe o ființă fictivă. Dar așa cum ai susținut deseori că Don Quijote i s-a impus lui Cervantes și acesta n-a izbutit niciodată să-l înțeleagă pe deplin ori măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
putut ucide pentru asta. Tata e mort, și dumneavoastră îmi spuneți că nu contează cum l-am ucis? — Cum l-ați ucis? — Cum l-au ucis. Se uita la mine cu acea privire tâmpă. — Nu sunt un criminal. Nu am insinuat niciodată că sunteți. — Acea noapte din hambar a fost o prostie. Așteptă. — Era de înțeles după război. Ne era încă foame, pentru Dumnezeu! Așa era atunci, imediat după război. Continuă să se uite la mine. Voiam doar să ne distrăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
iar eu am cuprins cu brațele mantaua aia care se bomba gri și murdară doar la câțiva centimetri de obrazul meu. Simțeam corpul străin pe care trebuia să-l strâng tare, și curentul produs de vehiculul în mișcare mi se insinua rece și umed în pantaloni și pe mâneci. Pe-o parte a drumului fugeau haturile îndărăt, satul învecinat se târa greoi peste umărul motociclistului către noi, casele pleșuve treceau înșirate la stradă. Dispăreau în spatele meu, trebuiau să se strângă acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
care aflase că Clare Claremont, amanta lui Byron și cumnata lui Shelley, acum În vârstă, care locuia Împreună cu nepoata sa la Florența, era În posesia unor neprețuite scrisori schimbate Între Byron și Shelley. Individul complotase să pună mâna pe ele, insinuându-se ca chiriaș În locuință, cu consecințe interesante. Henry mută acțiunea de la Florența la Veneția și, ca autor al râvnitelor epistole, numi un poet american imaginar pe nume Jeffrey Aspern. Lucrul mergea bine, căci subiectul Îi capta imaginația. Reuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
lor plină de umezeală și curenți de pe malul mării, dar moartea recentă, lamentabilă, a Juliei excluse această posibilitate. Chiar dacă familia mergea și anul acesta, ca de obicei, În Cornwall, nu Îi cunoștea pe membrii ei destul de bine pentru a se insinua În aceste momente de suferință și, oricum, ideea de a-i ține companie taciturnului și lugubrului Leslie Stephen, În absența Încântătoarei Julia, Împreună cu derutant de istețele lui fiice cu nasurile lor lungi, Vanessa și Virginia, care Îl observau Îndeaproape (după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
însă fotografia obligatorie cu Führerul. Nici steaguri, nici stegulețe. Nici un obiect cu o valoare oricât de mică nu era de șterpelit. Toate dulapurile se căscau goale. „Nimic de băut“, a înjurat un caporal a cărui ureche stângă, absentă, s-a insinuat în talmeș-balmeșul amintirilor mele. Abia la etajul de sus am găsit ceva. În sertarul cel mai de jos al unui birou în care cine știe ce grangur din partid își va fi avut scaunul ce-l ținea departe de război s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lăsat: amărât ca al celui care ignoră nespus de bogatele resurse existente În romances; sărac ca al cârpaciului lipsit de un stock propriu de adjective; searbăd ca al celui care nu jonglează cu cuvintele. El dovedește ceea ce nu rareori am insinuat de la Înălțimea catedrei: absolvenții așa-ziselor noastre licee ignoră tainele dicționarului. Iată, Îi voi da lectură: domnia voastră veți fi războinicul cel mai Înflăcărat al acestei cruciade a vorbelor ticluite. Iată răvașul citit de Bonfanti doar cu câteva clipe Înainte ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
spectatorii și telespectatorii, și chiar acei amateurs Înrăiți și ocazionali ai ziarelor de dimineață și ai autorizatelor și copioaselor anuare medicale vor fi remarcat deja, fără doar și poate, Întârzierea cu care aducem vorba despre cazul Colombres. Dar Îndrăznim să insinuăm că palpabila notorietate a episodului, adevărat copil răsfățat al presei galbene, se datorează poate mai puțin valorilor intrinseci cu care se hrănește decât oportunei intervenții a Asistenței Publice și a bisturiului de urgență pe care l-a manevrat mâna de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu un tenebrarium, situat și el la confluența străzilor Laprida și Mansilla. E vorba, de altfel, de o Încercare demnă de laudă, de o genuină breșă deschisă În zidul chinezesc al neglijenței noastre. Nenumărate spirite observatoare și călătoare ne-au insinuat ad nauseam că acel tenebrarium de odinioară e departe de frații săi mai mari din Amsterdam, Basel, Paris, Denver (Colorado) și Bruges la Morte. Fără a intra Într-o polemică supărătoare, Îl salutăm acum pe Ubaldo Morpurgo, al cărui glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cecurilor fără acoperire, cucerirea spațiului, depopularea satelor și avântul corespunzător al Orașelor-Mizerie formează o panoramă neliniștitoare, care dă de gândit. Una e să diagnostichezi relele, alta să le prescrii terapia. Dar, fără să aspirăm la titlul de profet, Îndrăznim să insinuăm că importarea de Inutili, În vederea fabricării lor În țara noastră, va contribui substanțial, asemenea sedativelor, la scăderea nervozității azi atât de generalizate. Domnia mașinii este un fenomen pe care nimeni nu-l mai pune de-acum la Îndoială; Inutilul presupune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
i s-a Întâmplat nimic. Repetă lucrul ăsta de atâtea ori Încât, exasperată, Beth răbufni: — Cred că deja am aflat care-ți sunt sentimentele, Ted. — Sunt realmente Îngrijorat În privința lui. — Și eu. Toți suntem. Crezi că sunt invidios, Beth? Asta insinuezi? De ce crezi că ar gândi cineva astfel, Ted? Norman schimbă subiectul. Era esențial să se evite confruntările Între membrii grupului. Îl Întrebă pe Ted despre analizele sale asupra datelor de zbor de la bordul astronavei. — Este foarte interesant, spuse Ted, Încălzindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
acord cu tine, spuse Norman. — Da. Ei bine, aici avem de-a face cu o inteligență superioară, nu-i așa? — În general, oamenii care nu sunt atenți la propriile emoții tind să creadă că aceste emoții sunt lipsite de importanță. — Insinuezi că eu n-aș fi atent la emoțiile mele? replică Ted. — Dacă crezi că emoțiile nu sunt importante, nu, nu ești atent. — N-ați putea lăsa controversa asta pentru mai târziu? interveni Barnes. — „Orice lucru e... numai după cum Îl face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
sublimă ignoranță. Nu voiam să fiu considerată o victimă. Dar mă simțeam așa de jalnică. Așa de proastă. Așa de profund, profund umilită. Am început să mă înfurii îngrozitor de tare pe James. Sentimentul de umilință a apărut treptat. S-a insinuat tiptil, iar într-o zi m-am trezit cu el instalat, rânjindu-mi. „Salut“, mi-a spus el plin de bonomie și familiaritate, de parc-am fi fost prieteni la cataramă. „Îți mai aduci aminte de mine? Sunt sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
era dezbătută pe larg și pe un ton mai popular: „Au coborît dezbrăcați În elevațiile plajei populate”. Și, ceva mai departe, În aceeași notă filozofică pentru adulți obișnuiți, cineva sintetizează magnific fraza lui Drăgan despre libertate, afirmînd textual: „Și-a insinuat degetul lung Între fese”. Degetul scurt nu și l-a mai insinuat, deoarece scria cu el un text În altă revistă la categoria mare: „Prăbușirea coloșilor de lut”, dar fără rima de rigoare, după lut. Și, tot În paginile acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dezbrăcați În elevațiile plajei populate”. Și, ceva mai departe, În aceeași notă filozofică pentru adulți obișnuiți, cineva sintetizează magnific fraza lui Drăgan despre libertate, afirmînd textual: „Și-a insinuat degetul lung Între fese”. Degetul scurt nu și l-a mai insinuat, deoarece scria cu el un text În altă revistă la categoria mare: „Prăbușirea coloșilor de lut”, dar fără rima de rigoare, după lut. Și, tot În paginile acestea, tocmai cînd eram mai erotici, dăm peste-o poză a unui domn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui“. Ray, oferă-mi măcar o informație! — Ce informație, cînd io-s nevinovat dă toate prostiile alea cu care vrei să mă-nfunzi? Ed comută pe camerele 2 și 3. — Păi, ai spus lucruri urîte despre Leroy și Tyrone. Ai insinuat că ar fi niște drogați. S-o luăm În direcția asta. De unde-și iau marfa? Coates Își propti privirea În podea. Ed spuse: — Procuratura nu-i vede deloc bine pe traficanții de droguri. Și ai făcut cunoștință cu Jack Vincennes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
un plan ca să-i Îngenuncheze pe Bracken și pe Patchett. Lynn sufla inele de fum pe geam. — Încă două străzi și apoi virezi la stînga. Poți opri acolo, Stau aproape de colț. Ed frînă brusc. — O ultimă Întrebare. La Birou ai insinuat că știai că Patchett și Sid Hudgens plănuiau o operațiune de șantaj și extorcare. — Nu-mi amintesc să fi susținut o asemenea afirmație. — Nu ai negat-o. — Eram obosită și plictisită. — Ai susținut-o implicit. Se află și În depoziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
la ea. Știa că l-ar fi dat peste cap și ar fi urmat zile de tristețe. N-avea timp de asta. Celelalte nu mai aveau puterea să-l tulbure. Cu Ioana Sandi era altceva, o prezență care i se insinuase sub piele, dar de care putea face abstracție în momentele de mare concentrare, ca și cum ea ar fi fost pentru mai încolo. Singurele ființe la care se putea gândi fără probleme erau acele femeiuști nostime, de-o frumusețe de-o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Winshaw are un lung și onorabil trecut marcat de nebunie. Care, de altfel, se continuă și în zilele noastre. — Fascinant! spuse Phoebe. Cineva ar trebui să scrie o carte pe această temă. Observația ei, spusă pe un ton răutăcios și insinuând că ea știa ceva, ar fi fost percepută ca atare de un ascultător mai atent decât Roddy. — Cineva a scris o carte despre noi, dacă tot ai adus vorba, spuse el cu nonșalanță. M-am și întâlnit cu el o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
s-a părut foarte interesant. — Ascultă, eu mă duc până în oraș. Vrei să-ți iau ceva? Eram pentru prima oară singur în casă. Asociez asemenea momente cu un anumit fel de liniște: e mai mult decât o liniște totală, se insinuează, se instalează și veghează. Este opusul unei tăceri mormântale, are fiorii probabilității. Este însuflețită de sunetul produs când nu se întâmplă nimic. Nu ai parte de o asemenea liniște la Londra: de o liniște pe care s-o poți asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
e o veste grozavă. — Mda, sunt Încântată. Shanti și Kendra sunt fete de treabă, dar m-am cam săturat să locuiesc cu persoane străine. Îmi plăcea mâncarea indiană, dar nu-mi plăcea cum mirosul de curry luase obiceiul să se insinueze În toate lucrurile mele, așa că am continuat: — O sun pe Lil mai târziu, să văd dacă nu ar vrea să ne vedem diseară la un pahar, ca să sărbătorim. Te interesează? O să ne vedem pe undeva prin East Village, nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
oftând și m‑am gândit că nu există nimeni pe fața pământului cu care aș fi avut chef să vorbesc În clipa aceea. — Emily? Tu ești? Emily? Binecunoscuta voce a umplut până la refuz linia telefonică și a părut a se insinua În aerul din birou. Deși nu avea cum să audă ceva din capătul celălalt al biroului, Emily a ridicat privirea și s‑a uitat spre mine. — Bună, Miranda. Sunt eu, Andrea. Pot să Îți fiu de folos cu ceva? M
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În clipa asta. Și, Într‑un fel În care nu l‑am văzut niciodată acționând În cei aproape trei ani de când ne cunoșteam, s‑a proptit drept În fața Băiatului Ciudățoi și a făcut În așa fel ca Înălțimea lui să insinueze amenințarea pe care o intenționaseră cuvintele. — Amice, nici o problemă. Am șters‑o d’‑acia, a cârâit el, după ce i‑a aruncat o privire lui Alex și a realizat că e nevoit să‑și sucească gâtul ca să se uite În sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ascuțite, că ți-ar putea perfora retina, care am cerut explicit să fie dusă În pivniță pentru că Ben s-ar putea lovi de ea? Chiar aceea. Hei, dar se mai Întâmplă chestii din astea, Îmi spune Paula, iar tonul ei insinuează: oricum nu ai fost aici, așa că de ce te-apuci să critici? În plus, crede că nici măcar nu va fi nevoie să-l coase. Să-l coase? Dumnezeule. Îmi dreg vocea și-ncerc să găsesc acel registru dulce, liberal, În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Aoleu. Calcă frâna ca să evite o călugăriță pe trecerea de pietoni. Și ce părere are bărbatul tău despre asta? Genul ăsta de chestie de obicei Îi face pe bărbați să simtă că stau prost la capitolul dotare. —Vorbești serios când insinuezi că salariul meu i-ar micșora penisul soțului meu? Păi, asta ar putea fi o explicație pentru faptul că nimeni nu mai face copii În ziua de azi, nu crezi? Rata fertilității era În regulă până când femeile au Început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]