44,521 matches
-
nouă literă, litera f^1), cu următorul cuprins: f^1) impunerea taxei speciale în conformitate cu prevederile art. 111^2, a nivelului acesteia, atât ca sumă totală, cât și defalcat pe fiecare instituție de credit participantă, precum și a perioadei pentru care se instituie taxa; ... ... 7. La articolul 98 alineatul (2), literele i), j) și l) se modifică și vor avea următorul cuprins: i) strategia anuală privind investirea resurselor Fondului, în calitate de schemă de garantare a depozitelor, potrivit art. 31 alin. (1), care
LEGE nr. 42 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252459]
-
credit participante o taxă specială. (2) Taxa specială va fi aprobată de Banca Națională a României, atât ca sumă totală, cât și defalcat pe fiecare instituție de credit participantă. (3) Banca Națională a României va aproba perioada pentru care se instituie taxa specială. ... 13. La articolul 114, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b^1), cu următorul cuprins: b^1) împrumuturi cu caracter preventiv contractate de la instituții financiare internaționale/instituții de credit; ... ... 14. La articolul 117, alineatele (1) și (3
LEGE nr. 42 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252459]
-
Formularul digital de intrare în România, cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României sau în maximum 24 de ore de la intrarea în țară, nu mai este oportună ca urmare a încetării stării de alertă instituite pe teritoriul României, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 22 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252562]
-
neconstituționalitate este singurul mijloc de corectare a unei practici judiciare abuzive, nelegale, care constituie o greșită interpretare și aplicare a principiului aplicării legii civile în timp. O soluție echitabilă pentru garantarea dreptului de proprietate ar fi fost ca legiuitorul să instituie proceduri juste de recunoaștere a dreptului de proprietate și pentru situațiile născute în timpul regimului comunist, când circulația terenurilor era interzisă. ... 7. Autorii excepției propun ca noua lege procesuală să se aplice și situațiilor născute sub vechea lege. Soluția dată
DECIZIA nr. 784 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252489]
-
influența creditorului, nu justifică modificarea obligației esențiale a debitorului, prin lipsirea creditorului de posibilitatea recuperării creanței în integralitatea sa. Legea nr. 52/2020 modifică raporturi juridice contractuale, intervenind exclusiv în favoarea uneia dintre părțile contractului, prin prejudicierea patrimoniului celeilalte părți contractante, instituind o discriminare inacceptabilă între subiecții de drept privat. Totodată, se apreciază că Legea nr. 52/2020 intervine asupra liberei inițiative a părților, modificând prețul și obligațiile acestora dintr-un act juridic ce are la bază manifestarea lor de voință, încălcând principiul
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
Totodată, se apreciază că Legea nr. 52/2020 intervine asupra liberei inițiative a părților, modificând prețul și obligațiile acestora dintr-un act juridic ce are la bază manifestarea lor de voință, încălcând principiul libertății comerțului. Prin urmare, a interveni și a institui o lege care să modifice în totalitate produsele comercianților și prețul contractului, după negocierea lui de către părți, nu poate echivala cu respectarea principiului economiei libere de piață. ... 11. Se mai susține că legea criticată încalcă principiul securității juridice, întrucât
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
cunoscute de petenți sau de Inspecția Judiciară după împlinirea termenului de 2 ani de la data săvârșirii lor, sesizarea instanței de judecată disciplinară nu mai este posibilă. Se precizează că prin dispozițiile art. 52 alin. (3) din Constituție s-a instituit răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, dar și răspunderea subsidiară a magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Or, prin instituirea unui termen maxim de exercitare a acțiunii disciplinare raportat la momentul
DECIZIA nr. 816 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252512]
-
din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018, paragraful 22, Curtea Constituțională a arătat că instituția prescripției răspunderii penale se impune a fi analizată dintr-o dublă perspectivă, întrucât aceasta instituie, pe de o parte, un termen de decădere a organelor judiciare din dreptul de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni, iar, pe de altă parte, un termen, apreciat de legiuitor ca fiind suficient de mare, pentru ca
DECIZIA nr. 816 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252512]
-
pe baza veniturilor înregistrate, în limita unei cote de profit de maximum 1%. ... (6) Nerealizarea veniturilor minime obligatorii calculate pe baza veniturilor înregistrate, în perioada stărilor de urgență sau în situația introducerii unor zone de carantinare, pentru zonele în cauză, instituite conform legislației în vigoare, nu va conduce la penalizarea operatorului. Articolul 2 Începând cu data de 1 ianuarie 2022, în contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători se introduce un sistem de premiere/penalizare ce va fi aplicat pe
DECIZIE nr. 23 din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252491]
-
urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare; ... d) obligațiile asumate de cele două părți, pe fiecare dintre domeniile pentru care s-a negociat; ... e) data încheierii și semnăturile reprezentanților celor două părți; ... f) alte informații, conform obligațiilor instituite prin lege. ... (2) Informațiile menționate cu titlu de obligație minimală pot fi completate cu alte informații considerate necesare sau relevante, inclusiv sub forma anexelor. (3) O copie a acordului colectiv, încheiat în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului
HOTĂRÂRE nr. 302 din 2 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252429]
-
potrivit regulii de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus -, textul de lege criticat nu se aplică numai în cazul infracțiunilor pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, ci și în cazul acelora pentru care legea penală instituie obligativitatea existenței unei plângeri prealabile a persoanei vătămate. ... 16. În ceea ce privește critica formulată de autorul excepției, potrivit căreia este neconstituțională soluția legislativă din cuprinsul prevederilor art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală care dă procurorului posibilitatea
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
lege criticat este interpretat diferit. Astfel, în cursul judecății toate instanțele consideră că expertul trebuie numit prin tragere la sorți, aplicând dispozițiile procesual civile incidente. În faza de urmărire penală se consideră că textul de lege criticat trebuie interpretat ca instituind o procedură derogatorie de la dispozițiile procesual civile, în sensul că expertul este numit de către organul de urmărire penală, în lipsa părților. Apreciază că modalitatea de interpretare a textului de lege în faza de urmărire penală încalcă principiul previzibilității
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
producerea unor prejudicii. O atare situație de fapt se comunică entității publice auditate, concluzie care se desprinde din conținutul art. 33 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 94/1992. Textul art. 33 alin. (3) teza finală din Legea nr. 94/1992 instituie în sarcina entității auditate obligația de a stabili întinderea prejudiciului și de a dispune luarea de măsuri pentru recuperarea acestuia. Analiza conținutului art. 33 alin. (3) teza finală nu oferă niciun indiciu cu privire la calea de urmat, lăsând în
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 nu împiedică exercitarea atribuțiilor jurisdicționale ale instanțelor de judecată cu privire la actele Curții de Conturi, întrucât constatările acestei instituții nu au caracter definitiv. Așadar, întrucât decizia Curții de Conturi instituie o prezumție relativă privind situația juridică constatată, eventualele aprecieri ale acesteia referitoare la pretinse nelegalități ale unor acte administrative urmează să fie analizate, în cadrul exercitării controlului judecătoresc al actelor astfel emise, cu posibilitatea desființării lor. De asemenea, prin Decizia
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
astfel emise, cu posibilitatea desființării lor. De asemenea, prin Decizia nr. 494 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 24 noiembrie 2017, paragrafele 19 și 20, Curtea a observat că au fost instituite anumite proceduri administrative prealabile, obligatorii, pentru autoritățile auditate, proceduri care nu sunt contrare principiului accesului liber la justiție cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. Astfel, împotriva măsurilor dispuse prin decizia Curții de Conturi
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât instituirea celor două condiții ale suspendării actului administrativ prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 reprezintă opțiunea legiuitorului, care a instituit norme speciale în materia contenciosului administrativ, în conformitate cu dispozițiile art. 52 și 126 din Constituție, justificate prin nevoia asigurării unui just echilibru între interesul particular și cel general, acordând instanței judecătorești posibilitatea de a suspenda executarea actului administrativ, fără
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
nu s-ar asigura echilibrul între interesul public (care impune caracterul executoriu al actului administrativ) și interesul privat afirmat de persoana care se consideră vătămată. Prin urmare, textul normativ al art. 15 din Legea nr. 554/2004, cu trimitere la condițiile instituite prin art. 14 din aceeași lege pentru suspendarea executării actului administrativ, nu încalcă dispozițiile constituționale indicate de autorul excepției, respectiv art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
interes public în responsabil total ineficient, prin sintagma „...sau, după caz, în cel mult 30 de zile“. De asemenea, având în vedere că nu se identifică dacă aceste zile sunt lucrătoare sau calendaristice, norma este lipsită de claritate, termenul „urgență“ instituind discriminare față de alte categorii de informații de interes public ce sunt comunicate, raportat la dispozițiile constituționale menționate. Totodată, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 544/2001 este lipsit de claritate și previzibilitate, întrucât nu există la acest moment imposibilitatea
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
cu garanție de stat acordat Societății este garantat în favoarea statului cu bunuri mobile și imobile libere de orice sarcini aflate în proprietatea Societății, care să acopere cel puțin valoarea împrumutului, a dobânzilor și a comisioanelor aferente. (2) Garanțiile se instituite în favoarea statului pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat conform legii, a cărui vechime nu depășește 2 luni, prin care se stabilește valoarea de piață a bunurilor mobile și imobile asupra cărora se constituie garanții
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 21 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252561]
-
statului pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat conform legii, a cărui vechime nu depășește 2 luni, prin care se stabilește valoarea de piață a bunurilor mobile și imobile asupra cărora se constituie garanții. Valoarea garanțiilor instituite în favoarea statului va acoperi cel puțin 100% din valoarea împrumutului, a dobânzilor și a comisioanelor aferente. (3) Împrumutul se acordă după constituirea garanțiilor potrivit prezentei ordonanțe de urgență și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 21 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252561]
-
își valorifică integral atât sporul pentru condiții de muncă, cât și sporul pentru pensia suplimentară. ... 7. În plus, art. 30 din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe pensionarii militari față de beneficiarii celorlalte pensii ocupaționale, care, potrivit legislației ce le instituie, au o limită de 100%. Prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe pensionarii militari, ale căror pensii au un cuantum de 65% din baza de calcul, în vreme ce ceilalți beneficiari de pensii de serviciu
DECIZIA nr. 898 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252598]
-
al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituție, precum și că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la
DECIZIA nr. 898 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252598]
-
persoane față de care se pretinde că ar subzista discriminarea, nu se poate reține critica de neconstituționalitate întemeiată pe dispozițiile art. 16 din Constituție. ... 19. În sfârșit, cu referire la critica autorului prezentei excepții de neconstituționalitate potrivit căreia beneficiarii pensiilor instituite de Legea nr. 223/2015 sunt discriminați față de titularii altor pensii de serviciu, sunt relevante cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 106, și în Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019
DECIZIA nr. 898 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252598]
-
de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție (paragraful 56 din Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019). ... 20. Ținând seama de
DECIZIA nr. 898 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252598]
-
realizarea dreptului la un proces echitabil, prin înzestrarea oricărei instituții a puterii executive, adică a emitentului unui document, cu posibilitatea unui refuz, care îl plasează deasupra dispozițiilor puterii judiciare și deasupra legii și a câmpului de protecție a drepturilor fundamentale, instituit prin Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Legea nr. 182/2002 nu prevede un mecanism eficient care să asigure un control efectiv al clasificării abuzive a unui document de către emitent. În lipsa acestui mecanism eficient, aceste proceduri
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]