1,880 matches
-
a societății; 2. obiective pe ani de studiu cu un caracter de specificitate intermediar între finalitățile macro ale sistemulu i educaț ional și obiectivele comportamentale pentru o perioadă limitată din cadru l unui ciclu de învățământ; 3. obiective ale procesului instructiv ordonate pe discipline și teme, vizând aspecte specifice ale conținuturilor, disciplinelor și care fac legatura cu sarcinile concrete ale act ivității educaționale. Dacă aceste obiective curriculare sunt definite în termeni mai mult sau mai puțin generali pentru natura conținutului pe
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
pe care Papadopol le transmite prin lucrarea sa beneficiarilor. XXX. Curente pedagogice din epocă Din întregul material prezentat de Papadopol, aflăm că două sînt curentele pedagogice mari care tind să dirijeze procesul de predare în epocă. Este vorba de „școala instructivă” și „școala educativă”. El vede diferențele de abordare mai ales cu privire la predarea gramaticii. Opunând cele două școli, Papadopol le descrie astfel. Școala instructivă propune un învățământ sistematizat, dar greoi, plictisitor, unde gramatica este tratată separat, în timp ce școala educativă se bazează
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sînt curentele pedagogice mari care tind să dirijeze procesul de predare în epocă. Este vorba de „școala instructivă” și „școala educativă”. El vede diferențele de abordare mai ales cu privire la predarea gramaticii. Opunând cele două școli, Papadopol le descrie astfel. Școala instructivă propune un învățământ sistematizat, dar greoi, plictisitor, unde gramatica este tratată separat, în timp ce școala educativă se bazează pe învățământul ocazional, care urmăresc „realizarea unui ideal umano-moral” (Papadopol, 1925: 151), iar problemele de gramatică pot fi tratate în funcție de prezența lor în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
trece la UPI următoare) Implicațiile acestei teorii se regăsesc și în reconsiderarea planului de învățământ, care nu mai trebuie să fie „o simplă programare datată a succesiunii lecțiilor, cu precizarea temelor și foarte rar și a altor componente ale procesului instructiv” (P. Apostol, 1980: 13), ci această planificare trebuie să cuprindă: „1. „Materia” divizată în „teme” (lecții sau grupe de lecții) să fie pusă în legătură cu lista corespunzătoare de scopuri educative (ideologic normative) și scopuri instructive (de capacități de învățare și, mai
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și a altor componente ale procesului instructiv” (P. Apostol, 1980: 13), ci această planificare trebuie să cuprindă: „1. „Materia” divizată în „teme” (lecții sau grupe de lecții) să fie pusă în legătură cu lista corespunzătoare de scopuri educative (ideologic normative) și scopuri instructive (de capacități de învățare și, mai ales ce comportamente urmează a fi formate și dezvoltate). 2. Cum aceste scopuri educative și instructive nu pot fi atinse printr-o anumită lecție, ci de ansambluri mai mari, „materia” să fie divizată în funcție de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lecții sau grupe de lecții) să fie pusă în legătură cu lista corespunzătoare de scopuri educative (ideologic normative) și scopuri instructive (de capacități de învățare și, mai ales ce comportamente urmează a fi formate și dezvoltate). 2. Cum aceste scopuri educative și instructive nu pot fi atinse printr-o anumită lecție, ci de ansambluri mai mari, „materia” să fie divizată în funcție de criterii științifice (de specialitate) în unități de predare-învățare (UPI). 3. Fiecărei UPI să i se asocieze anumite obiective ce rezultă din scopurile
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fi atinse printr-o anumită lecție, ci de ansambluri mai mari, „materia” să fie divizată în funcție de criterii științifice (de specialitate) în unități de predare-învățare (UPI). 3. Fiecărei UPI să i se asocieze anumite obiective ce rezultă din scopurile educative și instructive respective. 4. Să se întocmească, pentru fiecare din obiective, lista de operații și „inițieri” (în sensul arătat mai înainte, adică de „stimuli” pedagogici și psihologici) ce urmează a fi folosite 5. Să se dateze nu numai tema sau lecția, ci
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nivelul proiectării tehnologice riguroase”. Avantajele însă, chiar în aceste condiții „imperfecte”, ar fi în opinia aceluiași autor, următoarele: „a). o structurare mai logică, dar și mai eficientă, sub raport didactic, a „materiei”; b). urmărirea (controlul și îmbunătățirea) multidimensională a procesului instructiv pe diferite nivele: planificarea tematică, planificarea rezultatelor, planificarea folosirii metodelor și tehnicilor didactice, planificarea testării rezultatelor, corectarea continuă a planificării în funcție de rezultatele testate; c). legarea complexului „predare-învățare” de scopuri explicit formulate (inclusiv obiectivele în care acestea se descompun analitic) și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
29, nr. 6, 1980, 10. [49] COTEANU, ION, Teze pentru o discuție despre relația dintre limba și literatura română în procesul de instruire și educare a tineretului școlar [comunicare prezentată la sesiunea științifică „Raportul dintre limbă și literatură în procesul instructiv educațional, București, 30 noi.. 1979], LL,1, 1980, 87-92. [50] CREȚU, DOINA, Asupra metodologiei structuraliste în predarea limbii române ca limbă străină [résumé français], Bulșt Pitești, 1980, 91-95. [51] CRIȘAN ANA, IRINESCU PETRU, Calitatea de instrument metodologic, în “Revista de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
performatică în procesul de predare-învățare a limbii române, ca limbă străină, LM, 138-147. [57] BULBOACĂ, EUGEN, Organizarea și funcționalitatea cabinetului de limba și literatura română de la Liceul industrial agricol de la Podu Turcului județul Bacău, PLLL, 141-150. [58] BULGĂR, GH., Valoarea, instructivă a textului literar, LLR, ll, nn2, 1982, 11-14. [59] BULGĂR, GHEORGHE, [La rubrica: Invitatul nostru Prof. univ. .dr. despre:] Studiul și cultivarea limbii în scoală și liceu, InvLicTehn, 30, nr 5, 1982, 22-23. [60] BULGĂRE, GH., [La rubrica; Ancheta Revistei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
înainte. Organ al Comitetului județean Dolj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Craiova. Craiova. îndrMet = îndrumări metodice privind studierea limbii și literaturii române în școală. Coord.: Alex. Bojin. București, EDP, 1980, 248 p. însD = însemnări didactice. Aspecte ale activității instructiv educative în grădinița de copii. Culegere metodică. Constanța, [f.e.], 1979, 164 p. însDid - Constanța = însemnări didactice. Aspecte ale procesului instructiv-educativ în școala ajutătoare. Culegere metodică. Constanța, [f.e.], 1979, 136 p. multigr. învCl I-IV = învățămîntul în clasele I-
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fixare axiologică ce îl alătură - în scurgerea timpului - atâtor și atâtor generații de critici. A examina modul în care Vladimir Streinu face critică aplicată - în câmpul literaturii române și în câmpul literaturii universale - este de aceea cât se poate de instructiv, nu doar pentru profesorul de literatură ci și pentru iubitorul obișnuit al literaturii, pentru omul acelor profesii aflate la oarecare distanță de beletristică. Scriitori clasici Când în 1943 publica la Casa Școalelor volumul Clasicii noștri (republicat cu modificări neînsemnate în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
monumentul critic și istoricoliterar cel mai durabil i-a fost ridicat lui Maiorescu de către E. Lovinescu, autorul cunoscutei monografii și al unor studii greu de clintit ca argumentare și ca informație. Contribuția maioresciană a lui Vladimir Streinu rămâne stimabilă și instructivă, oricând folositoare lectorului studios. Poezia a fost și a rămas până la capăt nobila obsesie a lui Vladimir Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o rară plăcere și cu statornicie, impunând un stil
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
1 Profunde intuiții critice! Respingând cu argumente solide cea de-a doua prejudecată, Vladimir Streinu scrie rânduri pătrunzătoare despre un Eminescu ce „a fost și este încă un poet dificil.”2 Cauzele accesibilității relative a poetului sunt două și este instructiv să constatăm câtă dreptate are criticul: „una este familiaritatea noastră îndelungă cu opera, ceea ce nu ajută atât de mult înțelegerea deplină, 1 Clasicii noștri, p. 111-112 2 op. cit., p. 115 32 cât acceptarea ei așa cum ni s-a dat, iar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Un om așteaptă răsăritul (1946Ă. Sunt stabilite mai întâi influențele, cu o pedantă precizie: Arghezi, Bacovia, D. Anghel, V. Voiculescu. Se decelează temele poetice individualizante: solidaritatea cu mediul natural, nostalgia vetrei țărănești, idealul socialist de viață colectivă, vibrația politicului. Este instructivă o observație de principiu a criticului: „Talentului, când există, nu i se opune nimic, nu-i rezistă nici un lacăt: este ca iarba fiarelor. De aceea „cînd astăzi asistăm la asaltul unei generații artificiale de poeți sociali sau politici, e bine
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
transparent, care citește cu aplicație și judecă mereu cu o cordialitate comprehensivă și în același timp exigentă cărțile autorilor mai vârstnici, de o seamă cu el sau mai tineri. În această ordine a ideilor, putem aprecia că a lăsat pagini instructive, unele de referință, despre G. Ibrăileanu, Mihail Dragomirescu, E. Lovinescu, G. Călinescu, Mihai Ralea, Tudor Vianu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu (marele său prietenă, D. Popovici, D. Murărașu, Camil Petrescu, Lucian Blaga, N. Davidescu, Eugen Ionescu, iar mai aproape de anii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Nicolae Manolescu, Marian Popaă nu fac decât să confirme regula, Istoria din 1944 fiind și rămânând în acest context o excepție. Ne grăbim să spunem că este o excepție de marcă - o istorie literară de referință pentru specialiști, utilă și instructivă pentru cititorii obișnuiți. În cuprinsul lucrării, Șerban Cioculescu se ocupă de începuturile literaturii artistice (Vasile Cârlova, Gh. Asachi, I. Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, Al. Russo, Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu, N. Filimon, Al. I. Odobescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o carte utilă și care deschide posibilități de cercetare într-un domeniu în general ignorat. Îi lipsește lui Vladimir Streinu un sâmbure de gratuitate care să ne dea iluzia că autorul și-a uitat măcar din când în când scopurile instructive.” 1 IV. ÎN OGLINZILE CRITICII ȘI ISTORIEI LITERARE Încă de foarte tânăr, Vladimir Streinu a avut parte de o critică receptivă. Cei mai importanți exegeți ai perioadei interbelice - E. Lovinescu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu - sau aplecat asupra
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de pornire primele două volume din cele cinci ale Paginilor de critică literară (cel de-al treilea a apărut, cum se știe - abia în 1974 și deci nu putea fi încă discutată. Articolul, generos în citate probante, este semnificativ și instructiv din cel puțin două motive. Mai întâi pentru că exegetul detectează la Vladimir Streinu o benefică discrepanță între afirmațiile teoretice și exercițiul critic aplicat. Grigurcu sesizează permanenta „corupere” a sforțărilor teoretice în „nebuloasa artei”. Ideea este reluată în termeni încă mai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
iradiant al operei și spre un mereu altceva, obsedant, virginal, fremătător.”6 În suita de contribuții exegetice contemporane, unele aplicate și exacte, altele mai expediate și complezente și doar puține substanțiale ca densitate ideatică, paginile lui Lucian Raicu sunt profund instructive și pilduitoare din perspectiva exigențelor critice autentice: o sagacitate 1 op. cit., p. 127 2 op. cit., p. 128 3 op. cit., p. 129 4 loc. cit. 5 op. cit., p. 130 6 op. cit., p. 131 103 niciodată dezmințită, o aderență simpatetică la universul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
el își motivează delațiunile prin aceea că este intelectual și scriitor care trebuie să supraviețuiască” (vol.I, p.743Ă. Teribilă biografie! X Tabloul receptării critice a operei și personalității lui Vladimir Streinu este unul din cele mai diverse și mai instructive. Cu mijloace de investigație critică dintre cele mai variate, în varii modalități expresive, utilizând eseul, evocarea, nota confesivă, însemnarea memorialistică, articolul critic, recenzia, cronica literară, amintirea etc., criticii, eseiștii, istoricii literari, scriitorii cuprinși în acest capitol mărturisesc o reală prețuire
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
marea poezie românească și universală, Vladimir Streinu exprimă cazul fericit de automodelare statornică din unghiul exegezei, primenindu-și constant impresiile, împrospătându-și arsenalul interpretării, șlefuindu-și uneltele, tinzând neobosit spre conturarea acelui spațiu estetic definitoriu pentru fiecare operă cercetată. Profund instructiv și adesea revelator este și criticul de proză. Dacă privim o clipă lista autorilor români comentați, de la Odobescu și Hogaș la Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu, de la Ionel Teodoreanu și Mircea Eliade la Marin Preda și D. R. Popescu, înțelegem
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
stimulează capacitatea de motivare socială internă a tuturor actorilor educației”. [Cristea S., 1998, p. 15] Nicolae Mitrofan pune în evidență faptul că: „de obicei, în literatura de specialitate se face distincția între aptitudini didactice, „aptitudini referitoare la predare, cu finalitate instructivă” [Pavelcu V., 1967, p. 133; (apud Mitrofan N., 1988, p. 49)], și aptitudini educative (educaționale), „aptitudini cu finalitate educativă” [Pavelcu V., 1967, p. 133; (apud Mitrofan N., 1988, p. 49)] sau „aptitudini pentru exercitarea influențelor educative la elevi”. [Gonobolin F.
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
cât și asupra elevului, înțelegând situația, dificultățile întâmpinate de acesta în activitatea de învățare și asimilare și din perspectiva elevului, reformulând continuu programul său operativ de lucru) (1); creativitate în munca psihopedagogică (capacitatea de a crea noi metode, de influență instructiv - educativă în funcție de cerințele situației educative) (1); c) capacități psiho - sociale (sau factori psiho - sociali): capacitatea de a adopta un rol diferit (1); capacitatea de a stabili ușor și adecvat relații cu elevii (1); capacitatea de a influența ușor grupul de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
dură, plină de victime și Învingători. Legea junglei, aplicată la ea acasă!!! Parcul Zoologic este compartimentat pe zone continentale, cu cele mai interesante și elocvente specii africane, asiatice, sud-americane, australiene și oceanice. Totul s-a dovedit o lecție emoționantă și instructivă ca În cunoscutul serial de pe 414 Discovery, Animal Planet, dar pe viu... Vizita la Kebun Raja Bogor și Parcul Zoo din Cisarua a reprezentat o experiență deosebită, menită să sedimenteze altele mai vechi trăite În Africa, Indochina, Australia, America de Sud. La
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]