4,971 matches
-
concept, În patru dimensiuni, exprimă În primul rând o realitate socială: multe corporații se ghidează după aceste principii, noțiunea fiind, În acest sens, unul descriptiv. Pe de altă parte Însă, s-au făcut studii (Clarkson, 1995) care să arate caracterul instrumental al conceptului: În ce măsură responsabilitatea socială a corporațiilor asigură reușita, În termeni economici de profit, a acestora. Această abstractizare exprimă valori și așteptări sociale, având, din acest punct de vedere, o natură normativă. Substanța responsabilității sociale a corporațiilor este dată tocmai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ai firmei (residual claimants); responsabilitatea managerilor față de acționari ar aduce cu sine și creșterea beneficiilor sociale. Teoria „investitorilor” sau managementul revendicărilor multiple (stakeholder management) a fost formulată atât pentru a explica (caracter descriptiv), cât mai ales pentru a ghida (caracter instrumental), a Întemeia cognitiv, științific un anumit tip de comportament al organizațiilor ce ia În calcul impactele sociale mai generale. Teza este formulată În contextul estompării granițelor sectoriale Între public, privat și nonprofit (voluntar). Pe de o parte sectorul public se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de resurse În funcție de cel mai bun preț și, apelând la un mecanism economic - abandonul (exit) - ar crea premisele volatilității mediului organizațional, mai presus de controlul organizației. Donaldson și Preston (1995) argumentează că teoria investitorilor este invocată atât În sens descriptiv, instrumental, cât și normativ. În manieră descriptivă, teza este folosită pentru a descrie și elucida comportamentul organizațional, anume: natura firmei În opoziție cu modelul neoclasic, semnificațiile pe care managerii le atașează actului de conducere sau felului În care anumite corporații sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este folosită pentru a descrie și elucida comportamentul organizațional, anume: natura firmei În opoziție cu modelul neoclasic, semnificațiile pe care managerii le atașează actului de conducere sau felului În care anumite corporații sunt conduse În realitate (Clarkson, 1991). Din perspectivă instrumentală, teoria, În conjuncție cu date empirice, este utilizată pentru a stabili eventualele legături Între managementul revendicărilor multiple și performanța corporațiilor măsurată clasic, prin profitabilitate. Carrol și Buchholtz (2000) se referă astfel la abordarea strategică prin care constituenții (investitori - stakeholders) sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acest criteriu, considerând costurile (de resurse umane, de mediu etc.) ca elemente de valoare În sine și impunând nevoia redefinirii criteriilor care să guverneze luarea deciziei. Această perspectivă se depărtează de considerentele de eficiență economică pe care se baza abordarea instrumentală pornind de la teoria agent - principal, pentru a recurge În ultimă instanță la argumente normative Într-un proces politic de redefinire a criteriilor de performanță ale corporațiilor. A. Wicks și R. Freeman (1998) Își asumă rolul de antreprenori ai schimbării sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cercetare și care „să servească scopuri umane, să evidențieze simultan dimensiunea morală a organizațiilor și astfel cercetarea să aibă valoare practică” (1998:123), să constituie un instrument social de modelare a realității prin impunerea unor concepții sociale instituțional constrângătoare. Abordarea instrumentală trebuie, cu alte cuvinte, să-și conștientizeze principiile etice (să servească scopuri umane) și nu să asume eficiența ca principiu neutru, universal. Din această perspectivă, managementul devine o chestiune În primul rând normativă, deconstruindu-se mitul managementului ca modalitate de realizare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interpretarea acesteia ca fiind izomorfă unei structuri naturale. Raportul acțiune - instituții se schimbă treptat pe măsură ce trecem de la pilonul reglator la cel cognitiv; dacă În primul caz, reprezentat În special de economia neo-instituțională, preferințele erau considerate ca date, iar acțiunea era instrumentală, ghidată de utilitate și modelată instituțional doar prin intermediul sancțiunilor și recompenselor, În cazul neo-instituționalismului sociologic acțiunea este o construcție culturală, actorii Înșiși fiind constituiți și autorizați (capacitatea de a asuma anumite roluri social definite) de către instituții. Rolul explicativ al intereselor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
proiect de dezvoltare socială legitimă, unor valori sociale ultime (Parsons 1990); ele asigură coordonarea activităților dar, În același timp, instituie, la nivel simbolic, o teleologie socială legitimă. Procesele standardizate se Înscriu Într-o logică socială care nu este neapărat una instrumentală, a eficienței, ci mai degrabă una a legitimității și reasertării unor credințe/concepții sociale, atât În privința scopurilor organizaționale, cât și În privința mijloacelor. Ele sunt instituite, așa cum afirmă Douglas, de un sistem gnoseologic Împărtășit de către societate. În acest sens, prin standardizare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
având resurse limitate urmăresc să-și stabilizeze o rețea de furnizori și beneficiari, punându-se astfel la adăpost de forțele competiției și reușind să stabilizeze structura ca actor distinct pe piață. Integrarea În rețele este o strategie antreprenorială având valoare instrumentală: Larson păstrează astfel argumentul eficienței, dar extins la o perspectivă temporală mai cuprinzătoare (viabilitatea pe termen lung a relației În cadrul rețelei) și nu aplicat la tranzacția discretă ca unitate fundamentală de analiză. Cercetarea empirică realizată de Uzzi B. Uzzi (1996
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
socially embedded) care pot fi antrenate În acțiunea intențională doar prin intermediul legăturilor sociale de care dispune actorul. Schimburile sociale implicate În rețele sociale permit, așa cum demonstrau empiric Larson (1992) și Uzzi (1996), atât investiția În capital social, cât și utilizarea instrumentală a acestuia În Înfăptuirea acțiunii sociale. Capitalul social este o resursă a actorilor ce poate fi accesată doar În cazul schimburilor implicate În relații stabile, În cadrul rețelelor sociale. În același timp Însă, rețelele sunt rezultatul investițiilor individuale În capital social
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În domeniu) și a difuzat ca atare printre actori, În ciuda semnalelor privind viabilitatea doar pe termen scurt a acestei strategii. Definiția pe care o dăm legitimității implică abilitatea strategiilor practice instituționalizate să se perpetueze chiar În fața provocărilor bazate pe rațiuni instrumentale (Douglas, 2002) deoarece acestea iau În considerare alți factori (structuri de capitaluri diferite). Piețele, spune White (1981), sunt structuri sociale având mecanisme de autoreproducere; actorii Își reproduc propriul set de acțiuni observând și categorisind acțiunile celorlalți și acționând În funcție de aceste
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
University of Chicago Press, 1991. Jepperson, R.L., Meyer, J.W., The Public Order and the Construction of Formal Organizations, În Powell, W.W., DiMaggio, P.J. (eds.), The New Institutionalism in Organizational Analysis, Chicago, University of Chicago Press, 1991. Jones, T.M., Instrumental Stakeholder Theory: A Synthesis of Ethics and Economics, The Academy of Management Review, Volume 20, Issue 2, 1995. Kraatz, M.S., Zajac, E.J., Exploring the Limits of the New Institutionalism: The Causes and Consequences of Illegitimate Organizational Change, American Sociological Review
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
uman (munca), capitalul fizic (mașini, utilaje), resursele naturale, tehnologia și cunoașterea. Acestea Împreună compun stocul de capital. Postulatul maximizării conduce la investiții În factorul de producție cu profitabilitatea cea mai ridicată. Sintagma „actori raționali utilitariști” corespunde definiției weberiene a acțiunii instrumentale, actorii fiind ghidați de scopuri utilitariste (individuale) În alegerea celor mai bune mijloace ce le stau la Îndemână. Totuși concepția acțiunii raționale este mai aproape de definiția lui Boudon decât de cea a lui Weber, În sensul că raționalitatea constă În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
caracteristică managerul(ui) care influențează percepția acestuia asupra mediului organizațional; ipoteza formulată de Fligstein (1990) este aceea că difuziunea unei anumite concepții a controlului la nivelul câmpului organizațional are la bază factori culturali și nu neapărat pe considerente de eficiență instrumentală (Davis, Diekman și Tinsley, 1994). Câmpurile nu se suprapun În mod perfect claselor legale de activități din economia națională (CAEN). PAGE 1 FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Organizare campuri organizationale.doc PAGE 1
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
precădere în Europa. În Statele Unite, termenul mai frecvent este cel de Environmentalism (ambientalismxe "„ambientalism"). Principala caracteristică a ecologismului este respingerea antropocentrismului, anume a ideii că doar oamenii au o valoare în sine, și toate celelalte ființe au doar o valoare instrumentală. Oamenii, susțin ecologiștii, sunt o parte a naturii. Atitudinea de simplă folosire și stăpânire a naturii este produsul combinației între antropocentrismxe "„antropocentrism" și modernizarexe "„modernizare". Comportamentul uman, în aceste condiții, a fost unul hegemonic și despotic, de stăpâni absoluți ai
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
comun în „ismele” dominării: rasismxe "„rasism", clasism, etnocentrism, sexismxe "„sexism" etc. Feminismul ecologic a extins această analiză incluzând „naturismul” sau exploatarea nejustificată a mediului natural. Iau deci aici termenul „naturism” în acest sens: de dominare a naturii, de tratare exclusiv instrumentală a acesteia (formularea trebuie înțeleasă în analogie cu rasismulxe "„rasism"). Termenul speciism se referă la faptul de a domina și dispune de indivizii altei specii, precum și de alte specii ca întreg. Sexismulxe "„sexism" și naturismul sunt însă în mod particular
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
În sistemul nostru de Învățământ, privind facilitarea integrării școlare a copiilor cu cerințe speciale, a fost și este prezența centrelor logopedice interșcolare, unde, pe lângă terapia tulburărilor de limbaj, se desfășurau și activități de terapie complexă a tulburărilor asociate: psihomotorii, afective, instrumentale și de Învățare, activități de terapie prin culoare, euritmie, consiliere a cadrelor didactice și a părinților etc. Au existat și experiențe mai puțin reușite În organizarea unor clase diferențiate, numite de recuperare (după modelul claselor pe niveluri de Învățare din
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
atitudinea pozitivă a profesorului constituie un factor-cheie al procesului de dezvoltare cognitivă. În această categorie putem include: - teoria experienței de Învățare mediată (MLE) a lui Feuerstein, care oferă un bogat instrumentar de stimulare cognitivă, cunoscut În literatura de specialitate ca instrumental enrichment (Îmbogățire instrumentală); - teoria lui VÎgotski - teoria socioculturală a dezvoltării cognitive; - teoria lui Lipman privind programele de stimulare a copiilor; - modelul de predare conceptuală (Basic Concept Teaching - BCT) al lui Nyborg; - Învățarea cognitivă despre predarea informațiilor, incluzând Învățarea modalităților de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
profesorului constituie un factor-cheie al procesului de dezvoltare cognitivă. În această categorie putem include: - teoria experienței de Învățare mediată (MLE) a lui Feuerstein, care oferă un bogat instrumentar de stimulare cognitivă, cunoscut În literatura de specialitate ca instrumental enrichment (Îmbogățire instrumentală); - teoria lui VÎgotski - teoria socioculturală a dezvoltării cognitive; - teoria lui Lipman privind programele de stimulare a copiilor; - modelul de predare conceptuală (Basic Concept Teaching - BCT) al lui Nyborg; - Învățarea cognitivă despre predarea informațiilor, incluzând Învățarea modalităților de adunare și prelucrare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
absolute „presupune măsurarea volumului fizic al consumului apreciat ca fiind strict necesar într-un anumit timp și spațiu geografic (considerat relativ omogenă, (p. 11Ă. Pragul sărăciei relative „se determină pe baza distribuției statistice a populației (a gospodăriiloră în funcție de o variabilă instrumentală sau un set de variabile” (p. 12Ă; de asemenea, el se mai poate determina prin metoda decilelor și metoda mediilor sau medianelor distribuției unei variabile instrumentale. Pragul sărăciei subiective „se bazează pe percepția indivizilor cu privire la ceea ce înseamnă venit minim necesar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
relative „se determină pe baza distribuției statistice a populației (a gospodăriiloră în funcție de o variabilă instrumentală sau un set de variabile” (p. 12Ă; de asemenea, el se mai poate determina prin metoda decilelor și metoda mediilor sau medianelor distribuției unei variabile instrumentale. Pragul sărăciei subiective „se bazează pe percepția indivizilor cu privire la ceea ce înseamnă venit minim necesar pentru acoperirea nevoilor proprii” (p. 13Ă. Pentru calculul consumului curent al unei persoane (alimentar, îmbrăcăminte, încălțăminte, locuință, servicii, educație formare profesională, statut socială a fost identificat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cum o numește A. Giddens - oamenii înșiși, la scară statistică și în primul rând în cultura euroamericană, se consideră în mai mare măsură decât cu decenii sau secole în urmă conduși de asemenea principii. Accentul s-a deplasat de la nevoile instrumentale (material-pragmatice) la cele expresive, de la sinele instituțional, ancorat în statusuri sociale, la cel spontan, intim, lucru recunoscut și într-o relativ recentă lucrare de psihologie comportamentalist-cognitivistă (Mynatt, Doherty, 2002), orientare psihologică ce admite, cu mare prudență și zgârcenie, factorul axiologic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ex. Spania) și categoria copiilor supradotați este inclusă În utilizarea conceptului. 6. Dificultățile/tulburările de Învățare se referă la tulburări cu dominanță psihomotorie, psihoafectivă (fără deviații semnificative de comportament), la ritmul lent de Învățare și/sau intelectul liminar, la tulburările instrumentale (deficiențe minore de ordin perceptiv sau cognitiv) tulburări care intervin pe fondul unei relative integrități psihofizice ale copilului. 7. Conceptul de copil/persoană cu nevoi speciale este conceptul cel mai larg și include toate categoriile de persoane care Într-o
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
Cum se formează opiniile? Sunt în măsură ele să ne influențeze viața? Cum ajungem de la opinie la cunoaștere? Și dacă ajungem la cunoaștere, avem certitudinea că ceea ce numim noi cunoaștere este adevărat? Este dreptatea un bine în sine sau este instrumentală? Mai e decisiv pentru noi să ne întrebăm cum s-ar cuveni să trăim? Anticii fac poate pentru noi cel mai viu exercițiu de problematizare a dreptății. În Republica lui Platon aflăm cățiva bărbați importanți ai vremii strănși în casa
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
deprinderi ce-i sunt necesare pentru rezolvarea problemei sale; funcția cognitivă, informațională include și un sprijin care implică: * informații care să ajute persoana să-și evalueze evoluția proprie; * sfătuirea; * îndrumarea și consilierea persoanei în diverse domenii. Funcția de suport material, instrumental, care constă într-o formă de ajutor direct și material pentru o persoană aflată în dificultate; poate ajuta la rezolvarea unor probleme practice, fiind utilă în special în faza deficitară/ cronică a situației problematice; constă în furnizarea de bani, bunuri
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]