30,710 matches
-
alb - schimbările de plan sunt mult mai subtile, mai vagi, mai aproape de abstract. Cu toate diferențele de manieră dintre desenele și picturile sale, Georges Seurat a folosit adesea primele în mod tradițional, ca schițe pregătitoare pentru tablouri importante: După-amiază pe insula Grande Jatte, Scăldat la Asnieres, Scenă de circ. Contemporanul său Van Gogh, a cărui grafică poate fi văzută acum la Morgan Library în contextul unei mici expoziții dedicate scrisorilor pe care le-a trimis lui Émile Bernard, a conceput în
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
stânga, și cu calificativele distribuite de acestea celor câțiva eretici estici (Ionesco, de pildă, nu este altceva decât un reacționar și tot ce scrie el e analizat cu vigilență inchizitorială), și cu impactul extrem de redus al emigrației românești, o veche insulă de dreapta într-o mare gauchistă. E vorba și de o diferență generaționistă. Exilații de după al doilea război mondial conturează un moment distinct al emigrației românești, reproiectat după configurația autohtonă interbelică. Invers decât pentru L'Humanité, pentru ei comunismul este
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
de infantilismul scenariului menit să servească popcornul tradițional. Pentru cititorii lui B.Treven cu Comoara din Sierra Madre, ai lui Karl May cu Comoara din lacul de argint sau chiar și cei ai lui Robert Louis Stevenson cu Comoara din insulă, filmul este răsuflat. Farmecul unei comori, vezi celebrul Derrotero del Vlaverde, stă în aceea că ea nu este descoperită niciodată. Ben Gates et Co o duc la muzeu, transformînd-o în valoare de patrimoniu. De altfel, este dificil să-ți dai
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
Mariana Ștefănescu Îmi amintesc bine acel septembrie de pe pătura din crâng. E toamnă și pădurea are menstruație. Precum norii noaptea nedeslușită de deasupra apei, gânduri nevăzute zboară adânc "n mine. Șed la umbra mea ca Robinson pe insula pustie. Mă aflu pe o cergă "n mijlocul unei pășuni de la marginea satului Babe, la poalele muntelui Kosmaj. Deasupra mea pe o padină se află un bunker german vechi din anul 1943. Năpădit de lăstăriș și jneapăn. Lângă mine șade
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
să diluezi nici o secundă consistența mesajului. Una peste alta, omul are dreptate. Dacă există o criză reală în cultură, aceea este la nivelul managerial. Cultura nu este pentru mase, ca divertismentul. Asta nu înseamnă nicidecum că trebuie izolată pe o insulă și lăsată să trăiască în propria-i fericire. Deși... poate că, uneori, s-ar suferi mai puțin. După ce ați terminat de citit interviul, mergeți la pagina 19 a revistei. Acolo, ochiul și mintea vor întîlni delectarea. Cum arată, așa și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
cu brațele albe, cu pletele negre, cu pieptul, în soare. Era soare. Sufletul mi s-a dus în ea. Niciodată n-o să plutească lira stelelor în mări ca ochii mei în ochii ei... Ea vorbea de corăbii cu pînzele aurii, insule neieșite din prunduri vreodată erau sînii ei. Pletele unduiau fum de veșnicie. Ardea tot". Viața și opera lui Dimitrie Stelaru se amestecă în-tr-una și aceeași legendă. Și pare greu pentru indiferent cine, critic ori cititor, să se țină de urma
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
american, ei, asemeni vedetelor de cinema, existența lor reală s-a topit în neant, așa cum ieșiți din scenă, viețile lor s-au cufundat în anonimat. Filmul lui Clint Eastwood este dedicat zecilor de mii de anonimi care au luptat în insulele din Pacific în Guam, Saipan, Tinian, Aquijan. Inspirat de romanul lui James Bradley și Ron Powers, Clint Eastwood încearcă reluarea poveștii din mai multe unghiuri, primul este cel al combatantului, cel care a participat direct la evenimente, pentru care faptul
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
de regizor, însă la Clint Eastwood aura a dispărut lăsînd locul acelei hiperrealități pe care o generează războiul. Filmul este lipsit de poezia din La hotarul dintre viață și moarte (The Thin Red Line,1998) al lui Terrence Malick, unde insula cucerită de americani apare ca un paradis sfîșiat de contradicția războiului, unde o natură atotputernică, majestuoasă, prezidează la un spectacol sîngeros, aproape neverosimil, unde aborigenii trăiesc într-o vîrstă de aur a copilăriei umanității. Iwo Jimma este lispită de vegetație
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
un paradis sfîșiat de contradicția războiului, unde o natură atotputernică, majestuoasă, prezidează la un spectacol sîngeros, aproape neverosimil, unde aborigenii trăiesc într-o vîrstă de aur a copilăriei umanității. Iwo Jimma este lispită de vegetație, seamănă mai degrabă cu o insulă vulcanică, al cărui vulcan este încă activ, scuipînd foc prin mii de tunuri instalate pe stînci. Filmul se situează aparte și față de genul dramatic al celor avînd ca subiect Războiul din Vietnam cu explorarea abisului uman în situații limită, precum
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
stat din Grecia. A lucrat la mai multe ziare din capitala Franței (între care "Le Monde") și a colaborat la France-Culture. S-a îndeletnicit o vreme și cu regia de film. În prezent își împarte existența între Paris, Atena și insula Tinos din Ciclade. De la debutul din 1974 (Sandwich), a publicat mai multe romane (Capul pisicii, 1978, Talgo, 1983, Inima Margaretei, 1999, Cuvintele străine, 2002) și volume de nuvele (De ce plângi, 1991, Papa, 1997) și aforisme, unele scrise direct în franceză
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
că există un oarecare răsfăț și-o doză de provocare - inerente la un artist - în cuvintele sale. Acum îmi dau seama că scriitorul era sută la sută sincer. Astăzi, sunt la doar un pas să-l întreb dacă știe vreo insulă în care să nu ne trezim că dau peste noi Geoană, Văcăroiu, Vadim sau Becali. Sau chiar Tăriceanu. Dacă până acum românii care doreau să plece aveau mai degrabă motive de natură economică, începe să se formeze o pătură de
Dulcele gust al nemerniciei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9900_a_11225]
-
a fi doar o înșiruire de "trofee" picturale. Bazându-se pe documente recent descoperite în arhiva Vollard, curatorii au reușit să contureze o personalitate remarcabilă aflată în centrul vieții culturale pariziene într-o perioadă de maximă efervescență. Născut în îndepărtata Insulă Réunion din Oceanul Indian, Ambroise Vollard (1867-1939) vine la Paris în 1888 pentru studii de avocatură pe care le abandonează fără părere de rău. Își găsește vocația cumpărând o serie de desene de Manet de la văduva artistului. Momente cheie ale carierei
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
cu o privire scrutătoare care îl transformă pe Molero în-- tr-un filozof, preocupat de descifrarea sensurilor propriei sale existențe în contextul în care este inserat. Machado cristalizează imagini dintr-un cotidian vetust și face din fiecare personaj în parte o insulă umană. Recent publicat în Franța, revistele culturale pariziene, de la "Magazine Littéraire" la "Fígaro" au apreciat romanul drept "una din marile cărți ale secolului". După spusele autorului, romanul nu s-a încheiat, acesta sperând că povestirea în sine nu se va
Ce spune Molero by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/9897_a_11222]
-
o femeie, atunci erotica lui Leonid Dimov se adaptează perfect ideii. O știe chiar el, o vede prin ochii "magiștrilor" urcați pe papainoage, într-o înaltă sală gotică: "Cît li se pare de ardentă / Litera numelor de fete; / Egrete din insuli de mentă, / Isolda, Pentesileea, Grete..." Născut la Ismail, la 11 ianuarie 1926 și trecut dincolo de hotarul lui "habar n-am" cu douăzeci de ani în urmă, L. Dimov încîntă încă prin "sărbătorile de gală" ale unui limbaj livresc ce înșiră
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
tău. Și mă cutremur. Imaginea ta zburdă prin grădinile minții ca o frunză de aur cizelat subțire, bătută de vânturi chihlimbarii. (...) Pe tot întinsul spiritului (meu) zac ruinele și arborii edenici rupți de furtunile iubirii. Și numai undeva, într-o insulă fericită bătută de ape viorii, zace neatins iatacul alb, cu horbote scrobite de lumină (curate) la ferești, cu năframe sfinte prin unghere." (pp. 334-335). În 1957, Leonid Dimov le părăsește pe Lucia și Tatiana. Începe procedura de divorț, pronunțat un
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
Leuvenhoeek, Pasteur, Koch erau eroii mei, într-o splendidă devălmășie cu Edmond Dantes, Old Shatterhand, Winnetou, D'Artagnan și căpitanul Nemo. Nu am citit de mai puține ori Vânătorii de microbi, o genială carte a marilor descoperiri în microbiologie, decât Insula misterioasă. Mă puteam imagina cu egală plăcere în locul lui Pasteur, la microscop, în plină emoție a "afacerii turbării" ca și în cel al lui Passepartout, în Ocolul Pământului în optzeci de zile. De altminteri, cărțile lui Jules Verne trebuie să
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
În partea cealaltă, era o perdea de apă și lumină, care se revărsa ca un coridor strălucitor. Am trecut prin coridor și am ajuns la o pajiște cu palmieri, unde oceanul se întâlnea cu un fluviu, în mijloc fiind o insulă. Ieșise soarele și se înseninase, iar frunzele palmierilor înalți foșneau liniștit, totul părea luminat de un soare de primăvară și pe mal sclipeau cochilii nenumărate, udate de apa clipocind care se întindea limpede, pe nisip. În acea poiană a insulei
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
insulă. Ieșise soarele și se înseninase, iar frunzele palmierilor înalți foșneau liniștit, totul părea luminat de un soare de primăvară și pe mal sclipeau cochilii nenumărate, udate de apa clipocind care se întindea limpede, pe nisip. În acea poiană a insulei unde fluviul se vărsa în ocean, se găsea un turn alb, care parcă avea menirea să păzească întinderile de apă până la orizont, și malurile râului, alături de foșnetul palmierilor. Am urcat în turn, pășind prin holul întunecat, până sus. Nu era
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
urcat în turn, pășind prin holul întunecat, până sus. Nu era nimic de văzut în hol. Însă când am ajuns sus, pe terasa cu turnulețe sculptate și decorate cu o diversitate de forme, la fel ca și diversitatea plantelor de pe insulă, am constatat că de acolo se vedea, pe deasupra fluviului, un curent de solzi aurii, plutind înspre ocean. Izvorul trecea pe deasupra, dar părea să se reverse pretutindeni în jurul meu. Am avut impresia că mi se face sete, așa că am vrut să
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
că el e om de cultură și odihnă și adormea buștean, fără să se gîndească că am și eu nevoie de o mulțumire sufletească." Breaking News l Totul a început de la un cetaceu - mamifer marin - eșuat pe o plajă a insulei. Mort după puțină vreme, uriașul pește șs.m.ț prezenta niște pete ciudate. l Sîntem îndreptățiți să ne întrebăm de ce dreapta și-a încrucișat brațele. l Se așteaptă, pe la 5 seara, un marș al homosexualilor, care ar putea întoarce iar
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
a liniei). Iubitor de clarități, Ilie Constantin se străduiește a contrage factorii contingentului într-un orizont al limbajului meditat, cristalizat într-o prozodie meșteșugita. Gesturile d-sale lirice predilecte șunt cele ale delimitării, comensurării, evaluării și corecției geometrice: "Visăm o insulă enormă/ ieșind din mare în neștire,/ și-i căutăm duios o formă/ alcătuind-o din privire:// muntoasă că o lună nouă,/ cu piscuri ațintite, pure,/ c-un rîu o împărțeam în două,/ o adunăm cu o pădure.// Se prelungea în
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
o pădure.// Se prelungea în promontorii/ pămînt de pază, neștiut,/ ademenind din cer cocorii/ porniți spre-un orb și ciclic sud.// îndrăgostit, dăm țărmuri drepte/ și golfuri corectam, afunde,/ popas de zboruri să se-ndrepte de pretutindeni spre oriunde" (O insulă). Limbajul apare șlefuit cu o dexteritate artizanala remarcabilă, care ni-i rememorează pe Ion Pillat și Ștefan Aug. Doinaș. Dar pînă aici se vădește mai curînd o înaltă școală, un academism decît o perspectivă aptă a dezvălui fondul sensibil particular
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
zice să//trecând dumnealui prin curte și timp/a spus ca-n somn ah aidoma destin iască/sfiala mea ținută sub piatră a făcut/catalog cu bune și perdele//datorăm lui mircea ciobanu și linia/și marginea și suprafața și insula/mă doare lipsa lui dar consolare/pun sub ac și arc oratoriul măturii divine..."(Libertatea) Nu departe de acest spectacol aristocratic, o cronică a domnului Cosmin Borza, în care - dincolo de rezervele estetice pe care, în virtutea oricărui cod publicistic, i le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
literar și cinematografic Alexis Zorbas, Filippos Filippou "recidivează", tipărind la aceeași editură romanul Moartea lui Zorbas. O carte la care lucrează din 1996, strângând prețioase mărturii de la cei care l-au cunoscut îndeaproape pe scriitorul cretan în timpul retragerii sale în insula Egina, când, abandonând alte proiecte de anvergură, a plăsmuit cele câteva creații romanești care-i vor aduce o celebritate mondială de invidiat. Egina, august 1941. Ocupație nazistă și luptă dură pentru supraviețuire. În casa lui Kazantzakis sosește Zorbas (pe numele
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
rătăcirea fără ghid și fără hartă (te descurci și așa în Paris) nu ispitește. Acolo, orașul vechi își ia revanșa. Orașul nou e scurt și strîmt, cam cît merge naveta pe Sena, de la Tour Eiffel la Notre Dame, puțin în jurul insulei. E orașul consemnat în ghiduri, unde ai să găsești Parisul real și vizitabil, nicidecum pe-acela iluzoriu, trăit de scriitorii și artiștii lui. Nici o vorbă despre Pont Mirabeau, nici despre unde-ar fi fost să fie pensiunea Vauquer. Pentru asta
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]