1,402 matches
-
nescu (profesor de istoria artelor) se �ntorsese dintr-o vizit? , �n timpul c? reia fusese primit de Regele Albert, �i spusese c? suveranul �? i amintise c�ț de ? ocat fusese de faptul c? , atunci c�nd �l vizitase Iorga, acesta avusese o izbucnire vulcanic? ? i insult? toare la adresa lui Giurescu 155�Etude d'Historiographie (sub �ngrijirea lui Lucian Boia), Universit� de Bucarest, Bucure? ți, 1985. Interwar Romanian Historiography în Transition, Paul E. Michelson, pp. 227-240 156�Memorii, vol. VI, p. 333 157�Munteanu, pp. 410, 417 ? i 443
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pletele ei blonde. Zumzetul motorului fu întrerupt brusc de vocea ei mezzo: Terminîndu-mi repetiția, am luat tramvaiul de la Teatru, era spre miezul nopții, vagonul era pe trei sferturi gol, patru indivizi s-au apropiat de mine, au început să mă insulte, am încercat să discut cu ei, să glumesc, s-au aruncat pe mine, doi m-au ținut, doi m-au penetrat brutal, fără menajamente, prin toate orificiile. A durat mult, tramvaiul se oprea în stații, călătorii coborau, ca și cum n-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mine, doi m-au ținut, doi m-au penetrat brutal, fără menajamente, prin toate orificiile. A durat mult, tramvaiul se oprea în stații, călătorii coborau, ca și cum n-ar fi văzut nimic, ăștia, bestiile, continuau să facă glume porcoase, să mă insulte: putoare! curvă! vagonul era gol de-acum, indivizii m-au scuipat, au urinat pe mine și m-au împins cu picioarele sub o banchetă. Primii călători urcați au anunțat, prin mobil, poliția. Tramvaiul oprit. Polițistul sosit nu era prea surprins
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de remarcile tale (C). Atunci când critica este violentă și persoana se simte afectată, cel mai bine este ca aceasta să încheie discuția și să se protejeze printr-un refuz de forma: FrșdȘric - Ascultă-mă: refuz să continui discuția atâta timp cât mă insulți (terapeutul care joacă scena confirmă cele spuse printr-o reacție non verbală: el părăsește încăperea) ! Fiecare dintre membrii grupului se antrenează pe rând în tehnica neclarității. Celelalte două tehnici sunt aplicate în cadrul ședințelor paisprezece și cincisprezece. Sarcini de îndeplinit Pacienții
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mă iubește suficient pentru a-și părăsi soția” Tristețe „Prietenul meu nu rămâne să doarmă la mine!” „Nu sunt decât o prostituată!” Constatarea eșecului existenței mele Tristețe Tensiuni musculare Culpabilitate Sosirea cu întârziere la refugiul de animale Critică primită Furie Insulte Rușine „Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară După ce au fost identificate aceste secvențe, comportamentul problemă este descris în detaliu, astfel încât ulterior să se identifice mai multe piste pentru a-i contracara desfășurarea: singură la toaletă, Doamna B. își
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Tristețe Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Prietenul meu nu rămâne să doarmă la mine!” Nu sunt decât o prostituată!” Constatarea eșecului existenței mele Tristețe Tensiuni musculare Culpabilitate Sosirea cu întârziere la refugiul de animale Critică primită Competențe interpersonale Furie Insulte Competențe interpersonale Rușine Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară Doamna B. hotărăște să lucreze pe două planuri: reglarea emoțiilor și toleranța la suferință, și competențele sale interpersonale. Intr-o primă etapă, terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ierarhie a intensității care se situează între tehnica corecției-supracoreției și „vacanțele terapeutice”. Tehnica corecției-supracorecției In timpul unei discuții cu terapeutul, când acesta din urmă o anunță pe Doamna B. că pleacă în vacanță pentru două săptămâni, aceasta explodează și îl insultă. Terapeutul nu mai surâde, își încruntă sprâncenele și își exprimă incapacitatea de a accepta faptul că Doamna B. îi vorbește în acest mod. Terapeutul îi cere Doamnei B. să manifeste un comportament corector-supracorector. El o invită pe Doamna B. să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să pună capăt manifestării emoționale în desfășurare (corecție), și competențele privind eficacitatea interpersonală prin exprimarea furiei sale într-o manieră respectoasă atât față de sine cât și față de celălalt (corecție), cât și să-și prezinte scuzele sale terapeutului pentru că l-a insultat (supracorecție). Doamna B. are douăzeci de minute pentru a realiza acest obiectiv; în această perioadă, terapeutul o consiliază în vederea aplicării competențelor sale pentru a corecta-supracorecta comportamentul problemă. Vacanțele terapeutice ”Vacanțele terapeutice” sunt utilizate atunci când limitele terapiei sau ale terapeutului au
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
discriminare. * rasă; * naționalitate; * etnie; * limbă; * religie; * categorie socială; * convingeri; * sex; * orientare sexuală; * vârstă; * handicap; * boală cronică necontagioasă; * infectare HIV; * apartenență la o categorie defavorizată. Formele de discriminare a angajaților pot fi: * marginalizare; * violență fizică; * harțuire sexual; * abuzul verbal (hărțuire verbală; insulte); * bariere în promovare; * etichetarea; * glume homophobe; * îngrădirea accesului la instruire /formare; * comentarii negative; * plată și ale beneficii mai mici decât ale colegilor care realizează o muncă similară. Persoane cu risc mare de a fi discriminate: * persoanele de etnie romă; * persoanele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
poartă bijuterii și haine deosebite. În urma unui studiu recent realizat de asociația Accept, reies următoarele informații cu privire la persoanele LGBT: * 68,2% dintre respondenți au suferit diverse acte de discriminare sau excludere din cauza orientării sau identității lor sexual; * 50% au fost insultați; * 30% au fost amenintați cu violență fizică; * 25% au fost excluși sau evitați intenționat; * 25% hărtuiți sexual. Organizații, precum ACCEPT, depun eforturi considerabile de a obține drepturi legale pentru această comunitate și a reduce efectele discriminării îndreptate împotriva ei. Toate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
rezista mai mult, se va încununa cu mai multă strălucire, iar dacă se va sfârși mai repede, va pleca scăpând de niște judecători atât de silnici ... dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeu nostru, vă înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințați cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în Dumnezeu. Dar nu veți întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața aceasta pământească și nici oameni care se înfricoșează iute, că e
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
provocați îndeplinind aceeași sarcină și supuși unor temperaturi identice. Pentru a înțelege mai bine aceste rezultate contradictorii, autorii (Bell și Baron, 1976) au realizat un alt studiu, având doar subiecți masculini. Într-o primă etapă, doar jumătate dintre subiecți erau insultați de către un complice (persoană al cărui comportament este stabilit din timp de către experimentator în funcție de protocolul experimentului). În cea de-a doua etapă, experimentatorii au împărți subiecții în două grupe (provocați sau nu) pentru a-i lăsa pe unii să-l
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecți complicele își exprimă aprobarea numai dacă răspunsurile nu sunt agresive. Apoi subiecții sunt supuși unui test de inteligență pe care îl trec cu bine sau pe care îl ratează. Jumătate dintre subiecții care au eșuat sau au reușit sunt insultați de către complice. Atunci când sarcina de numărare este reluată, doar subiecții ofensați manifestă mai multă agresivitate împotriva complicelui, mai ales dacă reacția lor agresivă a fost aprobată de către acesta. Într-un alt experiment, a fost studiat efectul întârzierii, mai lungi sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vehement decât ceilalți. Într-un alt studiu, în condiții asemănătoare celor de mai sus, nu toți indivizii au reacționat agresiv, unii considerând că provocarea n-a fost intenționată, găsindu-i circumstanțe atenuante. Studenții aflaseră, de fapt, că înainte de a-i insulta, complicele experimentatorului tocmai luaseră o notă proastă la chimie. Acești studenți îi administrează complicelui stimuli "ostili" mai puțini intenși decât cei care n-au fost informați în prealabil despre nota buclucașă. Subiecții informați în prealabil n-au interpretat la fel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
provocarea cu cei neinformați. Într-adevăr, cei informați puteau să prevadă în avans eventualitatea tratamentului din partea complicelui pentru a nu interpreta provocarea ca pe un atac personal. Analiza reacțiilor cardiovasculare ale subiecților scoate în evidență efectul atenuant al informației prealabile: insultați fiind, ritmul cardiac al subiecților informați în prealabil n-a crescut l-a fel de repede cu al celor informați după ce au fost ofensați. În timpul unei provocări resimțite ca atac personal sau nu, strategia de a riposta a indivizilor este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
șocului electric până la comportamente atent planificate pe termen lung, cu ajustări de adaptare la mediile schimbătoare, specifice oamenilor. Se poate vorbi despre victime desemnate? Nu este deloc surprinzător faptul că oamenii reacționează printr-un atac imediat sau întârziat atunci când sunt insultați sau împiedicați să-și atingă scopul mult râvnit. Caracteristicile fizice ale potențialei victime precum genul sau apartenența etnică par să determine și ele ocazional această reacție. Studiile arată că bărbații și nu femeile sunt de cele mai multe ori ținta atacurilor fizice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1967 citat de Pahlavan, 1987) au constatat că anumite obiecte pot deveni elemente care să favorizeze agresivitatea la subiecții prealabil provocați de către complicele experimentatorului. Într-un studiu asupra acestui efect, subiecții aveau posibilitatea să se răzbune pe complicele care-i insultaseră prin administrarea acestuia de șocuri electrice în timpul unei sarcini de învățare. Dar înaintea realizării sarcinii propuse, subiecții trebuiau să privească un film. Jumătate dintre subiecți au vizionat un film despre box, Campionul, film în care Kirk Douglas, cel care juca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de părintele agresat, devalorizându-l. * Ce rol au semenii în dezvoltarea agresivității ? Copii învață anumite comportamente sociale, mai mult sau mai puțin adaptate, în interacțiunile cu semenii. Agresivitatea este unul din aceste comportamente. Copii învață să agreseze (să lovească, să insulte), jucându-se cu cei de vârsta lor. Contextul jocului este unul relativ sănătos pentru învățarea exprimării stărilor emoționale negative (furia, frica, tristețea). Dar intervenția altor factori poate interfera cu învățarea mecanismului de autoreglare, producând efecte nedorite. Copilul poate să urmeze
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
s-a observat că se poate întâmpla în laboratorul de cercetare. Se crede că copii sunt tentați să imite agresivitatea televizată, chiar dacă aceasta ar fi sau nu justificată. Subiecții care au participat la studiul realizat de Meyer (1972) au fost insultați de către complicele experimentatorului. Apoi au urmărit o situație de agresiune la televizor. Într-un caz, agresivitatea era justificată pentru că un om bun reacționa agresiv împotriva unui om rău. În alt caz, agresivitatea s-a dovedit a fi nejustificată, cel rău
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că aduce o contribuție majoră la progresul științei (Rule și Leger, 1976; Baron și Bell, 1975 citați de Baron et al., 1994). Jumătate dintre subiecții care au participat la experimentul realizat de Rule și Leger (1976) au fost mai întâi insultați de către ucenic, apoi li s-a adus la cunoștință faptul că șocurile intense fie accelerează învățarea, fie o perturbă. Rezultatele au arătat că subiecții non provocați intensifică șocurile atunci când consideră că ele ameliorează învățarea, iar subiecții provocați le intensifică atunci când
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Ligile sportive au fost obligate să instituie reguli mult mai stricte și pedepse mult mai severe pentru a reduce violența. Atitudinea societății față de agresiunile din sport este totuși ambiguă. În timpul unui match, sportivii se pot agresa, iar spectatorii se pot insulta reciproc, cu condiția să nu depășească anumite limite. Iar aceste limite par a fi negociabile, flexibile, fragile și, uneori, inexistente. Agresivitatea poate fi asociată sportului în diferite feluri. Violența de pe terenul sportiv este foarte complexă. Pentru a o înțelege, trebuie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și în cazul spectatorilor concursurilor sportive. Practicarea unor activități sportive sau observarea lor nu diminuează agresivitatea, mai degrabă o intensifică, fapt observat în special la copii. Experimentele din laborator arată că după ce au administrat șocuri electrice complicelui experimentatorului care-i insultaseră, indivizii devin și mai ostili față de provocator. Într-adevăr, după ce individul și-a manifestat violența, el retrăiește experiența subiectivă a unui conflict interior ce se duce între normele sale morale și consecințele imediate ale actelor sale (disonanță cognitivă), mai ales
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că Dumnezeul cel viu, pe care filisteanul l-a hulit, îi va da biruința asupra acestuia (1Sam 17,36). „Fiii Dumnezeului celui viu” (Os 2,1), „oștirea Dumnezeului celui viu” (1Sam 17,26.36) îi înving pe cei care îi insultă Numele. Daniel, „slujitorul Dumnezeului celui viu” (Dn 6,21), scăpa nevătămat din groapa cu lei. Israeliții sunt singurii care au auzit „glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului” (Dt 5,26). Avându-l în mijlocul lor (Ios 3,10), sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al resurselor acumulate (de comunitate, dar mai ales de cei care o stăpânesc) și de eliberare a frustrărilor prin acte violente Împotriva unor „țapi ispășitori” ceremoniali. Spre exemplu, În timpul Saturnaliilor romane, sclavii aveau dreptul să mănânce Împreună cu stăpânii, să-i insulte și amenințe, să stăpânească cetatea printr-un Rege al Haosului care dădea ordine hilare și ridiculiza autoritățile legale: Această celebră sărbătoare cădea În decembrie, ultima lună a anului roman și se credea că celebrează vesela domnie a lui Saturn, zeul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
urmărea să fie și o vânătoare de vrăjitoare, o scuză pentru a ucide animalul preferat al stăpânei și pentru a insinua că ea Însăși este o vrăjitoare. În final, totul se transformă Într-un proces burlesc În care ea este insultată sexual, iar el batjocorit ca Încornorat (R. Darnton, 2000, pp. 88, 90). Riturile politicetc "Riturile politice" Dacă existența și importanța riturilor politice sunt adevăruri aproape axiomatice, definițiile și tipologiile formelor ceremoniale care se integrează În această familie nu sunt la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]