1,613 matches
-
și cam la acest ansamblu și la această asamblare de materiale se reduce cunoașterea scaunului respectiv. Pot însă merge mai departe, să spun, cu mintea lui Platon, că scaunul are o schemă, că există ca model mental suprasensibil, ca idee intangibilă, la care însă toate scaunele reale participă, reprezentând toate o copie a originalului ideal. Dar aici, în această situație „platonică“, nu mai vorbim de obiectul scaun, ci de o formă teoretică, care nu mai e sensibilă și nu mai poate
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
va împinge să mă despart foarte brusc de domnul Ialomițeanu. Suport din ce în ce mai greu nemulțumirea față de mine, care, în tinerețe, când îmi doream cu ardoare acea liniște sufletească asemănătoare mării neclintite, mi-a tulburat atât sufletul neliniș tit ! Ah, mult visata, intangibila sophrosyne ! Cât de departe voi fi încă de ea în timp ce voi merge ca să veghez așezarea meselor de whist și écarté ! Obligația de gazdă îmi va cere să trec și prin salonașul unde se aud vocile tinere, frații Pallade, bineînțeles, plăcutul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
sălbatice ale glicinului, țesute de păianjenii toamnei, și mișcarea dialectică și dizolvantă a spiritului tău ce-ți flutură prin fața minții dezavantajele fiecărei soluții. Până ai să întorci iarăși gândul spre liniștea mării neclintite, spre liniștea mării oglindă. Ah, mult visată, intangibilă sophrosyne ! Cu coatele rezemate de balustradă, printre lăstarii ațoși de caprifoi, vei încerca să-ți aduci aminte care este luna lor de înflorire - poate mai ? poate iunie ? Oricum, luna lor de înflorire a rămas în urmă, straniul parfum al caprifoiului
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
produselor sau serviciilor unei companii, și care trebuie să cunoască istoria produsului sau a serviciului, piața potențială, costurile de media, răspunsul media estimat și să Întocmească bugetul. Brand, termen din publicitate care se referă la suma unor atribute, tangibile și intangibile, care, atunci cînd sînt bine gestionate, creează valoare și influență (ex. o marcă de săpun, un produs alimentar, o marcă de automobil etc.). Rebranduirea constă În reexaminarea brandului cu scopul updatării sale, și este necesară atunci cînd un anume brand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Dar astea au avut efect contrar. Pentru el, Teona se umanizase mai mult. Păcatele îi conferiseră o dimensiune dramatică, din care, asemeni zeițelor născute din mare, se întrupează mereu imaginea virtuală a unei femei de o calitate aparte, tot mai intangibilă cu fiecare zi distanță de la data despărțirii. Chiar și acum, reîntors definitiv din Ardeal (dezamăgit? nu, n-are dreptul să spună asta!), Mihai mai recheamă în gînd uneori imaginea femeii dragi cîndva. Dar rar de tot. Și numai spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Inez, patru oameni omorîți din slăbiciune, Dudley Smith Înnebunit să găsească un țap ispășitor potrivit, pe care Ellis Loew și comandantul Parker să-l accepte drept panaceu universal. O cursă grăbită spre marele Preston Exley, Învăluit În toată gloria lui intangibilă, și cum pornografia cu sînge din cerneală se lega de un jurnalist mort, de niște copii supuși vivisecției, de tatăl lui și Raymond Dieterling de acum douăzeci și patru de ani. Totul În mare grabă, pînă nu mai avu nimic de spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
este omagiul recules adus unui fond anonim, unei instanțe care, oricum am numi-o, va persista în depărtarea inaccesibilității ei. Umilitatea este reverența în fața a ceva care ne este superior altfel decât în ordine umană. Numai o dată cu conștiința unei superiorități intangibile apare umilitatea în sensul ei plin. Umilitatea resimțită în fața a ceea ce ne este superior în ordine umană nu e decât reflexul conștiinței că libertatea noastră nu își este propria-i cauză, că ea ne-a fost conferită. Dimpotrivă, când faptul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înțelepți, grecii au avut genii", spunea Nietzsche), geniul devine și el "ne-obișnuitul firesc", de care contemporanii au nevoie ca mijlocind între ei și o ordine superioară. A avea "cultura geniului" înseamnă să poți recunoaște cu bucurie ceea ce îți este intangibil superior și să accepți această apariție ca un prilej de ridicare mijlocită deasupra ta, deci nu cu insatisfacția că altul se află acolo, ci cu bucuria că, laolaltă cu el, poți ajunge și tu. Când această cultură a geniului există
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
caracterizează prin folosirea prioritară a resurselor materiale (substanțe și energie) pentru a crea bunuri și servicii folosibile tot prioritar prin suportul lor material (o haină depinde de calitatea stofei). Economia condusă prin cunoaștere produce, în principal, cunoaștere, bunuri intensiv-cognitive, bunuri intangibile, bunuri high-tech, capital intelectual etc. O societate nu poate trăi doar prin cunoaștere. Oamenii au nevoie de hrană, îmbrăcăminte, locuințe, mijloace de deplasare, tehnologii prin care să se producă aceste bunuri, servicii adăugate etc. Toate acestea exprimă rolul industriilor bazate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
condusă prin cunoaștere dă o nouă relație între cunoaștere și om. Rolul prioritar al cunoașterii (printre toate celelalte resurse) implică (chiar echivalează) rolul prioritar al resurselor umane. Dar nu orice fel de resursă umană, ci doar cele care exprimă „capitalul intangibil”, „capitalul intelectual”, „capitalul social” etc. Toate aceste concepte exprimă aspecte ale resurselor umane intensiv-cognitive sau ale resurselor umane bazate pe cunoaștere (profesorii, cercetătorii, inventatorii, managerii, experții, consultanții, analiștii-informaticieni, proiectanții, lucrătorii-cognitivi). O expresie a noului management bazat pe asemenea resurse este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
tacită (cunoștințe, comportamente, know-how, deprinderi, adeziuni valorico-normative, experiențe etc.). Cunoașterea tacită mai este prezentată operațional pe următoarele dimensiuni: a ști, a ști să faci, a ști să trăiești, a ști să înveți. Din ce în ce mai mult, întreprinderile sunt evaluate pe baza bunurilor intangibile pe care le posedă (pregătirea salariaților, brevete și licențe disponibile, prestigiu, poziție pe piață) în locul bunurilor materiale (clădiri, înzestrare tehnologică, resurse materiale etc.). Pregătirea umană poate fi realizată pe două căi: prin efort propriu și prin transfer de cunoașterii dobândite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
221-222. Ibidem, 228. Ibidem, 221-222. Bell, Daniel, op. cit., 221-222. Ibidem, 228. *** (2002). Helping Businesses to Help Themselves, Euroabstracts, 40. Bunurile intensiv-cognitive sunt cele a căror valoare rezidă, în special, în cunoașterea „încastrată” în ele (programe, calculatoare, rețele de internet). Bunurile intangibile sunt, în general, cele exprimate prin pregătirea umană, brevetele și licențele avute la dispoziție, prestigiul firmei și al mărcilor de produse etc. Bunurile high-tech sunt cele care exprimă tehnologiile de vârf ale momentului (calculatoare cu inteligență artificială, biotehnologii, automatele și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
s-a văzut și din povestea cu înscrierea la liceu: nimeni n-a discutat, am spus ce vreau și s-a terminat. Profesorii veneau mereu la Cooperativă să aranjeze câte ceva cu unchiul, aveau toți nevoie de el. Mă știam aproape intangibil, deși prin liceu am început să înțeleg cum șefii comuniști devin tot mai insistenți, iar unchiul meu, care n-a vrut intre în partid, are o situație din ce în ce mai precară. El nu era anticomunist, dar n-a vrut să intre în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
A contribuit, cred, la asemenea atitudine firea de englez sceptic, dotat cu simțul relativității și-al umorului. Făcând parte mai degrabă din high-life-ul mondial decât din rândul artiștilor populari, Clapton nu umblă cu fițe și nu practică stilul scorțos, impenetrabil, intangibil. Volubilitatea ce-o degajă în interviuri și-n concerte, invitațiile acceptate pe discurile colegilor sau la spectacolele altora mi se par dovezi ale unei generozități fără ipocrizie. Dar și altfel se vede firea bună a artistului, anume în felul cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
dinspre suprafață spre lăuntru, traseul fiind, prin urmare, exact invers decât în cazul Fridei) ca pe niște coșmaruri îmblânzite și îndulcite. Narcisismul ei a fost vizibil doar în galeria impresionantă de fotografii stranii, care proiectau în Leonor o femeie inabordabilă, intangibilă, însingurată, dar și teatrală (o îngereasă înnegurată, așa cum apare fotografiată într-o gondolă, în timpul unui carnaval venețian de la jumătatea secolului XX). Apropiată de suprarealiști, dar fără să fi făcut parte dintre aceștia decât formal (însă admirată de mulți dintre cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
tip povestea vieții cu câteva întrebări care ne ajută să reflectăm asupra vieții noastre ca întreg. O privire de ansamblu ne va oferi o mai bună înțelegere a temelor și a influențelor majore din viața noastră. Ce talente (tangibile sau intangibile) sunt încă importante pentru tine? Care au fost deciziile cruciale din viața ta? Care au fost experiențele din care ai tras cele mai multe învățăminte în viață? Ce ai învățat din acestea? Au existat greșeli în viața ta? Cum ai depășit dificultățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
ca a lui, ultra pozitivă, o hienă, nu alta, plină de bijuuri și blănuri, nici n-ar putea fi altfel decât este oricâte eforturi ar face. Nu domnule, nu este posibil să faci dintr-un ins oarecare un obiect tabu, intangibil când are atâtea părți moi, teribil de ușor de înțepat. Oho! glăsui și Nina, întărind spusele profesorului. Amicul nostru nutrește suspect de multă înțelegere pentru oameni ca ăștia. Mai că-ți vine să întrebi dacă nu țintește undeva atunci când îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fier forjat? Nu vezi? Nu-l atinge nici timpul. Crede-mă, par suspecți oamenii ăștia cu biografii prea rotunde, cărora nu li se întâmplă nimic într-o lume unde totul este ca frunza în vânt. El, singurul, rămâne neclintit, este intangibil! Nu-ți miroase a nimic? Își bătu cu degetul arătător nara. Puah, se strâmbă Nina, scuturându-se de repulsie, în semn că ei îi mirosea tare. Nu vă înțeleg, izbucni fata, și oricum nu vă cred, izbucni fata și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
gândul posibilelor urmări, armele ei erau așa de perimate, de inutile, pentru că părinții Larisei și Larisa cu atât mai puțin nu se temeau nici de bârfe, nici de consecințe, erau imuni în sfera lor prea plină cu de toate, erau intangibili astfel încât sulițele ei ascuțite întâlneau două stânci de granit, neclintite și cădeau la pământ neputincioase. Sidonia avusese o perioadă tulbure, era obsedată de viziuni amoroase, dorința se zvârcolea în ea ca un șarpe, mușca din intestine, simțea înțepături în sâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
un miros divin. Mătușa Banu a rămas neclintită În hotărârea ei. Ba chiar s-a agățat cu și mai multă forță de devoțiunea ei și de pâinea ei uscată. Timp de patruzeci de nopți și patruzeci de zile a rămas intangibilă sub același acoperiș. Spălatul vaselor, al rufelor, uitatul la televizor, bârfa cu vecinele - rutina vieții de zi cu zi au devenit blasfemii cu care nu voia să aibă În nici un fel de-a face. În decursul zilelor următoare, de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și rafinate, cu un surâs în vârful buzelor. Există biblioteci mirosind a igrasie și tutun, și biblioteci nou-nouțe, mirosind a proaspătă cerneală tipografică. Există inclusiv biblioteci care funcționează doar ca niște bibelouri, întrucât cărțile sunt, în acest caz, mai degrabă intangibile și inabordabile precum niște VIP-uri. Există biblioteci confuze și biblioteci exacte, limpezite în conținutul și selecția lor. Există biblioteci arse (de fapt ele nu mai există) și biblioteci care au pierit sub ape (aș fi vrut la o adică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
se păru că aude răspunsul. "Nu prea mulți, domnule Mihail, nu prea mulți." Deși nu era decît o voce imaginară, o voce născută din propria sa imaginație, avu senzația că deslușește în ea inflexiunile leneșe, sîsîitul inconfundabil al celuilalt prinț, intangibil și de data asta, Basarab Cantacuzino. "Și cînd te gîndești că pe nenorocitul ăsta de Pangratty vor fi nevoiți să-l aresteze!" 1988-Cluj Cuprins I 5 II 47 III 98 IV 149 V 194 VI 243 VII 285 În colecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
deși vedeam pe câmp, cum alții o făceau, le luau în brațe, se întindeau peste ele și încercau să le ridice fustele... Ele se zbăteau, loveau cu pumnii, își înfigeau mâinile în chica lor, îi mușcau și scăpau, vesele dar intangibile, deși ai fi zis că erau pradă ușoară. Flăcăul se domolea, se întindea alături ca un câine, rugător, insistent, până la urmă domolit și tăcut... îi vedeam apoi stând cuminți unul lângă altul ore întregi în behăitul animalelor până începeau să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cei câțiva români prin care ne cunoștea el pe noi, Lipatti, Enescu și Brâncuși, a simțit nevoia unei redempțiuni și s-a făcut preot. Iată, am gândit eu, când am auzit de această ultimă știre, cum poți deveni curat și intangibil după o viață plină de peripeții... În toamnă am părăsit Bucureștiul și m-am prezentat la recrutare, la Turnu-Măgurele. Acolo însă un majur mi-a spus că e vorba de recrutarea celor cu studii, pentru școala de ofițeri și să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se „tot plimbă cu corupția în gură“. Năstase, închis între timp pentru corupție, se războiește și în ziua de azi, din penitenciar, cu actorii cheie care au făcut ca sistemul să funcționeze și au făcut posibil, în consecință, ca marele intangibil - pe care nimeni nu și-l putea imagina judecat în România - să ajungă după gratii la Jilava. Actorii-cheie se numesc Comisia Europeană, Departamentul de Stat și Daniel Morar. Numai că acum șapte ani mai trebuia găsit unul ca Daniel Morar
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]