52,225 matches
-
populară - muzică de artă complexă, formă tradițională - caracter puternic individualizat. Pianista intră în această experiență cu aceiași autoritate. În stil, anvergură, disciplină a sunetului, claritate a expunerii, transparență a țesăturii complicate. Romantică într-o seară, lucid antrenată în lanțul de intenții altfel modelate clasic-modern de structurile bartókiene. Până la frenezia ritmurilor populare ungare care antrenează a treia mișcare. Un brio orbitor. Transmisiunea radiofonică internațională a acestui program preluat prin Uniunea Europeană de Radio de 25 de radiodifuziuni din lume aruncă pe unde o
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
energii mentale, o cursă năucitoare a neuronilor și o competiție nemaivăzută a sinapselor, adică Lanțul slăbiciunilor însuși. în locul acestor promisiuni, Lanțul... respectiv este, de fapt, o arenă în care Gheorghe își poate desfășura întreaga sa anvergură ,,culturală". Tot ceea ce, în intenție, vrea să fie comunicare neprotocolară, dezinhibare, gîndire liberă și relație directă constituie un lanț de mitocănii, o pletoră de injurii, o succesiune de vulgarități. Indiferent care ar fi scenariul acestui concurs și în ce canon încearcă el să se înscrie
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
este absolut unul literar. Costache Olăreanu nu-și cenzurează sentimentele sau amintirile: "modalitatea folosită ține de exercitarea jurnalului. Portretele unora sunt rezultatul unei singure întâlniri, al altora acoperă o viață întreagă. Diferențele, în acest caz, nu mai contează, ci doar intenția de a străfulgera un detaliu, a lipi o etichetă pe câte un amănunt semnificativ". (p. 5) Cum viața este invadată deseori de ficțiune, un singur element este de-ajuns pentru scriitor să construiască în jurul lui un portret caricatural. Fiecare personaj
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
imaginezi o făptură omenească mai frumoasă. Cu toate acestea, frumusețea nu-l punea la adăpost de severitate: a fost nevoit și el să înghită un perdaf în italiană pentru că atârnase țiparul de mare în poartă, fără altă explicație posibilă decât intenția de a speria copiii. Apoi, doamna Forbes i-a poruncit să-l desprindă din cui cu tot respectul cuvenit unei creaturi legendare, și ne-a trimis să ne îmbrăcăm pentru cină. Ne-am executat îndată, străduindu-ne să nu facem
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
poate, Faguet.(...) Știi de ce tratament se bucură însă Faguet în A History? Jumătate de pagină. Asta ar fi deci cota...". Bineînțeles, e reafirmată superioritatea personală a hermeneutului: "Cărțile acestea de idei pe care le-am făcut eu au cel puțin intenția, dacă nu și meritul, de a vorbi un limbaj inteligibil, internațional și accesibil". Referindu-se la o încercare ce a făcut-o peste hotare de a găsi recenzenți pentru două volume, apărute în traducere la Editura Univers, ale lui Vianu
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
ca și prima dragoste, contează. Chiar dacă nu vrem să ne mai amintim de ea, ori ne amintim nu chiar cu cea mai mare plăcere. Sînt într-o situație destul de delicată și scriu acest "Prezent trecut, trecut prezent II" cu aceeași intenție - constructivă - din Prezent trecut, trecut prezent (eseu publicat în revista "Contrafort", unde povesteam despre "prima stație", mult mai existențială, mult mai cornută). Scriu acestea tocmai fiindcă îmi place foarte tare România - și Bucureștiul - și țin la faptul ca imaginea ei
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
să-l întrebe despre activitatea sa dușmănoasă împotriva RPR. Și, de fapt, cele cîteva pagini redactate și descoperite, după mărturisirea inculpatului, la o percheziție, sunt un document revelator despre perspectivele socio-economice și politice viitoare. Rețin din acest extraordinar document fără intenție testamentar, această idee premonitorie de început: "Pacea americană va avea cerințe, pe care statele mici vor trebui să le accepte de voie sau de nevoie. Guvernele care le vor prevedea și-și vor acomoda din vreme programele la ele vor
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
fi degustate de cei al cărui gust cinematografic se reduce la filmul hollywoodian - "Ceea ce ne interesează este modul în care realul hrănește și este scânteia ce declanșează ficțiunea și cum ficțiunea devine o privire asupra realului" - afirmă frații Dardenne. Aceeași intenție au avut-o și realizatorii unei alte pelicule ce a șocat anumite obișnuințe: Condiția câinilor (State of Dogs, 1998), un film de debut datorat belgianului Peter Brosens (39 de ani, licențiat în geografie și antropologie socială și culturală, regizor și
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
un evocator al esenței peisajului flamand, pătrunzînd în sufletul lucrurilor, fără a fi descriptiv�. Cuvintele acestea se pot spune și despre micul roman. Povestea de dragoste din Bruges, a doua moarte e împletită organic cu �credințele și clopotele� orașului atotputernic, intenția declarată a autorului fiind aceea de a-l provoca pe cititor să simtă �apăsarea grea a turnurilor ce-și culcă umbra asupra textului�. Femeia simbolistă are părul de culoarea chihlimbarului, coșmaresc de lung (pînă la nivelul genunchilor, se precizează undeva
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
și ca o profitabilă cheie de lectură. Fie și numai pentru că, mai mult decît problematica raporturilor dintre orient și occident, trei constante inseparabile pentru scriitor acaparează tematica propriu-zisă a cărții: iubirea-pasiune, miturile sufletului și misterul persoanei. O aluzie transparentă la intențiile autorului și o posibilă pistă de interpretare găsim în moto-ul care precedă subcapitolul Iubirea de iubire, ales dintr-una din scrierile lui Chrétien de Troyes "Dintre toate relele, al meu este altfel; plăcut îmi este; mă bucur de el
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
pe scenă. Alții au făcut-o episodic sau au crezut că pot lua personajul pe cont propriu. Și asta se vede pe scenă. Unchiul Vanea este Horațiu Mălăele. În prima parte, mai exact pînă la momentul în care se anunță intenția profesorului de a vinde moșia, anumite reflexe și uneori clișee ies la iveală în felul în care rostește sau merge pe scenă, trăgînd cumva la public, deși nu are nevoie de asta. Reacția publicului, greșită uneori, vine ca în experimentul
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
englezescul language, cu atîta ușurință articulat și integrat în frază, ar putea da fiori lingviștilor și nelingviștilor. În realitate, e vorba doar de o exprimare sumară, concisă, care omite explicațiile, încercînd să indice simultan obiectul și eticheta lui. Exprimarea trădează intenția autorului de a descrie - într-un context care nu riscă ambiguități - exact ceea ce destinatarul trebuie să selecteze dintr-o pagină scrisă în engleză (la rubrica intitulată language). Citatul mai atestă și răspândirea formei link-uri - la un substantiv (link) care
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
asta este poate cel mai grav lucru care afectează miza montării. Și costumele mi s-au părut că poartă pecetea unei abordări în sine și nu al unui studiu de personaj. Alina Herescu este lipsită de experiență, nu de bune intenții. Mai are nevoie de timp ca să descopere ce materiale merg pe scenă și ce materiale sînt respinse ș.a.m.d. În acest context, nu se poate vorbi despre o performanță din partea actorilor, plecînd poate chiar de la distribuirea într-un rol
Electra în 2001 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16162_a_17487]
-
obiect ale cărui elemente, grafemele, se comportă conform unei discipline proprii, care mimează neantul fără a-i ceda. O dovadă suplimentară a faptului că Bacovia nu este "identic" cu descompunerea pe care o tratează ca pe o temă, o constituie intenția sa de performanță, intenția de-a face din rostirea dezarticulată, sincopată, din tăcere, o textură sui-generis. Vorbind cu sine însuși, ca interlocutor, a dorit a-și transforma discursul într-un obiect estetic valid, în felul său atractiv. A intenționat a
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
grafemele, se comportă conform unei discipline proprii, care mimează neantul fără a-i ceda. O dovadă suplimentară a faptului că Bacovia nu este "identic" cu descompunerea pe care o tratează ca pe o temă, o constituie intenția sa de performanță, intenția de-a face din rostirea dezarticulată, sincopată, din tăcere, o textură sui-generis. Vorbind cu sine însuși, ca interlocutor, a dorit a-și transforma discursul într-un obiect estetic valid, în felul său atractiv. A intenționat a-și construi, din rebuturi
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
la puțin timp după prima apariție a acestui volum, în 1997, Kazin declara că nu are încredere în "omul psihologic," că se îndoiește, prin urmare, că sinele se poate revela, deschide sieși. Într-adevăr, jurnalele sale nu sînt concepute cu intenția explicită de a fi terapeutice, de a-l apropia pe Kazin de Kazin, sau fie și pe cititor de Kazin. Autorul acestor însemnări, parcă voit dezlînate uneori, fără conexiuni, fără un răboj al evoluției unor situații sau trăiri, scrie din
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
poate că nici în capul lui Voronin, noul președinte al Republicii Moldova. Ea pare elaborată potrivit unei strategii prin care Moscova poate dovedi prin intermediul României că eforturile țării noastre de integrare în U.E. și în NATO sînt ale unui stat cu intenții revizioniste. Devenit parlamentar în România, basarabeanul Ilașcu ar trebui ca la Strasbourg să renunțe, ca om politic, tocmai la crezul care l-a dus în temniță, crezul său unionist, pentru a nu complica și el dosarul oricum plin de probleme
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
și atunci mi-am zis să aleg ceva la Iași, oraș mirific pentru dorohoianul neieșit încă în lumea mare și atît de apropiat de emblematicul Dorohoi. Și pentru că, în clandestinitate, mai comisesem mici incesturi literare, am ales literele. Deci, prima intenție a fost tot pictura. Da. Cum te naști... Dovadă: după absolvire, nu m-am dus la catedră. Am intrat în gazetărie (dacă se poate numi așa corcitura aceea din anii '60). Trădînd catedra... Trădînd în favoarea primei iubiri, pînă la urmă
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
ar fi Marcel Guguianu, Vasile Aciobăniței sau nonagenarul Constantin Antonovici, pe jumătate exaltat, pe jumătate amnezic. Aceste obiecte, care ar fi trebuit să declanșeze de la început reacțiile Poliției și ale Procuraturii pentru că, fiind semnate Brâncuși, includ, prin însuși faptul, o intenție infracțională, sînt ușor de identificat ca falsuri cu instrumentele celei mai elementare logici, în condițiile unei familiarizări minimale cu opera brâncușiană. În primul rînd, stilistic, ele pastișează opera de maturitate a lui Brâncuși, dar sînt asociate cronologic cu perioada în
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
convingă a da uitării nume precum Newton sau Einstein. Nu e vorba de o competiție între artiști și oameni de știință, din care autorul i-ar scoate învingători pe primii. Dar cartea lui e o pledoarie - inevitabil pătimașă - concepută cu intenția de a schimba radical un Zeitgeist, dacă nu un raport de forțe. Steiner e dezamăgit de vîrsta la care a ajuns omenirea, nu doar pentru că invențiile tehnice și științifice ne iau ochii, lăsîndu-ne astfel deseori insensibili la adevărata creație, cea
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
și un "supertextuant" și experimentator ca Gheorghe Ene a fost copleșit de o febră extraestetică. Cu binecunoscutele sale arme (jocul de cuvinte, mai ales) autorul s-a "placat" cu ironie pe real, pe cotidian. În prefață, Gheorghe Ene își enunță intenția de a resuscita atitudinea caragialescă în publicistică. Cît de benefică a fost această ieșire în lume? După lectura culegerii de articole Aromanul trandafirului, verdictul nu este ușor de dat. Ca și în cazul lui Gheorghe Iova, este foarte greu de
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
Marina Constantinescu Alexander Hausvater este un regizor carismatic cu un discurs convingător, bine structurat și expus cu un simț de retor desăvîrșit. În ultimul timp mi se pare că s-a creat o distanță între intenție și, mai ales felul în care ea este prezentată, și concretizarea ei. Alexander Hausvater teoretizează, glosează minunat pe marginea propriului spectacol, încărcîndu-l cu nuanțe și semne pe care nu întotdeauna le regăsești pe scenă. Am avut o experiență similară la
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
mei, scriitorii. Totodată, fiindcă am intrat la bănuieli: în toată agitația n-am băgat de seamă să fi apărut idei noi, proiecte de schimbare, planuri, cum se zice, de viitor. Deși actualul statut este ilegal și impropriu, n-am remarcat intenția cuiva de a-l ameliora. În afară de sugestia, care mă lasă perplex, făcută de un candidat la președinție că s-ar cuveni ca statul să dea bani Uniunii, n-am cunoștință de nici o propunere financiară serioasă. Pe deasupra aflu cum decurg adunările
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
însuși un manager, un administrator, un birocrat, în loc să i se pretindă a fi o personalitate respectată în breaslă și în afara ei, un om onest, dezinteresat material. Faptul că aceste lucruri nu s-au înțeles (cînd de pildă mi-am anunțat intenția de a nu primi bani ca președinte, am fost sfătuit să nu insist asupra ideii, fiindcă, vezi Doamne, asta ar dovedi că nu vreau să mă implic cu adevărat!), mă face să cred că este altceva la mijloc. Am să
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
Este pur și simplu artistic. Mi se pare totuși că esteticienii exagerează voind să fundamenteze științific deosebirea dintre artă și viață. Pentru mine, deosebirea este extrem de evidentă: dacă am în mînă un obiect pe care-l cred rezultat dintr-o intenție artistică, atunci... nu contează deloc ca acea intenție să fie reală. E destul ca eu s-o cred astfel. Deschizînd un roman ori o culegere de poezii, n-am nevoie de nici un sprijin exterior ca să fiu convins că urmează să
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]