3,937 matches
-
structurile legislative și ceea ce fac celelalte structuri din sistemul politic. Ceea ce ne preocupă cu exactitate este că studiul asupra Parlamentului european și a oricărui alt legislativ trebuie să fie inter instituțional relația cu alte instituții, contextual contextul sistemic cu care interacționează și interdependent natura multifuncțională a legislativelor. Aceasta nu înseamnă că toate legislativele sunt unice și nu pot fi comparate, ci faptul că există pericolul de a extrage variabile izolate din diferite sisteme și de a le reconstitui sau "aduna aleatoriu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
internaționale cu vocație de universalitate au un caracter ambivalent, determinat de o întrepătrundere între elemente de natură politică și tehnică. Guvernarea internațională, în înțelesul de reprezentare a tuturor cetățenilor din societățile cunoscute, încă se concentrează excesiv asupra guvernelor naționale care interacționează și își coordonează politicile în cadrul organizațiilor interguvernamentale clasice, multe dintre acestea din urmă fiind înfățișate acum ca un organism parlamentar. În primul rând, într-o formă de guvernare democratică, legitimitatea politică este în mod tradițional asigurată prin intermediul unor mecanisme de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în același timp și relația dintre ceea ce fac structurile legislative și ceea ce fac celelalte structuri din sistemul politic. Studiul asupra Parlamentului european și a oricărui alt legislativ a fost inter instituțional relația cu alte instituții, contextual contextul sistemic cu care interacționează și interdependent natura multifuncțională a legislativelor. Aceasta nu înseamnă că toate legislativele sunt unice și nu pot fi comparate, ci faptul că există pericolul de a extrage variabile izolate din diferite sisteme și de a le reconstitui sau "aduna aleatoriu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
K. Sikkink, Activists beyond borders: Advocacy Net Works in International Politics, Cornell, 1988, p. 63; în literatura de specialitate se afirmă că rețelele internaționale de terorism, deși nu pot fi numite "ONG-uri", operează la aceeași manieră, în sensul că interacționează atât cu statele cât și direct cu instituțiile și populațiile relevante conform S. Talbot, N. Chandra, The Age of Terror, Basic, New York, 2001, p. 128. 141 Joseph Nye, Globalization, s Democratic Deficit: How to Make International Institutions More Accountabil, Foreign
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
subliniază importanța corpului uman că sursa a multor relații ontologice stabilite între ființe. Plasând experiență drept element-cheie al fenomenologiei, Heidegger (apud Hâim, Shlomit 2004: 69) consideră că "o persoană este în lume drept o ființă implicată în lume și care interacționează cu alte ființe". Aceeași idee este subliniată de Merleau-Ponty, pentru care corpul uman aparține spațiului, ceea ce presupune o subordonare a spațiului experienței corporale. Astfel, corpul prezintă o dualitate: * pe de o parte, sugerează acțiuni realizate într-un anumit spațiu; * pe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
care devin personaje importante în textul narativ vizual al reclamei. O privire atentă în interiorul reclamei ne conduce către o lume reală, deoarece puterea de referențialitate este foarte mare. Dar dincolo de această asemănare, se construiește o intrigă narativa în care participanții interacționează. Această relaționare implicită se bazează pe ceea ce Frank Biocca (1991) numește legături semantice (legături contextuale, clasificatorii, opoziționale, cauzale, metaforice și ierarhice). Cele două scenarii ale reclamelor pentru Burberry London pentru femei și bărbați exploatează atât artă fotografiei, cât și legăturile
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
vas Ființă umană, gen [+masculin], [+poziție socială] Poză clădirii Primăriei → primar al Bucureștiului Ființă umană, gen [+masculin], [+poziție socială] Față → Traian Băsescu Ființă umană, gen [+masculin] b) compoziție & participanți interactivi. Sistemul compozițional este structurat pe excentricitate. Patru centri dinamici, care interacționează între ei, ocupă cele două subcâmpuri divizate de axa verticală. Dacă interpretăm cele două poziții (stânga/ alegătorii versus dreapta/ tinerii PD-iști; jos/ alegătorii, bunicuța și primarul versus sus/ tinerii PD-iști) în termenii unei axe temporale și ai unei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
insecte/ animale le poate fi atribuite rolul de "exploatatori ai Ființelor" (Hâim, Sholmit, 2004: 69). Acceptând ideea lui Heidegger (apud Hâim, Sholmit, 2004: 69) că o persoană se află în lume, fiind o ființă responsabilă în respectiva lume și care interacționează cu alte ființe, Merleau Ponty definește corpul ca aparținând spațiului. Această definiție sugerează că spațiul este inclus în experiența corporală a unei persoane, deoarece interacționează fizic cu alte persoane și lucruri. * o absență parțială a corpului votanților (corpul implicit al
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o persoană se află în lume, fiind o ființă responsabilă în respectiva lume și care interacționează cu alte ființe, Merleau Ponty definește corpul ca aparținând spațiului. Această definiție sugerează că spațiul este inclus în experiența corporală a unei persoane, deoarece interacționează fizic cu alte persoane și lucruri. * o absență parțială a corpului votanților (corpul implicit al alegătorilor care împart același teritoriu cu insectele/ animalele distrugătoare). Această coabitare dintre insecte/ animale și ființe umane poate fi explicată printr-o trecere de la percepția
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
distanță socială (Hall [1966] 1971: 143-161), o caracteristică a imaginii materiale fixe, într-o distanță intimă, specifică oricărui contact fizic. Astfel, senzația tactila este transformată într-o senzație spațială, deoarece cele două categorii de locuitori, ale căror corpuri aparțin spațiului, interacționează. Sentimentul de aversiune și repulsie stârnit la simplă atingere a unui șoarece, țânțar, vierme sau a unei molii este un marcator al unui spațiu termic al răcelii și respingerii fizice, care devine o dimensiune estetică a unei stări de dezgust
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
obiect jos la nivelul picioarelor 2000 posesia puterea deja obținută piramida mâinii drepte frontală la nivel abdominal 2004 precizia, determinarea, interacțiunea piramida mâinii drepte + obiect frontală la nivel abdominal 2004 posesia intenția unei modalități legale de a guverna, de a interacționa ÎI.5. Dincolo de textele literare Visul fetei de la țară reprezentarea sociosemiotică a realității românești în "Baroneasă", de Liviu Rebreanu Cred că testul literaturii este dacă noi înșine trăim mai intens prin actul lecturii.51 Deși considerat un text ficțional, suntem
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
are însușiri morale (curajos, cinstit, virtuos); 7. de neam bun, nobil; 8. frumos; 9. binevoitor, atent, blând, favorabil, fericit. 20 R. Edward Freeman (1984, apud Coman 2007: 25) este promotorul teoriei publicurilor implicate (stakeholders). Cunoașterea publicurilor cu care o organizație interacționează constituie un aspect important pentru conceperea unor acțiuni de management strategic. 21 Acronimul AIDA provine din domeniul marketingului și implică atragerea atenției clientului, suscitarea interesului acestuia. Acesta din urmă își va dori respectivul produs iar în final va acționa, prin
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de a-l integra pe copil, de a-l accepta așa cum este, pentru că schimbând mediul, efectul deficienței să devină mai puțin evident. Multe din efectele deficiențelor se pot reduce la cazul În care copiilor li se oferă sursa de a interacționa cu colegii și adulții din comunitatea căreia Îi aparțin, de a Încerca o diversitate de medii care să minimalizeze impactul deficienței lor. Referitor la integrarea socială a copiilor cu cerințe educative speciale, aceasta se poate defini prin relația stabilită Între
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
Este vorba de Internet. Mărturisesc din toată inima: până mai anul trecut, aveam o părere complet greșită despre media inteligenței din această țară numită România. Părerea se baza, ca să zic așa, aproape exclusiv pe anturaj, adică pe oamenii cu care interacționam direct. Dar de-abia după ce am început să văd și eu cu ce se mănâncă internetul și să înghit câte-o porție zdravănă în fiecare zi, din mers mi-am recalibrat impresiile: există destul mulți oameni inteligenți pe net, dar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și presupune Înainte de orice acceptarea faptului că orice copil poate Învăța. Toți actorii educației Învață, se schimbă, se transformă. Fundamental În procesul de predare Învățare este Înțelegerea interactivității Învățării și dezvoltării. Fiecare participant Învață și se dezvoltă prin faptul că interacționează cu ceilalți. De aici și profesorii Învață permanent, la fel managerii școlari și părinții și toți ceilalți membri ai comunității. Școala incluzivă se adresează individualităților, dar oferă În același timp soluțiile colaborării și cooperării pentru Învățare. Sursele Învățarii, pentru fiecare
VALENȚELE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ÎN CONDIȚIILE ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]
-
mulți dintre sociologi s-au orientat către studii mai ample cu privire la religie și la modul în care aceasta influențează societatea pentru că, de fapt, pentru sociologi ea reprezintă un fenomen social. Referitor la România și la modul în care societatea romanească interacționează cu religia și cu valorile religioase, vom vedea mai multe aspecte pe parcursul acestei cărți. 1.3. Relația dintre religie și implicare socială în cadrul dinamicii societății Religia este una din cele mai importante părți din viața umană. A cauzat războaie, a
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
privesc sociologii lumea)." (Zuckerman, 2003, p. 17). Fără atenția către practica socială este puțin probabil ca atenția să fie acordată interacțiunii sociale dintre religie și societate și acesta este precis cazul sociologiei spiritualității, care este interesată doar de individ. Oamenii interacționează cu multiple autorități ce relaționează una cu alta: în loc să implice un angajament exclusiv față de un grup, tradiție sau practică (sau unui set obișnuit al acestora), ducând spre o socializare religioasă specifică, interacționează cu orice autoritate particulară (precum un canalizator, lider
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
spiritualității, care este interesată doar de individ. Oamenii interacționează cu multiple autorități ce relaționează una cu alta: în loc să implice un angajament exclusiv față de un grup, tradiție sau practică (sau unui set obișnuit al acestora), ducând spre o socializare religioasă specifică, interacționează cu orice autoritate particulară (precum un canalizator, lider de grup de meditație, vindecător cu cristal) care a format elemente importante în viețile religioase ale oamenilor (Wood, 2007, p. 290). Întotdeauna, avem nevoie să recunoaștem că religia poate fi privită în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
când el sau ea este singur cu tine sau atunci când e cu prietenii în jur? Un alt moment în care sociologul poate studia. Acestea (de mai sus) sunt doar două exemple de tipul "micro" pe care sociologii le studiază: cum interacționează oamenii unii cu alții, cum se prezintă oamenii, cum se schimbă identitățile datorită contextelor sociale, circumstanțelor și formelor de interacțiune. Totuși sociologii mai studiază instituțiile și structurile sociale: Școala, armata, corporațiile, Poliția, Primăria, Guvernul, spitalele, închisorile, familia, tribunalele, căsătoria, industriile
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
2 creșterea responsabilizării familiilor și a părinților prin informarea acestora cu privire la drepturile copiilor; 3 informarea copiilor despre drepturile lor. Grupurile țintă care au participat la acest program de formare au fost șase și au reprezentat domeniile care în activitatea lor interacționează cu copiii. Acestea au fost: * asistenți sociali (de la SPAS și DGASPC); * cadre didactice; * personal medical; * judecători și procurori; * polițiști; * preoți. Identificarea acestor grupuri țintă s-a făcut plecând de la Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în asistența socială profesionalizată mai este nevoie și de o asistare creștină. De altfel, acest aspect a fost subliniat și în manualul editat de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, în care se menționa: "Preoții, precum și alte categorii profesionale care interacționează cu copiii și părinții lor, pot ajuta părinții să-și dezvolte un comportament pozitiv. Aceștia pot oferi îndrumare atunci când părinții nu pot satisface nevoile de bază ale copiilor și pot îndrepta părinții către serviciile/autoritățile care îi pot ajuta. De
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
instituții au și ele un rol secundar în ceea ce privește asistența socială din România. Spre exemplu, DGASPC este instituția care are ca domeniu de activitate problematicile copilului dintr-un județ, mai ales în privința copilului instituționalizat. Toate celelalte instituții care în activitatea lor interacționează cu copilul reprezintă un potențial sprijin în rezolvarea cazului/cazurilor în funcție de problema identificată la copilul respectiv. Așadar, nu întâmplător destul de multe instituții sunt implicate indirect în procesul de asistență socială. Dacă privim cu multă atenție Figura 6, observăm că, datorită
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în afara celor plecați în concediu de odihnă, concediu medical ori la cursuri de dezvoltare profesională etc.), iar din rândul personalului contractual au fost selectați doar cei cu studii superioare și cei care deși nu aveau studii superioare, în activitatea lor interacționau direct cu beneficiarii. Această selecție a adus un lot de subiecți în număr de 112 persoane. Așadar din cei 123 de angajați ai aparatului central al DGASPC Caraș-Severin au participat la cercetarea noastră un număr de 112 persoane, 11 persoane
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ce este definit ca "sentimentul membrilor de atașament emoțional împărtășit, apartenență, influență, integrarea și împlinirea nevoilor, care face comunitatea diferită de un simplu grup de indivizi" (McMillian & Chavis, 1986). În acest context, comunitățile virtuale sunt "grupuri umane relativ stabile, care interacționează în primul rând mediat de computer și care au dezvoltat un sentiment al comunității" (Blanchard, 2004, p. 3). Conceptul de comunitate se referă de obicei la un set de relații sociale care operează în cadre specifice, căruia i se alătură
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
aceasta pentru că "o comunitate nu e o formă sau o funcție fixă, ci un amalgam de opțiuni ale căror înțelesuri și concretizări sunt întotdeauna negociate de către indivizi în contextul schimbării constrângerilor externe. Acest fapt este adevărat indiferent dacă membrii grupului interacționează prin comunicare electronică, față în față sau ambele" (Komito 1998, p. 105, apud Kozinets, 2010). Considerând toate argumentele analizate, se poate concluziona, așa cum afirmă Fernback și Thompson încă din 1995, că întregul concept al comunităților virtuale este încă amorf, din cauza
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]