4,226 matches
-
exprimare în procesul comunicării. De aceea, proiectarea limbii proprii ca limbă universală de către vorbitori nu are nici o relație cu existența acestor universalii și, cu atît mai puțin, cu existența vreunui act de conștiință în legătură cu realitatea sau cu posibilitatea lor. Aria interferențelor de înțeles dintre limbaj și limbă nu se limitează însă la cazurile menționate. Se folosește deseori sintagma limbaj articulat (care s-ar opune unui limbaj nearticulat) prin care se înțelege limba naturală, în vreme ce limbajul nearticulat ar fi mijlocul de comunicare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fie lipsită de zone de comunicare (extinse și numeroase), fapt care nu trebuie totuși să anuleze efortul de a realiza o delimitare a problemelor, a scopurilor și a metodelor folosite. Ca atare, filozofia limbii și lingvistica teoretică au zone de interferență, dar aceste discipline, deși cooperează, își păstrează autonomia și se dezvoltă pe baza unor principii și scopuri ce țin, în primul caz, de domeniul filozofiei, iar, în celălalt, de domeniul științei limbii. Statutul filozofiei limbii Filozofii antici și premoderni considerau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
discipline grupate în sfera lingvisticii (care reprezintă știința limbii în înțeles epistemologic, adică de cunoaștere realizată după anumite metode și organizată după anumite principii), dar unele dintre aceste discipline depășesc această sferă, de obicei, cînd sînt structurate în zonele de interferență ale lingvisticii cu alte domenii cognoscitive. Astfel au luat naștere așa-numitele științe interdisciplinare (psiholingvistica, sociolingvistica, teoria limbajelor artificiale etc.) și tot așa s-ar putea crede că se prezintă lucrurile în cazul filozofiei limbii, care s-ar plasa la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
etc.) și tot așa s-ar putea crede că se prezintă lucrurile în cazul filozofiei limbii, care s-ar plasa la intersecția dintre lingvistică și filozofie. Situația nu se poate reduce însă de data aceasta la admiterea acestei zone de interferență, căci, pe de o parte, prin specificul ei, filozofia poate aborda orice aspect al realității naturale sau sociale (deci și limba) și nu se limitează la anumite tipuri de probleme, cum fac științele, iar, pe de altă parte, lingvistica însăși
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
domeniul fonetic 178. Despre epoci de intensă schimbare lingvistică vorbește și E. Coșeriu, după care, existența unei evoluții într-un ritm accelerat a limbilor depinde de două condiții: 1) de slăbiciu-nea și de lipsa de stabilitate a tradiției lingvistice (datorate interferenței limbilor sau revoluțiilor socio-culturale, care atrag după ele decăderea culturii tradiționale) și 2) de coexistența, la nivelul tipului lingvistic, a unor principii contrarii, care, privite istoric, permit tranziția de la un tip lingvistic la altul. Sînt amintite în acest context evoluții
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
logică intrinsecă, care coincide cu logica generală, dar limbajul este nedeterminat în raport cu logica apofantică, adică cu logica ce stabilește adevărul sau falsitatea actelor de gîndire, fiindcă această logică specifică limbajului este dincolo de distincția dintre adevăr și falsitate. Ca atare, dacă interferența dintre logic și lingvistic este un fenomen real, există restricții de aplicabilitate ale diferitelor secțiuni ale logicii în abordarea și interpretarea diferitelor aspecte ale limbii. După Ernst C a s s i r e r290, este evidentă și neîndoielnică existența
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sugestiv cazul exportului calculatoarelor personale americane, care a condus ulterior la o creștere a cererii internaționale de componente periferice, software și servicii de baze de date din SUA). IV. Mediul concurențial intern, poate deveni un mediu stimulativ pentru firme, iar interferența strategiilor competitive dintre diferitele firme crează un spațiu favorabil concurenței, cu efecte benefice, care vor conduce inevitabil și la o serie de avantaje în comerțul internațional. Este cunoscut faptul că, în cadrul a numeroase ramuri industriale, liderii mondiali se confruntă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o serie de aspecte neplăcute; Acceptarea unor activități hibride de tipul centralizat/descentralizat: tehnoligia informatică oferă firmelor posibilitatea să lucreze ca și cum unitățile lor individuale ar fi autonome; unitățile au libertatea de a acționa independent și Își pot coordona activitățile fără interferențele birocratice din partea unui punct de control central. Acțiunea de reengineering implică mai multe persoane participante: leader-ul, titularul de proces, echipa de reengineering, comitetul de Îndrumare și șeful suprem. Leader-ul trebuie să Îndeplinească mai multe cerințe dintre care - să dea dovadă
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
Putreziciunii, Orașul himeric cu numele Hazard, Orașul metafizic, burgul gotic, Muntele Vinei; trudit de "nimicnice gânduri", speră să descopere Poarta învierii și Ușile tainei. Ideatic, nostalgiile sale se confundă aproape cu cele blagiene, O Meditație pe muntele San Pellegrino probează interferențele: Unde afla-voi putere ca să mă-nec în cuvântul Cuvântului? când ce e puternic e slab și ce-i slab e puternic; cum voi afla eu puterea slăbiciunii neistovite? Eternule, Eternule, în valuri de aur necontenitul poem curge veșnic, semințele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
hărniciei, din multiple cauze. O ierarhizare a acestora este o întreprindere dificilă datorită multitudinii lor, pe de o parte, și întrepătrunderii cu fel de fel de factori aleatori și perturbatori, pe de altă parte. Încercăm, totuși, să desprindem din hățișul interferențelor care se produc în procesul educativ, câteva dominante. Lucrurile se complică și apar greșeli în educație mai ales în familiile cu un singur copil și cu resurse materiale deosebite, care își permit să angajeze tot felul de personal ajutător pentru
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
astfel un discurs despre suferință, transmis din generație în generație, sincronizat cu vicisitudinile dramatice traversate de evrei mai ales începând din Evul Mediu. El va servi mai târziu drept memorie pentru istoria scrisă, până la a se confunda cu ea. Aceste interferențe nu sunt străine de condiția sociopolitică a evreilor în exil, care i-a împiedicat să aibă cronicari de curte, cronicari profesioniști, sau să constituie depozite de arhive: documentele deținute de comunități erau cel mai adesea pierdute sau distruse în timpul masacrelor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evenimente arhetipale ca distrugerea Templului și reafirmând credința în mântuirea ce va să vină. Toată această literatură este saturată de frământare spirituală, revelând teama părăsirii de către Dumnezeu, în consonanță cu această perioadă de excluziune agravată, preludiu al expulzării 45. Dacă interferențele dintre discursurile sefard și așkenaz despre suferință nu lipsesc și dacă și unele, și celelalte au drept finalitate consolarea, aceste elegii oferă puține referiri la martiriu și nu trădează încă puternica așteptare mesianică exprimată mai târziu într-o "istoriografie" a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trebui să ne gândim că fascinantul univers Cucuteni Tripolie a fost creația nu doar a unor curente civilizaționale balcanice. Născută în zona Carpaților, dar dezvoltându-se până în bazinul Niprului Mijlociu, această cultură a acoperit treptat stepele nord pontice (spațiu de interferență a unor curente dirijate din Balcani, dar și din Caucaz). Sub unghiul acestei duble influențe, ar fi necesar să privim spre cultura Cucuteni Tripolie, care s-a ridicat la înălțimea celor mai importante civilizații ale lumii, remarcându-se prin organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
miracolul românesc. Catapeteasma a ferit enigma mioritică de privirile hămesite ale feluritelor imperii. Elementele naturale, dublate de anumite realități sociale, au indus un caracter limitativ pentru spațiul nostru. Această restricție ne justifică de ce pământurile românești au fost un punct de interferență între diverse puteri aflate în expansiune. Dar mai ales, ne arată de ce au eșuat aceste imperii, care nu au putut să ne stăpânească ținuturile pe deplin și într-un mod trainic. Au fost nevoite să ne ocolească, deviindu-și cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nord iranian). Însă, întotdeauna, acțiunea s-a derulat pe fondul unei coregrafii balcanice de tip străvechi și s-a petrecut pe meleaguri cunoscute și dragi nouă. Apartenența la o arie civilizațională comună, din timpul societăților agricole, a făcut posibilă această interferență. De atunci nimic din influențele culturale ulterioare, aduse de năvălitorii care s-au năpustit spre plaiurile mioritice, nu au avut puterea de a altera substanța doinei. Din caiere, fire de lână au tors strămoșii noștri și strai frumos și-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
filieră rusă sau ucraineană). Ar fi nevoie să vedem dacă nu cumva, de fapt, această amprentă are o origine carpică. Dunărea de Jos, ca palcă turnantă între legăturile terestre și acvatice ale Munteniei și Moldovei, a reprezentat o regiune de interferență între fonetisme trace, asemănătoare celor carpice. De altfel, nu putem face abstracție aromâna și meglenoromâna cunosc fenomenul palatizării moldovenești. O limbă sfântă Învârtind cu putere o cheie mare și ruginită, dascălul a descuiat zăvorul de la ușa bisericii din sat. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
decît suma indivizilor care o compun, dar nu poți transforma și acest ce societar tot într-o formă de capital, fără riscul de a fi tratat drept economicist reducționist. Se merge pînă acolo cu zăpăceala încît se analizează chiar posibile "interferențe între capitalul uman și capitalul social", ceea ce pentru mine e deja prea mult. Iar pînă la urmă se demonstrează o tautologie de toată frumusețea, anume că, cu cît "stocul de capital uman" și cel de "capital social" e mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în condiții naturale, în spațiu deschis, spre deosebire de spațiul construit, specific urban. Nu vom aduce în discuție nici rigurozitatea criteriilor de diferențiere a celor două tipuri pure de habitat uman, este evident însă faptul că avem de-a face cu multiple interferențe și treceri graduale de la centrul urban, prin excelență multifuncțional, la satul propriu-zis, legat de cultivarea pământului, respectiv de valorificarea unor resurse ale solului și/sau subsolului. În această delimitare nu este vorba despre gradele diferite de echipare tehnică, de dezvoltarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Noțiunea de regim constituțional. Noțiunea de Constituție. Adoptarea și revizuirea Constituției. Seminar 2. Analiza unor prevederi din Constituția României din 1991, revizuită în 2003. Actualitatea revizuirii Constituției. Analiza proiectului de revizuire a Constituției din 2012 Curs 5. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului. Curs 6. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
revizuirea Constituției. Seminar 2. Analiza unor prevederi din Constituția României din 1991, revizuită în 2003. Actualitatea revizuirii Constituției. Analiza proiectului de revizuire a Constituției din 2012 Curs 5. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului. Curs 6. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare. Seminar 3. Analiza unor întrebări
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Analiza proiectului de revizuire a Constituției din 2012 Curs 5. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului. Curs 6. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare. Seminar 3. Analiza unor întrebări și interpelări din cadrul activității parlamentare. Elaborarea, în cadrul unor echipe de lucru, a unor întrebări și interpelări, pe baza
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Curs 3. Conceptul de stat. Elementele constitutive ale statului. Forma de stat. Structura de stat. Forma de guvernământ. Curs 4. Teoria generală a Constituției. Noțiunea de regim constituțional. Noțiunea de Constituție. Adoptarea și revizuirea Constituției. Curs 5. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului. Curs 6. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Forma de stat. Structura de stat. Forma de guvernământ. Curs 4. Teoria generală a Constituției. Noțiunea de regim constituțional. Noțiunea de Constituție. Adoptarea și revizuirea Constituției. Curs 5. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului. Curs 6. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare. Curs 7. Cetățenia română. Noțiune
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
constituțional. Noțiunea de Constituție. Adoptarea și revizuirea Constituției. Curs 5. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Noțiunea de mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a puterii executive asupra parlamentului. Curs 6. Principalele mecanisme de interferență a structurilor de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare. Curs 7. Cetățenia română. Noțiune. Principii generale. Dobândirea cetățeniei române. Pierderea cetățeniei române. Cetățenia europeană. Curs 8. Organizarea și funcționarea Parlamentului României. Organizarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
precum: noțiunea de stat, instituție politică, Constituție, cetățenie, instituția parlamentului, instituția prezidențială și Curtea Constituțională. Obiective specifice definirea conceptelor de stat, Constituție, cetățenie, parlament, instituția prezidențială și Curtea Constituțională; definirea și analiza conceptului de Constituție; însușirea și înțelegerea mecanismelor de interferență între puterile statului; definirea conceptului de cetățenie română; familiarizarea cu procedurile legislative din Parlamentul României; definirea rolului și importanței instituției prezidențiale în statul de drept; familiarizarea cu procedura în fața Curții Constituționale. Bibliografie obligatorie și suplimentară C. Ionescu, Instituții politice și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]