1,806 matches
-
un subiect, el nu poate fi decât unul-și în această calitate, acesta nu este nici corpul nici sufletul ci omul. <citation author=”Descartes”>“Căci, scrie Descartes în textul Al VI-lea set de Raspunsuri cu care am început această interogație, eu nu am văzut și nu am înțeles niciodată că corpurile umane au gînduri cu toate ci că sunt aceeași oameni care gîndesc și care au corpuri.”</citation. CONCLUZII Criza modernității nu este nici un fenomen nou, nici unul simplu și cu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
un caracter relativ, depinzând de interpretarea indivizilor implicați, statutul de victimă a hărțuirii psihologice este condiționat de percepția acesteia. Conștientizând profunzimea și complexitatea fenomenului, pe de o parte, și analizând anumite cazuri, pe de altă parte, considerăm oportună lansarea următoarelor interogații: Care este procentul aferent recunoașterii și raportării a acestor conduite ostile de către elevii țintă? Tăcerea anumitor elevi este justificată de asumarea vinii pentru abuzurile suferite din partea colegului/ colegilor agresori? Cum poate fi gestionat eficient un astfel de comportament agresiv? Pentru
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură viziunea confraților asupra creației tale a avut sau nu vreo influență în evoluția ulterioară? Marin Preda. Patosul interogației a apărut, cum spuneai, la Editura „Pro Juventute”, în 1997. A fost editura mea. N am știut că ai avut și o asemenea inițiativă, tot așa cum nici n-am mai auzit să fi editat vreo altă carte. De ce nu ai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură viziunea confraților asupra creației tale a avut sau nu vreo influență în evoluția ulterioară? Marin Preda. Patosul interogației a apărut, cum spuneai, la Editura „Pro Juventute”, în 1997. A fost editura mea. N am știut că ai avut și o asemenea inițiativă, tot așa cum nici n-am mai auzit să fi editat vreo altă carte. De ce nu ai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod, imperativul este transpus prin expresia feței, la fel și interogația și exclamația, nu se face distincția dintre pronumele și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin „mama” și „tata”. În limbajul mimico-gestual, ochii servesc în a arăta persoana care vorbește, pe sine se arată cu degetul și despre cine se vorbește
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
le utilizează discursul lui Pașaliu implică prezența unei priviri exterioare: conjunctivul cu valoare de imperativ ("Să vorbim"), formulele de interpelare directe ("domnul meu", "domnilor studenți"), verbele la imperativ ("închipuiți-vă"), verbele la persoana I, plural, (vedem), și, în egală măsură, interogația retorică ("Dar ce fel de muzică scot ei, când sunt trimiși la plimbare pe digul de piatră?"). Dimensiunea declamatorie a fragmentului subliniază și particularitatea esențială a descrierii ekphrastice reflexive. O descriere ekphrastică reflexivă pune descriptarul și descriptorul într-un context
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
prim volum din trilogie este Refugii. Explicația titlului devine explicită în secvența dialogului dintre Ioana și Helgomar, când Ioana îi încurajează confesiunile îndemnându-l să recite împreună versurile poemului lui Emil Botta, Aproape novembre 31, care se încheie cu o interogație retorică: Unde sunteți 32. Helgomar refuză, pretextând că le strică și o lasă pe Ioana să le recite. Ideea lipsei locului securizant este introdusă chiar din primele pagini ale romanului, când doctorulu Vlad consultă fișa noii paciente, Ioana Olaru, recent
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
credincioșilor cu simțul răspunderii. Parlamentul, trecând peste autoritatea bisericească, a votat o lege profund anticanonică. În aceste condiții, singurul for care putea lămuri toate aceste dificultăți era Sfântul Sinod, motiv pentru care filosoful român ridică patriarhului toate acele semne de interogație 20. Disoluția autorității ecleziatice pe care filosoful a întrevăzut-o ab initio devine vizibilă în momentul în care Patriarhul, nu numai că nu va renunța la funcția de regent, dar își va asuma și funcția de prim-ministru, încălcând orice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se împotrivi unei hotărâri a Sinodului?; 2. există pentru laici posibilitatea "de a fi, la un moment dat, în mai mare măsură, deținători ai adevărului decât ierarhia ecleziastică?". Răspunsurile pentru ambele întrebări sunt afirmative, în anumite condiții. Cât privește prima interogație, Nae Ionescu argumentează faptul că Biserica "nu se sprijină pe un corp de prescipțiuni normative arbitrare și contractuale, cum e uneori cazul legilor juridice", ci ea se fundamentează pe criteriul Adevărului - astfel, creștinul urmează o indicație a Bisericii, pentru motivul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
proprie inițiativă, ci în conformitate cu Adevărul încapsulat în dogme, canoane și Predanie 25. Din această perspectivă, atunci când soborul ortodox nu constituie un act de mărturisire a adevărului, credinciosul se poate opune unei hotărâri a Sinodului. Referitor la cea de-a doua interogație, în măsura în care laicul respectă acest cadru în care se mișcă Biserica: îndreptarul ei obiectiv (dogme, canoane, Tradiție), el este, mai degrabă, pe linia Adevărului decât un episcop sau o adunare arhierească care nu respectă acestea 26. Nu putem percepe sensul real
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
urmare, cuvântul lui Dumnezeu constituie cultura Duhului. Este vorba de o păzire a cuvântului lui Dumnezeu nu la nivelul etic, al purei formalizări, ci la nivelul trăirii duhovnicești, al practicii efective. Pornind de la presupoziția unei cercetări duhovnicești care implică o interogație capitală de ce, ființa poate descifra sensul și esența lucrurilor. Cu alte cuvinte, păzirea cuvântului lui Dumnezeu depășește aspectul moral implicit, efectul său secundar, trimițând la sensul său primordial, acela al cuvântului de viață. Prin păzirea cuvântului lui Dumnezeu se creează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
decupajele realizate prin descriere. Dacă mulți istorici s-au angajat în veritabile anchete etnografice privind istoria începând din prezent, în sens invers, mulți etnologi au observat necesitatea de a-și concepe obiectul de studiu dintr-o perspectivă istorică. O mare interogație antropologică, cum ar fi transformarea diferenței sexuale în ierarhie, conduce în mod obligatoriu la interesul pentru izvoarele vechi, la scara întregii omeniri. Chiar empiric, nici un "teren" nu se poate concepe în mod exclusiv ca un obiect sincronic, deoarece el este
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Se știe că limba obișnuită transportă, fără știrea majorității celor care o folosesc, tradiții de gândire care le condiționează privirea, concepția despre lume, decupajul realității. Așadar, toate dezbaterile asupra posibilității de a enunța adevărul sau niște adevăruri se confruntă cu interogația asupra limbii și scriiturii. Antropologii au creat multe neologisme pentru a da cuvintelor un sens mai tehnic, care le permitea să scape de caracterul vag al simțului comun. Stabilirea acestui vocabular specializat nu a condus la un consens adevărat, dar
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
confrunte realitățile locale cu adevăruri de mai mare amploare spațială și/sau temporală. Am greși, totuși, dacă am considera acest lucru o inovație: Eseul despre dar (1925) al lui Marcel Mauss reprezintă un exemplu magistral. Nu este nici o îndoială că interogațiile asupra raporturilor dintre limbaj și realitate vor continua să hrănească dezbaterea filosofică. Un răspuns cu adevărat științific va fi dat poate într-o zi de științele cognitive. Așteptându-l, antropologia își va valida metodele cu tot atâtea anchete de teren
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și Raluca Mariana Negulescu, op. cit., pp. 29-36. 40 Ioan Stanomir, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, București, 2007, pp. 123 și urm. 41 Ioan Stanomir, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp, Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, CH Beck, București, 2008, p. 265. 42 Olivier Duhamel, Les démocraties, Seuil, Paris, 1993, p. 179. 43 Ibidem, pp. 275-276. 44 Radu Carp, "România: sistem politic
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
își înțelege condiția tragică a destinului, dată de statutul de ființă vulnerabilă și falibilă (cum o văd deopotrivă Emmanuel Levinas și Paul Ricœur). Imaginea surprinde atât "chipul" Sinelui, cât și pe cel al alterității sale; uneori, ea este doar o interogație metafizică, alteori este chiar răspunsul căutat. Instinctul de apărare al ființei în fața imaginilor multiplicate (incontrolabil și amenințător) ale celuilalt și ale propriului sine a provocat adesea mișcări de contestare violentă a iconoduliei. Ființa proiectează/se proiectează în imagine și tot
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau ce fel de entitate este opera de artă. Fie că opera de artă este interpretată ca un obiect fizic, mental sau imaginar, ontologia va cerceta condițiile de adevăr ale existenței sale. Ontologia care dorește să descopere arta printr-o interogație a obiectelor operei pleacă de la principiul că structurile de bază ale artei sunt reflectate prin intermediul structurilor interioare artei, adică prin intermediul entităților sale. Dar entitatea operei trebuie analizată în raport cu stările mentale ale artistului și/sau ale contemplatorului. Astfel, este nevoie de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
le-aș acoperi/ cu o mantie călduroasă,/ ruptă din sufletul meu,/ să le ocrotească de-această ucidere” - Prima brumă). Tema cântărețului și a cântecului este cea mai frecventă, în timp adăugându-i-se nuanțe noi, cu accente de gravitate a interogației. Dicțiunea se cristalizează pe o dimensiune elegiacă, preluând cadențe și asimilând rezonanțe din poezia lui G. Bacovia, Tudor Arghezi, V. Voiculescu, Ion Minulescu, Ion Pillat. În Premise, de pildă, un poem elocvent în privința schimbărilor de gestică și atitudine lirică, imaginile
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
constând în aruncarea unui văl pudic peste dimensiunea criminală a comunismului marxist-leninist. în felul acesta, abordarea critică a comunismului este tot mai puțin subiectivă și se bazează pe o istoriografie documentată care nu face decât să confirme necesitatea și pertinența interogațiilor filosofice asupra comunismului secolului XX. MARȘUL CEL LUNG La originea Marșului celui Lung se află conflictul politic și apoi militar care, începând din 1926-1927, opune guvernul naționalist condus de Cian Kai-șî comuniștilor: aceștia căutau să pună mâna pe putere instigând
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
facultăți mentale diferite (Taguieff, 1988, p. 155 și urm.; 1995, pp. 40, 238; 1997, pp. 65-66), mai rămâne să discutăm problema universalității sau a istoricității esențialismului, precum și problema variabilității criteriilor În funcție de care se elaborează categorisirile și clasificările esențialiste. Miza acestor interogații este pe cât de clară, pe atât de importantă: dacă definirea caracteristicilor vizibile (fenotipice sau culturale) drept un dat natural sau ontologic este o constantă a gândirii umane, atunci ceea ce numim Îndeobște „rasism” nu este decât manifestarea unei tendințe cognitive proprii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ai ideii de comunitate, consideră că drepturile-libertăți sunt doar niște cochilii goale dacă nu sunt prezente și condițiile materiale care să permită exercitarea lor. În particular, putem oare ignora identitatea și istoria proprie a indivizilor care alcătuiesc comunitatea politică? Această interogație intră În rezonanță cu o preocupare centrală astăzi: protejarea celor ale căror tradiții culturale minoritare se pot afla În pericol. În fond, ca și În cazul drepturilor-creanțe, este vorba despre eficientizarea garantării drepturilor individului. Dar „este oare posibil, fără pagube
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceasta, că, În unele sondaje de opinie recente, termenul etnocentrism este deseori utilizat ca sinonim pentru rasism sau xenofobie, lucru ce nu ajută deloc la clarificarea problemei. Un alt domeniu, până acum puțin sau prost explorat, se deschide investigației și interogației, căci anumite forme de antirasism s-au construit ca niște contrarasisme, după modelul formelor de rasism Împotriva cărora reacționau și/sau doreau să lupte. De exemplu, rasismului „anti-negri” În stil american (cel al partizanilor „supremației albe”) i s-a opus
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decât „ca o consecință indirectă” și că, departe de a implica o dependență reciprocă a oamenilor, nu admite decât un eu și pe Dumnezeu. Sufletul creștin nu este așadar pregătit cu adevărat să accepte reformele sociale dorite de solidariști. De unde interogația legitimă cu privire la convingerea, În lupta contra mizeriei, a celui care „consideră durerea nu doar un rău necesar, ci la drept vorbind chiar un bun prețios” (Bouglé, 1906, p. 260). Originea comună a oamenilor, destinul lor comun nu sunt de natură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]