KorAP: Find »[drukola/base=interstițial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...101 >

2,510 matches

Corola-website/Law/142743_a_144072

de rezistență și stabilitate urmărite, elementele evidențiate de postcalcule 3.2. Ipotezele de încărcare și coeficienții de siguranță (eventual posibilitățile de cedare) 3.3. Stabilitatea fundației 3.4. Deformațiile și deplasările digului 3.5. Nivelul eforturilor și/sau al presiunilor interstițiale 3.6. Deteriorarea materialelor, efectul îmbătrânirii sau al suprasolicitărilor, evoluția deteriorărilor 3.7. Apariția discontinuităților structurale (fisuri, crăpături, deșchideri de rosturi etc.) 3.8. Infiltrațiile și subpresiunile 3.9. Prognoză comportării la cota finală 3.10. Prognoză comportării seismice (metodologie

METODOLOGIE din 6 martie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142743_a_144072]
Corola-website/Law/142742_a_144071

lacului și a evoluției albiei în aval, aparatură seismică etc.) 5.3. Instalațiile și aparatură de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de barare și a fundației acestora (deplasări absolute în plan și pe verticală, deplasări relative, infiltrații, eforturi și deformații, presiuni interstițiale, temperaturi interne etc.) 5.4. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieșirea din funcțiune sau renunțarea la anumite sisteme de măsură, instalarea de sisteme noi, datele de intrare în funcțiune, modificări ale măsurătorilor de referință) 6. Sistemul de avertizare-alarmare

METODOLOGIE din 6 martie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142742_a_144071]
echipamentul hidrometric 3.4. Situația șenalelor amonte și aval 4. Evoluția parametrilor măsurați: 4.1. Deplasări (absolute și relative) 4.2. Infiltrații, inclusiv funcționarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.) 4.3. Alte elemente măsurate (eforturi și deformații, presiuni interstițiale, temperaturi etc.) 4.4. Comparația dintre parametrii măsurați și prognoză inițială, precum și cu prognoză rezultată din simulări pe modele de comportare 5. Evenimente deosebite înregistrate și măsurile adoptate 6. Concluzii Articolul 12 Raportul de evaluare preliminară se întocmește de expert

METODOLOGIE din 6 martie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142742_a_144071]
de rezistență și stabilitate urmărite, elementele evidențiate de postcalcule 3.2. Ipotezele de încărcare și coeficienții de siguranță (eventual probabilități de cedare) 3.3. Stabilitatea fundației 3.4. Deformațiile și deplasările structurii 3.5. Nivelul eforturilor și/sau al presiunilor interstițiale 3.6. Deteriorarea materialelor (efectul îmbătrânirii sau ale suprasolicitărilor), evoluția deteriorărilor 3.7. Apariția discontinuităților structurale - fisuri, crăpături, deșchideri de rosturi etc. 3.8. Infiltrații și subpresiuni 3.9. Prognoză comportării seismice (metodologie, interpretări) 4. Aspecte privind lacul de acumulare

METODOLOGIE din 6 martie 2002 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142742_a_144071]
Corola-website/Law/142741_a_144070

lacului și a evoluției albiei în aval, aparatură seismică etc.) 5.3. Instalațiile și aparatură de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de barare și a fundației acestora (deplasări absolute în plan și pe verticală, deplasări relative, infiltrații, eforturi și deformații, presiuni interstițiale, temperaturi interne etc.) 5.4. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieșirea din funcțiune sau renunțarea la anumite sisteme de măsură, instalarea de sisteme noi, datele de intrare în funcțiune, modificări ale măsurătorilor de referință) 6. Sistemul de avertizare-alarmare

ORDIN nr. 289 din 6 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142741_a_144070]
echipamentul hidrometric 3.4. Situația șenalelor amonte și aval 4. Evoluția parametrilor măsurați: 4.1. Deplasări (absolute și relative) 4.2. Infiltrații, inclusiv funcționarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.) 4.3. Alte elemente măsurate (eforturi și deformații, presiuni interstițiale, temperaturi etc.) 4.4. Comparația dintre parametrii măsurați și prognoză inițială, precum și cu prognoză rezultată din simulări pe modele de comportare 5. Evenimente deosebite înregistrate și măsurile adoptate 6. Concluzii Articolul 12 Raportul de evaluare preliminară se întocmește de expert

ORDIN nr. 289 din 6 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142741_a_144070]
de rezistență și stabilitate urmărite, elementele evidențiate de postcalcule 3.2. Ipotezele de încărcare și coeficienții de siguranță (eventual probabilități de cedare) 3.3. Stabilitatea fundației 3.4. Deformațiile și deplasările structurii 3.5. Nivelul eforturilor și/sau al presiunilor interstițiale 3.6. Deteriorarea materialelor (efectul îmbătrânirii sau ale suprasolicitărilor), evoluția deteriorărilor 3.7. Apariția discontinuităților structurale - fisuri, crăpături, deșchideri de rosturi etc. 3.8. Infiltrații și subpresiuni 3.9. Prognoză comportării seismice (metodologie, interpretări) 4. Aspecte privind lacul de acumulare

ORDIN nr. 289 din 6 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142741_a_144070]
aval, limnigrafe, mire, pluviometre, termometre, foraje hidrogeologice, aparatură seismică etc.) 7.3. Instalațiile și aparatură de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de retenție și a fundației acestora (deplasări absolute în plan și pe verticală, deplasări relative, infiltrații, eforturi și deformații, presiuni interstițiale etc.) 7.4. Instalațiile și aparatură necesare pentru urmărirea cantității și calității apelor evacuate din depozit (debitmetre, laborator, foraje hidrogeologice etc.) 7.5. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieșirea din funcțiune sau renunțarea la anumite sisteme de măsură

ORDIN nr. 289 din 6 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142741_a_144070]
de rezistență și stabilitate urmărite, elementele evidențiate de postcalcule 3.2. Ipotezele de încărcare și coeficienții de siguranță (eventual posibilitățile de cedare) 3.3. Stabilitatea fundației 3.4. Deformațiile și deplasările digului 3.5. Nivelul eforturilor și/sau al presiunilor interstițiale 3.6. Deteriorarea materialelor, efectul îmbătrânirii sau al suprasolicitărilor, evoluția deteriorărilor 3.7. Apariția discontinuităților structurale (fisuri, crăpături, deșchideri de rosturi etc.) 3.8. Infiltrațiile și subpresiunile 3.9. Prognoză comportării la cota finală 3.10. Prognoză comportării seismice (metodologie

ORDIN nr. 289 din 6 martie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142741_a_144070]
Corola-website/Law/142738_a_144067

lacului și a evoluției albiei în aval, aparatură seismică etc.) 5.3. Instalațiile și aparatură de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de barare și a fundației acestora (deplasări absolute în plan și pe verticală, deplasări relative, infiltrații, eforturi și deformații, presiuni interstițiale, temperaturi interne etc.) 5.4. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieșirea din funcțiune sau renunțarea la anumite sisteme de măsură, instalarea de sisteme noi, datele de intrare în funcțiune, modificări ale măsurătorilor de referință) 6. Sistemul de avertizare-alarmare

ORDIN nr. 116 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142738_a_144067]
echipamentul hidrometric 3.4. Situația șenalelor amonte și aval 4. Evoluția parametrilor măsurați: 4.1. Deplasări (absolute și relative) 4.2. Infiltrații, inclusiv funcționarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.) 4.3. Alte elemente măsurate (eforturi și deformații, presiuni interstițiale, temperaturi etc.) 4.4. Comparația dintre parametrii măsurați și prognoză inițială, precum și cu prognoză rezultată din simulări pe modele de comportare 5. Evenimente deosebite înregistrate și măsurile adoptate 6. Concluzii Articolul 12 Raportul de evaluare preliminară se întocmește de expert

ORDIN nr. 116 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142738_a_144067]
de rezistență și stabilitate urmărite, elementele evidențiate de postcalcule 3.2. Ipotezele de încărcare și coeficienții de siguranță (eventual probabilități de cedare) 3.3. Stabilitatea fundației 3.4. Deformațiile și deplasările structurii 3.5. Nivelul eforturilor și/sau al presiunilor interstițiale 3.6. Deteriorarea materialelor (efectul îmbătrânirii sau ale suprasolicitărilor), evoluția deteriorărilor 3.7. Apariția discontinuităților structurale - fisuri, crăpături, deșchideri de rosturi etc. 3.8. Infiltrații și subpresiuni 3.9. Prognoză comportării seismice (metodologie, interpretări) 4. Aspecte privind lacul de acumulare

ORDIN nr. 116 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142738_a_144067]
aval, limnigrafe, mire, pluviometre, termometre, foraje hidrogeologice, aparatură seismică etc.) 7.3. Instalațiile și aparatură de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de retenție și a fundației acestora (deplasări absolute în plan și pe verticală, deplasări relative, infiltrații, eforturi și deformații, presiuni interstițiale etc.) 7.4. Instalațiile și aparatură necesare pentru urmărirea cantității și calității apelor evacuate din depozit (debitmetre, laborator, foraje hidrogeologice etc.) 7.5. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieșirea din funcțiune sau renunțarea la anumite sisteme de măsură

ORDIN nr. 116 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142738_a_144067]
de rezistență și stabilitate urmărite, elementele evidențiate de postcalcule 3.2. Ipotezele de încărcare și coeficienții de siguranță (eventual posibilitățile de cedare) 3.3. Stabilitatea fundației 3.4. Deformațiile și deplasările digului 3.5. Nivelul eforturilor și/sau al presiunilor interstițiale 3.6. Deteriorarea materialelor, efectul îmbătrânirii sau al suprasolicitărilor, evoluția deteriorărilor 3.7. Apariția discontinuităților structurale (fisuri, crăpături, deșchideri de rosturi etc.) 3.8. Infiltrațiile și subpresiunile 3.9. Prognoză comportării la cota finală 3.10. Prognoză comportării seismice (metodologie

ORDIN nr. 116 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/142738_a_144067]
Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306

fi țesutul adipos (20%). -conținutul în apă al organismului tânăr este semnificativ mai mare comparativ cu organismul în vârstă. Repartiția apei în organismul animal: -compartimentul extracelular cuprinde “apa liberă” existentă în circulația intravasculară (sânge, limfă) precum și “apa lacunară” din spațiile interstițiale; compartimentul intracelular cuprinde apa de constituție sau “apa legată" care participă la alcătuirea structurii celulare și a mediului celular, la imbibiția sistemelor coloidale și la hidratarea diferiților ioni sau biomolecule. Între diferitele forme de apă din organism și substanțele pe

Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă (2012) [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
Cel mai important sistem intracelular este perechea (fosfat monosodicăfosfat disodic) care acționează optim la (unde pKa’ reprezintă valoarea pH-ului la care acidul și baza sa conjugată se găsesc în concentrații molare egale) Principalul sistem tampon extracelular atât în spațiul interstițial cât și în cel sangvin, la vertebrate este sistemul tampon acid carbonic-carbonat acid (). Deoarece pK’a = 6,3 pentru H2CO3, mult inferior pH-ului fiziologic (7,2-7,4 la animale și la om), raportul bazei conjugate cu acidul slab este

Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă (2012) [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322

fi țesutul adipos (20%). -conținutul în apă al organismului tânăr este semnificativ mai mare comparativ cu organismul în vârstă. Repartiția apei în organismul animal: -compartimentul extracelular cuprinde “apa liberă” existentă în circulația intravasculară (sânge, limfă) precum și “apa lacunară” din spațiile interstițiale; -compartimentul intracelular cuprinde apa de constituție sau “apa legată" care participă la alcătuirea structurii celulare și a mediului celular, la imbibiția sistemelor coloidale și la hidratarea diferiților ioni sau biomolecule. Între diferitele forme de apă din organism și substanțele pe

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
este perechea (fosfat monosodic- fosfat disodic) care acționează optim la pH=pKa’= 7,2 (unde pKa’ reprezintă valoarea pH ului la care acidul și baza sa conjugată se găsesc în concentrații molare egale) Principalul sistem tampon extracelular atât în spațiul interstițial cât și în cel sangvin, la vertebrate este sistemul tampon acid carbonic - carbonat acid (). Deoarece pK’a = 6,3 pentru H2CO3,mult inferior pH ului fiziologic (7,2-7,4 la animale și la om), raportul bazei conjugate cu acidul slab

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

forme: uPA și tPA, care activează plasmina. uPA participă la remodelarea tisulară în condiții normale sau patologice. Neoplasmele cu nivele ridicate de uPA și PAI-1 au un risc mare de recidivă [42,80,141,173,222]. Colagenazele includ MMP-1 (colagenaza interstițială), MMP-8 (colagenaza neutrofilă), MMP-13 (colagenaza 3) și determină degradarea colagenului fibrilar interstițial. Gelatinazele (colagenaze de tip IV) acționează în special asupra colagenului denaturat și includ MMP-2 (gelatinaza A9 și MMP-9 (gelatinaza B). Stromelizinele 1,2 și 3 (MMP-3, MMP-10, MMP

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
în condiții normale sau patologice. Neoplasmele cu nivele ridicate de uPA și PAI-1 au un risc mare de recidivă [42,80,141,173,222]. Colagenazele includ MMP-1 (colagenaza interstițială), MMP-8 (colagenaza neutrofilă), MMP-13 (colagenaza 3) și determină degradarea colagenului fibrilar interstițial. Gelatinazele (colagenaze de tip IV) acționează în special asupra colagenului denaturat și includ MMP-2 (gelatinaza A9 și MMP-9 (gelatinaza B). Stromelizinele 1,2 și 3 (MMP-3, MMP-10, MMP 11) au o mare specificitate de substrat și degradează laminina și fibronectina

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
79]. Catepsina D Este o protează lizozomală, identificată pe liniile de cultură de MCF. -7. Din punct de vedere biochimic este o aspartil protează de 52 kD, în formă proenzimatică. Enzima poate facilita invazia malignă prin acțiune directă (digestia matricei interstițiale, a proteinelor și a proteoglicanilor matricei interstițiale) sau prin activarea altor enzime digestive sau prin inactivarea inhibitorilor lor [329]. Creșterea catepsinei D tumorale reprezintă un factor de prognostic advers, în relație cu exprimarea sa stromală, epitelială sau totală [18,142

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
identificată pe liniile de cultură de MCF. -7. Din punct de vedere biochimic este o aspartil protează de 52 kD, în formă proenzimatică. Enzima poate facilita invazia malignă prin acțiune directă (digestia matricei interstițiale, a proteinelor și a proteoglicanilor matricei interstițiale) sau prin activarea altor enzime digestive sau prin inactivarea inhibitorilor lor [329]. Creșterea catepsinei D tumorale reprezintă un factor de prognostic advers, în relație cu exprimarea sa stromală, epitelială sau totală [18,142,329]. Expresia imunohistochimică la nivel stromal este

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de colagen de tip IV și V, ce se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina, iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin controlul proliferării celulare [65]. Procesul de metastazare debutează cu desprinderea celulelor din tumora primară și se încheie cu stabilirea unor depozite

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
inhibitorilor naturali ai proteazelor, prezenți în ser și/sau în matrice. În contrast cu celulele tumorale, o celulă normală, când se atașează la matrice, răspunde prin diferențiere sau intrare în G0. Enzimele cele mai eficace sunt cele din familia metaloproteinazelor matriciale: colagenazele interstițiale (acționează asupra colagenului de tip I), colagenazele de tip IV (gelatinaze) și stromelizin. Creșterea activității colagenazelor de tip IV este asociată mai puternic cu fenotipul metastatic și poate fi inhibată de acidul retinoic [437]. Enzimele eliberate în mediul extracelular se

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]