1,905 matches
-
dau cel mai bine măsura angajamentului față de valorile și convingerile unei culturi democratice; temele principale abordate în chestionarele citate în literatura apărută în democrațiile liberale sînt adeseori lipsite de un fundament logic coerent. Frecvent, respondenții nu demonstrează consens în favoarea valorilor: intervievații se împart în trei categorii pozitivă, apatică și negativă. Interpretarea devine astfel problematică, mai ales atunci cînd datele arată că populația are o "mixtură" de valori. O concentrare exclusivă asupra culturii politice democratice ignoră cealaltă jumătate a problemei: sprijinul pentru
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
va reflecta felul în care socializarea determină oamenii să evalueze noua democrație prin prisma anilor de experiență în regimul anterior, mai mult și apoi mai puțin totalitar. Succesiunea întrebărilor încurajează comparația, pentru că se pornește de la evaluarea unui regim pe care intervievatul l-a cunoscut pe durata întregii sale vieți. Coeficienții, atît cei negativi cît și cei pozitivi, urmează logica "răului mai mic" din ipoteza lui Churchill: un regim rău poate fi preferabil, dacă alternativa e și mai rea. În timp ce teoria poliarhiei
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sondajului BND. O cincime sînt democrați îngrijorați, care sînt împotrivă, dar se tem că acest lucru s-ar putea întîmpla. Autoritarii optimiști, care sînt împotriva instituțiilor reprezentative și cred că acestea pot fi răsturnate, repre-zintă tot o cincime din cei intervievați, procent la care se adaugă cîțiva antidemocrați pesimiști, care ar dori să scape de parlament dar consideră că acest lucru nu se va întîmpla. Cei care sînt împotriva democrației pot fi în dezacord asupra alternativei care ar trebui să o
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
aparțin unor țări diferite (spre exemplu, Republica Cehă sau Ucraina), sînt mai importante pentru sprijinul dat regimului. Primul pas în testarea influențelor generice este să reunim toți respondenții, indiferent de țară, într-o bază de date BND multinațională în care intervievații din fiecare țară sînt ponderați în mod egal la 1000 (pentru a vedea logica acestui fapt, vezi Przeworski și Teune, 1970). De fapt, se creează o a zecea "țară", media BND a răspunsurilor din cele nouă țări. Media BND reflectă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
se dilueze, iar membrii de partid să nu mai difere față de societatea luată ca întreg (Rose, 1996b; White și McAllister, 1996). Foștii membri ai Partidului Comunist nu se disting prin evaluările lor asupra noului regim democratic. Din cei 14% dintre intervievați care au declarat că au fost membri ai Partidului Comunist, o majoritate de 51% sprijină noul regim post-comunist, doar cu 2% mai puțin decît pro-centul obținut între cei care nu au fost membri. Calitatea de fost membru nu este asociată
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
economii. Aproape fiecare gospodărie e implicată în economia oficială și de asemenea în economia socială nemonetizată; aproape jumătate sînt implicate și în activități economice necivile. La întrebarea care sînt cele mai importante două economii pentru familia lor, jumătate din cei intervievați au prezentat un portofoliu defensiv, care combină cîștigurile provenite dintr-o slujbă regulată sau din pensie cu resurse dintr-o economie socială, cum ar fi cultivarea de produse sau schimbul de ajutor între prieteni și rude. Un portofoliu întreprinzător, care
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
spună părerea despre situația gospodăriei lor peste cinci ani: 46% consideră că va fi mai bună, iar o treime consideră că va rămîne aceeași. Mai puțin de o persoană din cinci se așteaptă ca situația să se înrăutățească. Majoritatea celor intervievați apreciază că schimbările au impus o scădere radicală a standardului lor de viață pentru un anumit număr de ani, dar acest lucru nu se va prelungi în viitor. Principala divizare este între cei care cred că situația gospodăriei lor se
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
să pornească de la buna cunoaștere a informațiilor prezentate în scrisoarea de intenție, curriculum vitae sau chestionarul de angajare, astfel încât aceste date să nu mai necesite o reluare în timpul interviului; să se desfășoare într-un cadru relaxant, liniștit, în care cel intervievat să nu se simtă presat, stresat sau în inferioritate; intervievatorul trebuie să știe să deschidă discuția într-un mod care să destindă atmosfera, să-l facă pe candidat să se simtă important și apreciat și, de asemenea, să-i transmită
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
și a clienților rămâne ascunsă și, uneori chiar nesigură. Când operațiunile se derulează între parteneri din țări diferite pot apărea alte dificultăți. Astfel, potrivit cercetărilor de specialitate (Forrester Research l999) ca și rezultatelor unor anchete recent lansate, circa 85% dintre intervievați nu au recurs la comenzi internaționale din cauza complicațiilor vamale, de impozitare și formalităților privind transportul. Un alt obstacol se referă la dificultatea de a derula livrarea și/sau expediția unor loturi (pachete) mai mici. Cercetările din țările membre ale UE
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
legitim aleasă, în strânsă legătură cu problema abordată: de exemplu un interviu cu ministrul agriculturii în cadrul unei epidemii de gripă aviară. Acesta implică și necesitatea ca întrebările să nu fie tendențioase, pe de o parte, și să nu menajeze pe intervievat (prin punerea doar a acelor întrebări care convin acestuia), pe de altă parte. Ancheta este un gen jurnalistic care "aprofundează marile probleme economice, sociale, politice și culturale, încercând răspunsuri privind întrebări la care nimeni nu dorește să răspundă pentru că răspunsurile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de subiecți; a XII-a (2) : 100 de subiecți. 4.6. REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR IPOTEZA NR. 1 La întrebarea “Considerați că profilul la care studiați va influențează motivele în luarea deciziei privind cariera?” au răspuns : “DA” 32 din intervievații de la profilul teoretic și 69 din intervievații de la profilul tehnic; “NU” 43 din intervievații de la profilul teoretic și 26 din intervievații de la profilul tehnic, “NU ȘTIU’’ 25 din intervievații de la profilul teoretic și 5 din intervievații de la profilul tehnic Există
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
de subiecți. 4.6. REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR IPOTEZA NR. 1 La întrebarea “Considerați că profilul la care studiați va influențează motivele în luarea deciziei privind cariera?” au răspuns : “DA” 32 din intervievații de la profilul teoretic și 69 din intervievații de la profilul tehnic; “NU” 43 din intervievații de la profilul teoretic și 26 din intervievații de la profilul tehnic, “NU ȘTIU’’ 25 din intervievații de la profilul teoretic și 5 din intervievații de la profilul tehnic Există diferențe între subiecții de la profil teoretic și
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
INTERPRETAREA LOR IPOTEZA NR. 1 La întrebarea “Considerați că profilul la care studiați va influențează motivele în luarea deciziei privind cariera?” au răspuns : “DA” 32 din intervievații de la profilul teoretic și 69 din intervievații de la profilul tehnic; “NU” 43 din intervievații de la profilul teoretic și 26 din intervievații de la profilul tehnic, “NU ȘTIU’’ 25 din intervievații de la profilul teoretic și 5 din intervievații de la profilul tehnic Există diferențe între subiecții de la profil teoretic și cei de la profil tehnic în privința importanței pe
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
Considerați că profilul la care studiați va influențează motivele în luarea deciziei privind cariera?” au răspuns : “DA” 32 din intervievații de la profilul teoretic și 69 din intervievații de la profilul tehnic; “NU” 43 din intervievații de la profilul teoretic și 26 din intervievații de la profilul tehnic, “NU ȘTIU’’ 25 din intervievații de la profilul teoretic și 5 din intervievații de la profilul tehnic Există diferențe între subiecții de la profil teoretic și cei de la profil tehnic în privința importanței pe care aceștia o acordă fiecăruia din motivele
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
motivele în luarea deciziei privind cariera?” au răspuns : “DA” 32 din intervievații de la profilul teoretic și 69 din intervievații de la profilul tehnic; “NU” 43 din intervievații de la profilul teoretic și 26 din intervievații de la profilul tehnic, “NU ȘTIU’’ 25 din intervievații de la profilul teoretic și 5 din intervievații de la profilul tehnic Există diferențe între subiecții de la profil teoretic și cei de la profil tehnic în privința importanței pe care aceștia o acordă fiecăruia din motivele stabilite. Astfel elevii de la profil teoretic sunt mai
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
răspuns : “DA” 32 din intervievații de la profilul teoretic și 69 din intervievații de la profilul tehnic; “NU” 43 din intervievații de la profilul teoretic și 26 din intervievații de la profilul tehnic, “NU ȘTIU’’ 25 din intervievații de la profilul teoretic și 5 din intervievații de la profilul tehnic Există diferențe între subiecții de la profil teoretic și cei de la profil tehnic în privința importanței pe care aceștia o acordă fiecăruia din motivele stabilite. Astfel elevii de la profil teoretic sunt mai motivați spre alegerea unei profesiuni, iar cei
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
încredere de 95%) a descoperit că un procent de 22,3 la sută dintre respondenți ar prefera să se revină la regimul comunist, în timp ce 60,2 de procente nu agreează o asemenea revenire, iar 17,5 la sută dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic, indivizii care nutresc aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celălalt mare agent de socializare în general și socializare mnemonică în particular, ipostaziată în "profesori" ca "alții semnificativi" (Mead, 1934), are o influență mai redusă în transmiterea informațiilor despre trecutul comunist. Un procent însemnat, de 17 la sută dintre elevii intervievați nu au discutat niciodată în familie despre perioada comunistă, în timp ce un sfert (24,8 la sută) dintre elevi nu au abordat niciodată subiectul comunismului cu profesorii lor în contextul organizațional al școlii. Faptul că un procent atât de important dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1949, majoritatea germanilor considerau că "Nazismul a fost o idee bună, dar prost aplicată" (Judt, 2005, p. 58). Mai mult decât atât, T. Judt (2005) menționează datele unui alt sondaj datat noiembrie 1946, în care 37 la sută dintre germanii intervievați au răspuns că "exteminarea evreilor, a polonezilor și a altor non-arieni a fost necesară pentru siguranța germanilor". Același sondaj a descoperit că 33 la sută dintre respondenții germani considerau că evreii nu trebuie să aibă aceleași drepturi ca arianii, pentru ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anchetei În Ancheta AMIGO sunt utilizate două categorii de formulare: − chestionar locuință (CL), în care sunt înregistrate informații privind locuința și date despre gospodărie; − chestionar individual (CI), care este formularul de bază al anchetei și cuprinde caracteristici pentru identificarea persoanei intervievate, precum și carac teristicile ce constituie obiectul acestei anchete, menționate anterior. Extinderea rezultatelor Extinderea rezultatelor obținute din anchetă, la nivelul țării se realizează pe baza coeficienților atribuiți persoanelor din gospodăriile din eșantion, care au răspuns la interviu. Pentru determinarea acestor coeficienți
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
ori cu valori de la 1 la 5. Interviul, individual sau în grup, formal sau informal, structurat sau nu, oferă date privind nivelul cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor, cauze ale problemelor și soluții ale acestora. Când se derulează „față în față”, cel intervievat are ocazia să fie spontan, să prezinte situația în termenii săi și cu răspunsuri detaliate. Poate fi util și în obținerea de informații suplimentare, ca o completare la cele oferite de alte metode (teste, chestionare, observație etc.). 6. Focus-grupul (interviul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ori cu valori de la 1 la 5. Interviul, individual sau în grup, formal sau informal, structurat sau nu, oferă date privind nivelul cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor, cauze ale problemelor și soluții ale acestora. Când se derulează „față în față”, cel intervievat are ocazia să fie spontan, să prezinte situația în termenii săi și cu răspunsuri detaliate. Poate fi util și în obținerea de informații suplimentare, ca o completare la cele oferite de alte metode (teste, chestionare, observație etc.). 6. Focus-grupul (interviul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reprezentativitate) constituie cele mai evidente limite ale anchetei realizate prin intermediul chestionarului. În ciuda acestora, ancheta este una dintre metodele cele mai frecvent utilizate în cercetarea educațională. Interviul este a doua tehnică de anchetă și constă într-un dialog între intervievator și intervievat, prin care se încearcă obținerea de informații relevante pentru o anumită temă de cercetare (Sax, 1968; De Singly et al., 1998). Interviul nu este în nici un caz improvizat, ci presupune activități riguroase de planificare și aplicare, analiză a datelor și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
volumul populației vizate și de structura acesteia (mai diversă sau mai puțin diversă), însă trebuie să fie destul de larg pentru a permite generalizări ale concluziilor cercetării. Evident, el este determinat și de scopul aplicării interviurilor. -Stabilirea modalităților de acces la intervievați (De Singly et al., 1998; Agabrian, 2004) este o etapă importantă în planificarea anchetei și presupune inclusiv contactarea și convocarea acestora în vederea realizării interviului. -Realizarea ghidului de interviu constituie punctul cel mai important al planificării interviului și presupune stabilirea datelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de tipul de interviu, ales la rîndul său în funcție de tema și scopul cercetării. În cazul interviului nestructurat, nu este vorba despre elaborarea unui set de întrebări, ci de stabilirea unor axe tematice ce urmează a fi urmărite în dialog cu intervievații. Întrebările incluse în cadrul unui interviu sînt clasificate în funcție de natura și scopul lor. Astfel, putem distinge întrebările principale de întrebările sau enunțurile de relansare (De Singly et al., 1998). Întrebările principale constituie nucleul ghidului de interviu și permit explorarea tuturor ariilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]