6,103 matches
-
legi urmând nu atât materia cât forma. O maximă bună este bună în virtutea structurii sale interne. Structura sa internă, forma, face ca aceasta să fie potrivită pentru a fi dorită ca lege. O maximă bună este prin urmare o entitate intrinsecă normativă, deci și realismul a avut dreptate. Atunci când ni se prezintă un impuls în calitatea de candidat pentru a fi un motiv, noi trebuie să vedem dacă este în realitate un motiv, dacă pretenția sa la normativitate este adevărată. Dar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
subiectului/subiecților educației subiectivitatea receptării mesajului (nivel de așteptare; nivel aperceptiv/pre-comunicativ: cunoștințe asimilate anterior, aptitudini, deprinderi etc.; stare de spirit contextuală deschidere către informație, interes, perspectivă critică de un anumit grad; nivel de concentrare; grad de atenție; motivație extrinsecă/intrinsecă etc.); intersubiectivitate; obiectivitate conferită (în cele mai multe cazuri) de conținutul ce trebuie transmis (corespunzător planului de învățământ, programei etc.); contextualizare (vezi mai jos, comunicarea-contextualizare). (c) Comunicarea-contextualizare În calitate de concept (și termen) supraordonat celor prezentate supra, contextualizarea se constituie într-o modalitate de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și interlocutor/publicul-țintă etc.). Prin prisma acestor coordonate, subsumăm aici textului nonliterar mesajele orale și/sau scrise codificate non-artistic, transmise de un emițător plasat într-o situație de comunicare guvernată, în principiu, de reperele obiectivității (fără a exclude valențele subiectivității intrinseci procesului comunicativ), mesaje care se constituie în concretizări ale intenției funcțional-infor-mative, formative, persuasive manifestate de către emițător față de un receptor de la care nu primește în mod necesar feed-back. Includem, din această perspectivă, în clasa textelor nonliterare prin raportare și la particularitățile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în structura "dovezii fizico-teologice" privind existența lui Dumnezeu, argument pus de Kant pe seama lui Leibniz, prezent însă și la Toma din Aquino și chiar la Aristotel) și o finalitate internă (care este expresia unei evoluții "de interior", după un plan intrinsec, cel ce suportă scopul fiind și autorul planului și cel ce susține, neîntrerupt, îndreptarea către scop). Deși conceptele acestor două ipostaze ale finalității sunt prezente încă în filosofia antică, după cum vom vedea, abia H. Bergson, în Evoluția creatoare 85, consacră
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ordine a lumii și "descrierea" conceptelor care îi dau justificarea formală (conceptele de timp și destin); 2) prin extinderea sa dincolo de unitatea vieții sufletești (de exemplu, orice organism, nu numai cel uman, are ca lege individuală destinul său, adică finalitatea intrinsecă); lărgirea legiferării sale în întreg spațiul existenței-ca-energie, afirmarea sensului personalist al evoluției acesteia. Potrivit primei operații din structura "intelectuală" a determinismului prin finalitate (negarea valabilității universale a cauzalității ...), diferența dintre energia-ca-natură și energia personalizată (diferența dintre natură și cultură) este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de ase-menea, ea intră în constituția lucrului. Teoretic, conceptul energiei îmbrățișează conceptele materiei și forței, socotește W. Ostwald. Viața a apărut din energiile fizice și s-a înscris într-o evoluție către forme din ce în ce mai complexe, până la om. Ordinea de finalitate, intrinsecă naturii, nu are nevoie, pentru a se impune, decât de energie, de forța și "materia" ei. " Noțiunea de energie spune Constantin Antoniade, comentând ideile lui Ostwald este supraordinată celor de forță și materie, le cuprinde pe amândouă într-o unitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aptitudini dobândite prin învățare și care asigură capacitatea titularului de post de a îndeplini obiectivele încredințate. Competența are o dublă semnificație: este formală, pentru că este atribuită prin decizie managerială și este oficializată la nivelul organizației; este informală, pentru că arată nivelul intrinsec de cunoaștere, experiență practică, aptitudinile și abilitățile profesionale recunoscute public, dar neoficial în cadrul organizației. Competența formală se invocă în proceduri, instrucțiuni metodologice care arată în ce mod și cum trebuie executate activitățile în cadrul organizației. Dacă competența formală este dublată și
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de intensificare a utilizării ambelor categorii de motivații. Motivația cognitivă își are suportul în nevoia de mobilitate și cunoaștere a oamenilor în spații largi, iar motivația afectivă are la bază reconsiderarea omului în întreaga sa complexitate. (Bontaș, D., 2007) Motivația intrinsecă și extrinsecă reprezintă forme ale motivației care au fost identificate folosind drept criteriu de clasificare localizarea stimulentelor în raport cu personalul, ca urmare a participării acestuia la procesul muncii. Experții în comportament organizaționali fac distincție între motivația intrinsecă și cea extrinsecă. ... există
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Bontaș, D., 2007) Motivația intrinsecă și extrinsecă reprezintă forme ale motivației care au fost identificate folosind drept criteriu de clasificare localizarea stimulentelor în raport cu personalul, ca urmare a participării acestuia la procesul muncii. Experții în comportament organizaționali fac distincție între motivația intrinsecă și cea extrinsecă. ... există doar un slab consens asupra definițiilor exacte ale acestor concepte și un și mai slab acord asupra necesității de a eticheta anumiți motivatori ca fiind extrinseci sau intrinseci. (Johns, G., 1998) Totuși, definițiile și explicațiile pe
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Experții în comportament organizaționali fac distincție între motivația intrinsecă și cea extrinsecă. ... există doar un slab consens asupra definițiilor exacte ale acestor concepte și un și mai slab acord asupra necesității de a eticheta anumiți motivatori ca fiind extrinseci sau intrinseci. (Johns, G., 1998) Totuși, definițiile și explicațiile pe care le vom prezenta vor evidenția diferențele dintre cele două tipuri de motivații. Motivația intrinsecă sau directă sau internă este generată, fie de surse interne subiectului motivației de nevoile și trebuințele sale
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
și un și mai slab acord asupra necesității de a eticheta anumiți motivatori ca fiind extrinseci sau intrinseci. (Johns, G., 1998) Totuși, definițiile și explicațiile pe care le vom prezenta vor evidenția diferențele dintre cele două tipuri de motivații. Motivația intrinsecă sau directă sau internă este generată, fie de surse interne subiectului motivației de nevoile și trebuințele sale fie de surse provenite din activitatea desfășurată. Caracteristica acestei motivații constă în obținerea satisfacției prin îndeplinirea unei acțiuni adecvate ei. Sentimente de realizare
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de nevoile și trebuințele sale fie de surse provenite din activitatea desfășurată. Caracteristica acestei motivații constă în obținerea satisfacției prin îndeplinirea unei acțiuni adecvate ei. Sentimente de realizare, împlinire, provocare și competență provenite din îndeplinirea atribuțiilor sunt exemple de motivatori intrinseci, ca și interesul absolut în activitatea însăși. În afara muncii, participarea curentă la activități sportive sau la hobby-uri este adesea motivată intrinsec. Din definițiile date de mai mulți autori, rezultă că motivația intrinsecă își are izvorul în relația directă dintre
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
acțiuni adecvate ei. Sentimente de realizare, împlinire, provocare și competență provenite din îndeplinirea atribuțiilor sunt exemple de motivatori intrinseci, ca și interesul absolut în activitatea însăși. În afara muncii, participarea curentă la activități sportive sau la hobby-uri este adesea motivată intrinsec. Din definițiile date de mai mulți autori, rezultă că motivația intrinsecă își are izvorul în relația directă dintre angajat și sarcina pe care o are de realizat, fiind, de regulă, auto aplicată. Altfel spus, sursa motivației intrinseci se află în
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
din îndeplinirea atribuțiilor sunt exemple de motivatori intrinseci, ca și interesul absolut în activitatea însăși. În afara muncii, participarea curentă la activități sportive sau la hobby-uri este adesea motivată intrinsec. Din definițiile date de mai mulți autori, rezultă că motivația intrinsecă își are izvorul în relația directă dintre angajat și sarcina pe care o are de realizat, fiind, de regulă, auto aplicată. Altfel spus, sursa motivației intrinseci se află în trebuințele personale, intime ale angajatului. Motivația extrinsecă sau indirectă este generată
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
este adesea motivată intrinsec. Din definițiile date de mai mulți autori, rezultă că motivația intrinsecă își are izvorul în relația directă dintre angajat și sarcina pe care o are de realizat, fiind, de regulă, auto aplicată. Altfel spus, sursa motivației intrinseci se află în trebuințele personale, intime ale angajatului. Motivația extrinsecă sau indirectă este generată de surse exterioare subiectului sau naturii activității lui. Ea poate fi sugerată sau impusă de alte persoane sau de concursuri de împrejurări favorabile sau nu. În
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
mediul de muncă extern sarcinii de muncă și este, de obicei, aplicată de către altcineva decât de persoana în cauză. În firme predomină, în general, motivația extrinsecă. Totuși, se pare că în ultimul timp a început a se extinde și motivația intrinsecă, care asigură creșterea culturii organizaționale și promovarea unui management performant pentru firmă. ● Motivația economică și moral - spirituală are la bază criteriul privind natura mijloacelor utilizate pentru motivația salariaților organizației. Motivația economică se realizează prin mijloace clasice, care vizează satisfacerea necesităților
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
persoană le primește din exterior în schimbul activității pe care ea o realizează). Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem mecanicist; teorii psihologice, care consideră că personalul este motivat atât prin motivații extrinseci, cât și intrinseci (acele motivații care se referă la dezvoltarea abilităților, îmbogățirea cunoștințelor, plăcerea de a face personal o anumită muncă etc. și care pot fi realizate numai de către fiecare persoană în parte). Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
personal o anumită muncă etc. și care pot fi realizate numai de către fiecare persoană în parte). Rezultă deci că, în aceste teorii, comportamentul uman este conceput ca un sistem biologic; teorii antropologice, care au în vedere, pe lângă motivațiile extrinseci și intrinseci, și pe cele transcendente (motivațiile prin care se desemnează acele consecințe pe care acțiunea unei persoane le generează asupra alteia sau altora, consecințe a căror obținere este urmărită în mod special). Din cele trei categorii de motivații avute în vedere
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
căreia atunci când nevoile de un anumit nivel ale unei persoane nu pot fi satisfăcute, atenția acesteia trebuie orientată spre satisfacerea altor nevoi aparținând unui nivel diferit. Teoria ERG este importantă în mod deosebit pentru implicațiile sale în motivarea extrinsecă și intrinsecă. Prin motivarea extrinsecă sunt satisfăcute, în special, necesitățile existențiale și relaționale, în timp ce prin motivarea intrinsecă sunt satisfăcute nevoile de dezvoltare. Alderfer menționează că toate cele trei categorii de nevoi pot fi operaționale în același timp. Teoria satisfacerii trebuințelor a fost
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
acesteia trebuie orientată spre satisfacerea altor nevoi aparținând unui nivel diferit. Teoria ERG este importantă în mod deosebit pentru implicațiile sale în motivarea extrinsecă și intrinsecă. Prin motivarea extrinsecă sunt satisfăcute, în special, necesitățile existențiale și relaționale, în timp ce prin motivarea intrinsecă sunt satisfăcute nevoile de dezvoltare. Alderfer menționează că toate cele trei categorii de nevoi pot fi operaționale în același timp. Teoria satisfacerii trebuințelor a fost propusă de psihologul David McClelland și folosește nevoile ca obiectiv central. El afirmă că un
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
când a fost atins. Oamenii sunt preocupați de depășirea propriilor recorduri, dar și pe a celorlalți, prin inovare și implicare pe termen lung, nu pentru a place sau împotriva intereselor celorlalți, cât mai ales pentru că această împrejurare le oferă satisfacție intrinsecă. Nevoia de afiliere exprimă o dorință puternică de a stabili și menține relații personale amicale, compatibile. Oamenilor care simt nevoia de afiliere le place să-i placă pe ceilalți și doresc ca și ceilalți să-i placă pe ei. Este
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
c) are capacitate deplină de exercițiu 8. Numărul minim de membri ce pot constitui un sindicat este de: a) 21 b) 15 c) 16 d) 20 182 Teme de discuție Considerați că sindicatele sunt preocupate de obținerea recompenselor extrinseci sau intrinseci pentru membrii lor? Comentați răspunsul. 2. Contractul colectiv de muncă Raporturile de muncă în cadrul unităților economice sunt reglementate prin contractele de muncă, care pot fi colective și /sau individuale. Contractul colectiv de muncă exprimă sintetic, prin efectele sale, însemnătatea esențială
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
mai devreme, iar fratele fiului risipitor ar fi plecat Întru descoperirea lui dacă ar fi avut parte până atunci de așa ceva. Iar tatăl, credem noi, nu ar fi fost pus În situația unei dureroase - dar necesare - lecții. Experiența Învățării este intrinsec legată de temporalitate, pentru că ea survine În timp, presupune o anumită perioadă de formare, iar consecințele ei se vor evidenția În vremea ce va să vină. În orice persoană care Învață se trezesc abilități care țin și de magistru, și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
obliga individul să Învețe mereu, punându-l În situația de a adăuga, În mod firesc, noi valori la cele vechi, ceea ce nu știe la ceea ce știe. Mai mult decât atât, trebuie să se conștientizeze o dată pentru totdeauna că nu calitatea intrinsecă a tehnicii contează, ci felul cum este ea Întrebuințată. Tehnica este oarecum ambivalentă și chiar neutră din punct de vedere axiologic: devine valoroasă sau nu prin modul În care noi o utilizăm. Nu sunt de condamnat cei care au pus
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se „fac” din mers. Criteriile formale de vizare a calității absolventului nu sunt suficient de atente față de dimensiunile virtuale ale acesteia, față de factori ce țin de evoluții posibile la nivel individual și social. În nici un caz nu trebuie uitată calitatea intrinsecă individuală, peste care se adaugă celelalte note și trăsături. Să nu transferăm la nivelul structurii ceea ce individul, cu trăsăturile sale de personalitate, aduce, fructifică și amplifică. Nu atât sistemul de instruire este bun, cât individul care va face parte din
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]