3,605 matches
-
Îmi amintesc în mod deosebit de domnul Zafrullah Khan, un fost ministru de externe al Pakistanului. Îmi plăcea de el pentru că era erudit, fermecător și plin de demnitate. Într-o bună zi, m-a invitat să luăm micul dejun împreună, stârnind invidia colegilor mei, care au sugerat în glumă că și-ar fi putut alege o a doua soție păstrând-o în același timp pe prima. Discutând cu el despre situația din Kashmir, am fost impresionată de complicațiile care pot apărea atunci când
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
arabilor bogați 140. Deși guvernele musulmane nu au repetat și nici n-au răspuns chemării la războiul sfânt lansată de acesta, unii dintre cetățenii lor au făcut-o. Bin Laden încearcă să obțină sprijin apelând la o combinație de resentimente, invidie și vinovăție. El vorbește despre evenimente de demult la care puțini oameni din afara lumii islamice se mai gândesc în prezent, dar pe care mulți musulmani nu le pot uita: distrugerea Imperiului Otoman, împărțirea Orientului Mijlociu arab și a Africii de
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
avertizat că fericirea sa viitoare depinde de o carieră în industria materialelor plastice. În Vest, există tendința de a presupune că toată lumea vrea să trăiască în stil occidental. Conform acestor mentalități, ostilitatea arabilor și musulmanilor nu se explică decât prin invidia față de prosperitatea materială și stilul de viață confortabil din Occident. Nimeni nu ia în calcul faptul că unii arabi ar putea să creadă că Vestul încearcă să-i convingă să adopte un stil de viață superficial și decadent, care le-
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
nici o motivare, iar moartea cumplită a lui Alexandru este o sancțiune mult prea drastică pentru mediocrul personaj. Tot astfel, tribulațiile erotice ale tânărului Andrei din al doilea roman, adonisul de un sezon al Sulinei, observate îndeaproape cu un amestec de invidie și admirație de puberul său frate, stârnesc o mulțime de nedumeriri. Plasând acțiunea într-un oraș ca Sulina, era de așteptat ca autorul să speculeze pitorescul decorului, dar, atent mai ales la reacțiile psihologice ale personajelor, întreprinzând o adevărată monografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
Ego, dar În același timp presupune și bucurie interioară care apare atunci când te eliberezi de atașamentele materiale. Dând cu bucurie, darul tău va fi Îmbunătățit cu energiile bucuriei și-i vor crește eficiența și beneficitatea. Atunci când dai având gânduri de invidie, de răutate aduci un deserviciu nu numai celui care primește dar și ție. Pentru că ceea ce dai aceea vei primi. Atunci când dai din ceea ce ai, din surplusul tău, este un prim pas În practicarea acestei arte. Valoarea dăruirii Începe Însă atunci când
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
cărei mesaj are mare nevoie cineva aflat Într-o anumită situație și exemplele pot continua. Dar pe de altă parte putem constata și cum un dar făcut din „obligație”, fără tragere de inimă, mai mult având În minte gânduri de invidie, de răutate, toate aceste vor crea efecte negative atât asupra celui care dă cât și asupra celui care primește un astfel de dar. Chiar dacă darul are valoare materială mare, o bijuterie scumpă, din aur ,de exemplu și poate a-ți
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
muzeu să aibă în arhivă un asemenea lucru. Deci, trebuie cultură, trebuie bun simț. E un om de mare rafinament, așa cum a fost și George Enescu. Un om de un caracter extraordinar, un om care n-a vorbit niciodată cu invidie de nimeni, ci dimpotrivă, a vorbit cu bunătate, a lăudat, a ajutat pe cine a putut, în general a ajutat oameni de talent. Dar iată că am vorbit numai despre Enescu. Sunt cu atâtea partituri în cap, în fiecare săptămână
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
cel puțin așa ar trebui să fie. Dintotdeauna, Biserica i-a îndrumat pe oameni să fie buni („pace între oameni și bunăvoie”, „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”), să fie toleranți, să înlăture vrajba, să urască lăcomia, înșelăciunea, minciuna, invidia și egoismul, să iubească munca, plantele și animalele, părinții să-și iubească copiii, iar aceștia să-i ocrotească și să-i îngrijească pe bătrânii din trupul și sufletul cărora ne tragem, să iubească viața. Biserica ne-a ținut mereu uniți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau Moartea lui Iov sancționează moral un anumit tip de comportament, autorul mulțumindu-se să recurgă la niște motive tradiționale, fără pic de aport personal (semnificativă e doar "selecția" în sine). Mai întâi, prozatorul exemplifică o trăsătură negativă de caracter: invidia omului mărunt, incapabil să recunoască valoarea semenilor (huhurezul e o pasăre tăcută și urâtă, care găsește minunatul glas al privighetorii "un zgomot fără înțeles"), pentru ca, în Isvorul și nourul, obiectul pedepsei morale (din perspectiva filosofiei practice și a "bunului simț
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mult, cu atât repetau într-un vârtej aproape văzut, structura materiei, de la-nceput1041. Nimic mai sublim n-am putea găsi întru ilustrarea temei noastre decât aceste versuri desprinse parcă de matricea din care coboară mereu sămânța cerului pe pământ, întreținând invidia lui Hermes. Așa că omul are un atelier vizibil, care este corpul său, și unul invizibil, care este imaginația sa1042. Alchimie și ritual noetic Iubirea te-a pus în mișcare ca pe un ceas de aur. Moașa te-a plesnit peste
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
treacă peste prăpastia iadului înspre muntele care urcă spre cer. Adesea mă întreb dacă trecerea prin puțul fântânii dintr-un clopot într-altul nu e o purificare ea însăși. Cele șapte cercuri ale purgatoriului corespund celor șapte păcate capitale: îngâmfarea, invidia, mânia, lenea, zgârcenia, lăcomia și desfrâul condamnate de morala tuturor societăților culte și oculte. Cândva tu vei ajunge unde ți-e dat să ajungi, o, catârgiu, ce-n urma smeritului catâr te duci... te duci... Ferice de tine-n zăpușeala
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
studiului un timp pe care fericirea ți-l va restitui. Nu fi neglijent în îngrijirea sănătății tale, / Dar ia numai ce trebuie cu sobrietate. / Tot ceea ce nu ne vatămă e permis în viață. / Fii elegant și curat, /fără a stârni invidia. /Respinge și neglijența și fastul insolent. Luxul cel mai simplu e și cel mai bun. Nu acționa înainte de a gândi ceea ce vei face /și reflectează seara asupra întregii tale zile: Ce-am făcut, ce-am auzit, ce trebuie să regret
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
munca omului, îi crește recolta și îi aduce vreme bună, protectivă este cea care îl apără de vicistitudini, la aceasta ajutând și amuletele, descântecele, iar magia distructivă sau vrăjitoria este făcută pentru a răni pe alții și este motivată de invidie. 138 Edward B. Tylor, Primitive Culture: Researches into the Development of Mythology, Philosophy, Religion, Language, Art, and Custom, 1977. 139 Émile Durkheim, The Elementary Forms of the Religious Life, 1976. 140 Cuvântul ar proveni din ebraicul abreg ad hâbra care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
A Study of Structure and Function, 1967. 330 Arthur Bernard Cook, Zeus: A Study in Ancient Religion, 3 vol. 1964-65. 331 Hades era un zeu. Satan, Set însă a fost inventat de preoții egipteni pentru a arăta răul făcut de invidia fratelui lui Osiris, deci tot un om, inițiat și care a fost supus sentimentelor umane, în Atlantida de odinioară. La fel ca și preoții hinduși care au degradat religia budistă într-o doctrină prin care au realizat avantajele existenței diavolului
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
umană recunoaște dreptul fiecărui individ la emancipare, la autodeterminare în mijlocul colectivității în care trăiește. Legea apără dreptul omului la "a avea" în raport cu ceilalți oameni și cu colectivitatea din care face parte. Sigur, socialismul a profitat de sentimentele tipic umane de invidie și egoism, de răutate a celui sărac față de cel bogat. Din acest punct de vedere putem spune că a fost o reușită. Mereu omul sărac și neajutorat va crede că ceilalți îi datorează ceva, fără ca el să încerce să ofere
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și neîncrederea. Fuga de "răsplata fraierului" ester fuga de a cădea de cinstit și prost. Reflexele funcționează bine, numai că viteza de înaintare este mult diminuată. Până și educația a devenit una atomizată, în care până și copiii plini de invidie pe blugii sau telefonul mobil al colegului, stau "spate în spate" într-o lipsă de încredere vecină uneori cu dușmănia. "Capra vecinului" este un mod de a fi paralizant la nivel de colectivitate. Se merge până acolo încât tendința este
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de a fi paralizant la nivel de colectivitate. Se merge până acolo încât tendința este nu numai de a invidia, ci pur și simplu de a desființa prin aroganță și indiferență. Din neatenție și rea voință distrugem chiar și obiectul invidiei. Efectul neîncrederii este că se generalizează trădarea. Modul de a fi este unul profund marcat de granițe și demarcații, în care vecinii nu-și mai vorbesc, prietenii nu se mai salută. Nimeni nu poate construi nimic .România și românii par
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ne recunoaștem lipsa calităților individuale de ființe sociale, superioare, și nu recunoaștem că suntem primitivi, deși când este vorba de alții, știm exact care sunt criteriile și formele de manifestare ale primitivismului. Nu recunoaștem când ne merge bine, de teama invidiei altora, dar și din prostie, nu recunoaștem, nici măcar în forul nostru interior, în fața unui chestionar sociologic, că avem o problemă. Pe acest fond, lipsa de caracter este (problema moralei evitate) atotstăpânitoare. Nu ne implicăm și nu permitem ca cineva, în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1133 Friedrich Engels, Dezvoltarea socialismului. De la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945, p. 15. 1134 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro p. 10. 1135 Vezi și Cap. 8, partea a II-a, "Egalitate, invidie, exploatare etc" din lucrarea lui Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 285-329. 1136 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 88. 1137 Ibidem. 1138 Ibidem. 1139 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
afirmată fără sfială 13. Ce a provocat ruptura? Bolliac se lansase recent în lumea presei editând Curiosul, un ziar de format asemănător Curierului românesc. Apoi, visa să organizeze prima societate pur literară din țară. Poate că a fost vorba de invidie, poate că Heliade Rădulescu s-a simțit concurat, nu știm cu certitudine. Pamfletul care îl desființează pe Bolliac vizează explicit calitatea de scriitor a acestuia. Heliade Rădulescu îl acuză de impostură auctorială și îi reproșează ambiția de a se afirma
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
delimiteze un vast câmp al pasiunilor suscitate de angajamentul spiritual. Însă nu trebuie să ne așteptăm la o ilustrare exclusiv pozitivă a valorilor morale. În jurul iubirii pentru virtutea cristică orbitează o întreagă constelație de emoții și pasiuni impure: Gelozia, Răzbunarea, Invidia, Pofta, Furia. Aspirația spre virtute implică dorința nemăsurată, invidia pentru virtutea mai mare a altuia, protecția geloasă și agresivă a valorilor spirituale dezirabile, furia față de cel care le trădează, răzbunarea. Emulația reface și pe teren religios concurența din universul retoric
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spiritual. Însă nu trebuie să ne așteptăm la o ilustrare exclusiv pozitivă a valorilor morale. În jurul iubirii pentru virtutea cristică orbitează o întreagă constelație de emoții și pasiuni impure: Gelozia, Răzbunarea, Invidia, Pofta, Furia. Aspirația spre virtute implică dorința nemăsurată, invidia pentru virtutea mai mare a altuia, protecția geloasă și agresivă a valorilor spirituale dezirabile, furia față de cel care le trădează, răzbunarea. Emulația reface și pe teren religios concurența din universul retoric, dar cu mai multă complexitate emoțională, echivoc moral, și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
față de cel care le trădează, răzbunarea. Emulația reface și pe teren religios concurența din universul retoric, dar cu mai multă complexitate emoțională, echivoc moral, și chiar cu un plus de violență. De aceea æmulatio, în alternanță liberă cu zelus ("gelozie", "invidie"), a constituit principalul argument în justificarea cruciadelor 19. Era modul războinic prin care soldații Crucii imitau exemplul cristic, nu prin copierea unei forme de viață, ci prin dragostea oarbă pentru o virtute: purtați de iubire, puteau să comită crime, rămânând
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doborî pe concurenții (râvnitorii) săi în a sa cale"24. Neologismul, concurent, pregătește deja înlocuirea vechiului cuvânt slavon, râvnitor, fără totuși să renunțe la temele sale. Ceea ce ține laolaltă această societate literară e una dintre componentele importante ale modelului emulației: invidia. Ea structurează coprezența, îi determină pe literați să meargă alături și să facă aceleași gesturi. Dorința de literatură, chemarea spre creație și consumul de opere se plătește pe versantul negativ prin gelozie. Iar Asachi, deplin conștient de importanța acestor pulsiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aici, strict din nevoia de limpezime, dorințe literare. Or, ceea ce vor să excite literații de la 1830 e o afecțiune comună: ei încearcă să opereze transferul unei dorințe dinspre viața cotidiană spre literatură, să creeze o situație în care dorința și invidia orientate în mod normal spre valori materiale sau erotice să fie canalizate spre opere. Angajamentul în câmpul literar nu e justificat în virtutea tradiției prestigioase, a autorităților consacrate, a memoriei multiseculare, ci în virtutea unei gelozii naive: pentru că alții o fac și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]