2,622 matches
-
et Băuturi Indigene et Streine cu firma "La trei struguri tricolori"; e de amintit și faptul că una din berăriile deschise de Caragiale se numea Academia "Bene bibendi". În privința onomasticii propuse de Caragiale poate fi vorba și de o expresivitate involuntară existentă în dioptriile lectorului modern, distanțat în timp de lumea evocată; e greu de presupus că numele proprii feminine din poezia de tinerețe a lui Bolintineanu ar fi avut în intenție, din perspectiva auctorială, un efect comic pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de efort și de anticipare. Poemul sau fragmentul este desăvârșit dintr-o dată, fără intenția prealabilă a poetului și în absență procesului de reflectare, respingere și selectare a alternativelor care intervine în mod obișnuit între intenție și materializare. (b) Compunerea este involuntara și automată; apare și dispare după bunul plac, independent de voință poetului. (c) Pe parcursul elaborării, poetul simte o emoție intensă, descrisă, de obicei, ca o stare de exaltare și de beatitudine, dar evocata ocazional drept chinuitoare și dureroasă în fazele
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
1971, p. 189). La prima vedere, pare plauzibil să afirm că Blake face, în teorie, apologia fiecăruia dintre aceste patru principii, iar mărturiile celor apropiați ne plasează pe aceeași direcție de interpretare: compunerea marilor sale poeme este bruscă și spontană; involuntara și automată; starea de spirit a eului creator este extatica.112 Alicia Ostriker observa că "experiențele revelatorii (ale lui Blake, n.m.), care, spre deosebire de cele ale unui mistic, sunt bruște și obținute fără efort, îl determină (pe artist, n.m.) să disprețuiască
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de la caz la caz)123. Conexiunea dintre neglijență căutată și geniu este subliniată chiar de "Longinus", autorul faimosului tratat clasic, Despre sublim (elaborat în elina, cel mai probabil în secolul I p.Chr.), cu diferența că, acolo, erorile sunt considerate involuntare. 2. Simplitate. Oricât de paradoxal ar părea, operă de artă blakeană are în centru o simplitate dezarmanta, care este însă protejată de o complexitate formală. Poemele și anluminurile cu care se asociază acestea apar surprinzător de nesofisticate atât structural, cât
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
vers din Night the Ninth nu poate ascunde tonul optimist adoptat de eul creator, constituind, în opinia mea, cheia retorica și epigraful întregului epos: "The dark Religions are departed & sweet Science reigns" (E: 407). Această formulă reiterează, într-un ecou involuntar, firește, credința lui Schleiermacher în caracterul esențialmente omonim al științei și al cunoașterii vizionare: "Știință adevărată este viziune completă" (1958, p. 39). Wilkie și Johnson sugerează că "dulcea Știință" blakeană dobândește conotații arhaice: artistul "avea probabil în minte scientia, în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
naturală" a puterii și a necesității spre domnia legii sau spre ceea ce Ghannouchi numește legitimitatea alegerii populare. Societățile tribale dominate de tradiție și despotismul contemporan sînt exemple de comunități naturale asemănătoare comunităților de furnici și albine, în care apartenența este involuntară, guvernarea instinctivă, iar legile tind să rămînă neschimbate. O societate civilă, din contra, este o comunitate de actori ale căror modele de asociere înscrise în lege sînt voluntare, ceea ce înseamnă că membrii săi sînt înzestrați cu puterea de a reinterpreta
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
intenționată sau semi-intenționată, cazurile extreme fiind vătămările cauzate de imprudențe sau produse într-un cadru instituțional asupra indivizilor sau asupra unor grupuri întregi. Dar, în fiecare caz, violența este un act relațional în care obiectul violenței este tratat, în mod involuntar, nu ca un subiect a cărui individualitate este recunoscută și respectată, ci doar ca un simplu obiect care merită să fie vătămat sau chiar anihilat. Definirea violenței ca o intervenție fizică nedorită asupra unui subiect ca atunci cînd un bărbat
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
reținute, împotriva voinței lor, dar sub pretextul îmbunătățirii lor, în case de disciplină și pedeapsă în care, să spunem, violența este îndepărtată din locurile publice de pedeapsă și camuflată între pereții închisorilor, ai azilurilor sau ai spitalelor. A accentua caracterul involuntar al violenței implică faptul că aceasta este o formă extremă de negare a libertății subiectului de a acționa în lume și asupra ei. Oricum ar fi definite statutul de subiect sau libertatea stilurile de viață strict liberale sau bazate pe
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de a-i reduce la muțenie, de a-i transforma în obiecte și adesea de a-i îngrămădi în vizuina morții. Formele cele mai "pure" și mai ușor identificabile de violență sînt, fără îndoială, acele acte care sfîrșesc prin moarte involuntară (sau ceea ce se numește în vorbirea curentă "moarte violentă"). Moartea este, potențial, consecința extremă a violenței. Pentru fiecare individ, moartea este atît un punct final, cît și unul de referință pe harta vieții, marcînd intersecția finitului cu infinitul. Moartea poate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
când încă predomină gândirea concretă, presupune organizarea învățământului în acest mod, urmând ca nivelul general - abstract de cunoaștere să fie abordat în clasele mari. D. Atenția Atenția este fenomenul de concentrare a activității psihice în raport cu un anumit obiectiv. Poate fi involuntară, impusă de condiții de moment, cum ar fi apariția sau dispariția bruscă a unui excitant, și voluntară, în urma unei hotărâri prealabile și care, pentru menținerea concentrării cere un efort. Calitățile atenției sunt: volumul ( care exprimă numărul elementelor urmărite și depinde
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
examene materialul trebuie revăzut și repetat în continuare, pentru a preîntâmpina uitarea. 2. Curba atenției pe parcursul unei ore de activitate didactică influențează calitatea învățării. În primele 5 minute, datorită faptului că se produce o activitate nouă, intră în funcțiune atenția involuntară, iar capacitatea de concentrare a atenției este relativ ridicată. În continuare intră în funcțiune atenția voluntară, bazată pe efortul voluntar conștient, organizat și orientat spre asimilarea cunoștințelor. Gradul de concentrare crește treptat pe parcursul unei ore de activitate, atingând maximum între
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
am ajuns în acest punct, al elementelor comune cu celelalte romane, trebuie să remarcăm câteva aspecte care vor fi dezvoltate în Nuntă în cer sau în Noaptea de Sânziene. La nivelul procedeelor epice, pot fi identificate câteva ,,urme” ale ,,memoriei involuntare”, în sensul proustian al sintagmei. Vederea unui simplu afiș al Teatrului îi prilejuiește lui Pavel Anicet rememorarea unei întregi scene petrecute cu mult timp în urmă. Simplul gest de a amesteca în ibricul de cafea și de a sorbi din
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
este continuată și în interiorul fiecărui plan în parte prin glisarea între episoade delimitate temporal. Bifurcarea inițială de ordin mai mult spațial, este continuată de o ramificare spațio-temporală a materiei epice. Apar astfel numeroase bucle temporale asemănătoare celor provocate de memoria involuntară în romanul proustian: ,,Într-o seară friguroasă de martie, Ileana se întâlni cu Partenie. După mai multe încercări, izbutise să-l găsească la telefon și-l invitase, ea, ceai la cofetăria Nestor. La cofetăria Nestor își invita întotdeauna Tante Alice
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Trăirile acestea simultane în trecut și în prezent nu îl caracterizează numai pe Ștefan. Aproape toate personajele sunt copleșite de amintirile care le revin mereu în minte în urma unor asocieri de idei. Intervine în acest caz un fel de ,,memorie involuntară” datorată ieșirii la suprafață din subconștient a unor dialoguri din trecutul personajelor sau a unor evenimente care la momentul desfășurării lor păreau lipsite de importanță. În unele cazuri are loc chiar o transpunere a personajului în trecutul care este retrăit
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
229 plasează mitul la începutul dezvoltării spirituale a omenirii care străbate trei etape: magia, religia și știința. În aceeași ordine de idei, fondatorul psihologiei experimentale, Wilhelm Wundt, analiza miturile din perspectiva relației cu poezia și arta, considerând că miturile sunt involuntare și colective, în timp de arta este individuală și voluntară. Pentru Wundt, miturile aparțin primitivilor și sunt generate de o imaginație infantilă. Analiza mitologiei a lui Frazer rămâne delimitată în zona culturilor primitive, acesta considerând că religiile își au originea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru că „fiecare este ispitit de propria sa poftă (care), zămislind, naște păcat, iar păcatul odată săvârșit, odrăslește moarte...” (Iacob 1.14-15) Filolog, în primul rând, Tatiana Niculescu Bran stăpânește arta naratologiei, printr-o deschidere (în incipitul romanului) a unui imperfect involuntar („ostenea”), înăOțător, c un crescendo generos („Sculatul de câteva ori pe noapte, nipți la rând, îl ostenea din caleafară. Canicula se întindea cleioasă peste clădirile și șoselele capitalei...”). Medievalul cantant, de tip bizantin, ni se dezvăluie întro învăluire pitorească, printr-
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
selectarea priceperilor și deprinderilor adecvate. Dimpotrivă, lipsa atenției duce la omisiuni În receptarea stimulilor, la erori În reacțiile de răspuns, la confuzie În descifrarea sensurilor, care toate "sabotează" desfășurarea Învățării. Atenția poate avea forme mai simple sau mai complexe: Atenția involuntara (orientarea se face de la sine, fără efort); Atenția voluntară (cu efort volitiv); Atenția postvoluntară (cînd o activitate care a necesitat efort devine placută și ne atrage În mod spontan). Factorii care favorizează concentrarea involuntară a atenției sînt deosebit de importanți văzuți
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
mai simple sau mai complexe: Atenția involuntara (orientarea se face de la sine, fără efort); Atenția voluntară (cu efort volitiv); Atenția postvoluntară (cînd o activitate care a necesitat efort devine placută și ne atrage În mod spontan). Factorii care favorizează concentrarea involuntară a atenției sînt deosebit de importanți văzuți prin prisma activității de predare, deoarece profesorul trebuie să cunoască acești factori ca modalități de captare a atenției elevilor. Factorii externi sînt: noutatea obiectelor, fenomenelor, situațiilor, intensitatea stimulilor, contrastul, mișcarea, schimbarea stimulilor. Dintre factorii
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
lui); Înțelegerea materialului de Învățat (esențială mai ales pentru o Învățare durabilă, căci dacă este Înțeles, intervine uitarea); voința, intenția de a ține minte. Înțelegerea se dovedește a fi mai importantă decît intenția de a ține minte. Memorarea inteligentă, dar involuntară este mai eficientă decât memorarea mecanică și voluntară. Un alt factor al conservării cunoștințelor Îl constituie repetarea lor: „Repetitio mater studiorum est” adică „Repetiția este mama Învățării”, Însă această repetare trebuie să fie dinamică, să aprofundeze și să stabilească noi
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
3) vorbește despre "noua divizare digitală între cei care au și cei care nu au acces la informație. Folosirea noilor tehnologii în învățământ se confruntă cu serioase probleme de echitate chiar și în țările dezvoltate. Pe de altă parte, efectele involuntare ale globalizării purtată de motorul tehnologiilor informaționale ating direct grupurile locale, fără să treacă de releele instituțiilor. Filmele video și emisiunile de televiziune transmise prin satelit, de exemplu, au o influență care se exercită independent de administrația centrală. Mass-media vehiculează
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
explicația se găsește chiar în grupul minoritar care are o "teorie" a reușitei sociale și școlare cu baza cognitivă în experiența comună. Ajungând cu analiza la nivelul comunității, Ogbu identifică un alt fenomen al ambivalenței culturale dezvoltat în interiorul grupurilor minoritare involuntare, silite să ajungă în această situație, fenomen absent în cazul grupurilor voluntare (de emigranți, de exemplu) care au alte tipuri de conduite și atitudini. Sistemul ambivalenței culturale are un aspect instrumental care constă în căutarea mijloacelor cele mai adecvate pentru
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
recapitulative, scheme de rezolvare a problemelor (scheme vectoriale, scheme de circuite, sau pentru nivele energetice, etc.), și chiar scheme proprii, pentru înțelegerea unor noțiuni complexe, având structura greu de urmărit dintr-odată. Memoria este de mai multe tipuri: voluntară și involuntară, operațională și de lungă durată, vizuală, auditivă, logică, numerică, etc. Se constată că legile, principiile, generalizările, schemele și aplicațiile se rețin mai bine decât faptele, formulele și conceptele strict particulare. Metoda de învățare (memorare) poate fi globală, în care tot
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
când încă predomină gândirea concretă, presupune organizarea învățământului în acest mod, urmând ca nivelul general - abstract de cunoaștere să fie abordat în clasele mari. D. Atenția Atenția este fenomenul de concentrare a activității psihice în raport cu un anumit obiectiv. Poate fi involuntară, impusă de condiții de moment, cum ar fi apariția sau dispariția bruscă a unui excitant, și voluntară, în urma unei hotărâri prealabile și care, pentru menținerea concentrării cere un efort. Calitățile atenției sunt: volumul ( care exprimă numărul elementelor urmărite și depinde
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a organismului sunt implicate două componente ale sistemului nervos: a) Sistemul nervos somatic. Prelucrarea impulsurilor ajunse pe căile aferente la diferite nivele ale sistemului nervos central duce la apariția senzațiilor și reacțiilor conștiente și inconștiente, implicit a motilității voluntare și involuntare (reflexe). Chiar în repaus, mușchii striați se află într-o stare de ușoară contracție, necesară menținerii posturii și realizării mișcărilor, numită tonus muscular, menținută prin impulsurile eferente sosite de la scoarță, cerebel și unii nuclei mezencefalici. Reflexele motorii simple se realizează
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cum spune singur, mai dur (Tristia 2, 125; 5, 11, 10; Pontica 3, 3, 76). În privința culpei sale față de împărat, Ovidiu nu poate să se apere, ci încearcă să se scuze (Tristia I, 9,63-64), calificând-o ca o greșeală, involuntară (Tristia 2, 108; 3, 6, 26; 4, 1, 23; 4, 4, 39) care constă în aliquid vidi. Iată versurile poetului: "Cur aliquid vidi? Cur noxia lumina feci? / Cur imprudenti cognita culpa mihi? / Inscius Actaeon vidit sine veste Dianam / Praeda fuit
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]