29,866 matches
-
ici pe colo și întotdeauna mai cădea cîte ceva la năvod. Eu nu mă încurc, spunea cu convingere Ionel. Așa, de-o aventură, treacă-meargă, dar familia este sfîntă. Spunea aceste lucruri convins pînă în măduva oaselor și nu admitea altă ipoteză decît aceea că aventura trebuie să fie scurtă și casa să fie casă. Ionel avea grijă să n-o lungească prea mult, ca de obicei, și cu Nora, o fătucă extra, care pierduse deja cîteva trenuri bune pe motiv de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
impunea cadența, stângul pe tobă, dreptul în icoană, aleluia... Sunetul sintetiza mișcarea, sincron în sticla cu lapte, amin... Terapeutul urmărea vitalitatea: formarea imaginii retină, nervul optic; percepția imaginii absorbția, transmitere spre creier; disiparea imaginii scurtcircuitarea luminii, diluarea senzației, descompunerea formei... ipoteze ale unei schizofrenii consemnate cu majuscule într-un certificat de incompatibilitate. Imaginea, de la intrare până la ieșire, se proiectează în 0,4 miimi de secundă, durată ce depinde de excitația luminoasă, de compoziția spectrală și de factorii fiziologici. Circuitul bolnav nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cerului. Poliția a stat până seara târziu; fiecare viețuitor al mânăstirii a dat declarație, apoi a vorbit cu tot grupul odată, apoi din nou, cu fiecare în parte. Întrebările erau mereu altele și mereu puse răstălmăcit: presupuneri, supoziții, deducții, insinuări, ipoteze, uneori logice, inductive, algoritmice, alteori emoționale, pline de compasiune, de solidaritate, uneori directe, fără ocolișuri, fără menajamente, alteori tangențiale, întâmplătoare, lipsite de sens. Dacă ar fi trăit starețul, sigur nu ar fi fost de acord cu acest "algoritm de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
scoți tu castanele din foc cu mâinile mele! Gata cu slugărnicia! Gata, Dumnezeii mă-ti de comunist împuțit!" Au trecut două ore de când Ieremia, sprijinit de balustrada parcării, demantela idei, apoi le înnoda la loc în altă ordine a priorității: ipotezele justificau algoritmii, incertitudinile conturau argumentele, informațiile consolidau convingerile. Câte ceva ajunsese la urechile lui despre sfânta Cătălina, pictată în biserica Fântânele, dar, din superstiție, nu a vrut să aibă de a face cu popii. Și apoi, și-a primit-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
curs special la Universitatea din Chicago, îi reproșa gînditorului renascentist un anume ateism pe motivul că biblia lui a fost Titus Livius și nu Biblia, iar poporul ales, romanii, scoțîndu-l anti iudeo-creștin. Cum romanii? se întreabă el. Cu aceste false ipoteze, autorul american "cu mult talent, citește în Machiavelli ceea ce nu se găsește în cărțile lui"9. Mai mult decît toți marii vizionari, Machiavelli a fost, pe rînd sau totodată, respins și revendicat. Gentillet și Campanella îl acuzau de ateism, Spinoza
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de inspirație genială, fulgerătoare. Atunci Machiavelli își scria, avar cu propriile idei, ca sub dicteul unei spaime ascunse, testamentul experiențelor culturale și politice, esența frămîntărilor spirituale ale unei ființe care și-a ratat vocația de principe. Vom examina cu prudență ipoteza proiecției sinelui în figura ideală, ajutați chiar de textele lui Machiavelli. Își recupera vocația la nivelul trăirii scriind Principele, îmbrăcat în haine de principe, în camera de lucru, înconjurat cu tomurile vechi care îi vorbeau tot despre principi. Citind cartea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ai propriilor concetățeni. Lectura aceluiași capitol (III) atrage atenția asupra raporturilor stabilite intre principe și cei care l-au ajutat să cucerească puterea și, apoi, între principe și popor. Teoria e, pe cît de lucidă, pe atît de cominatorie în ipoteza că principele neglijează aceste raporturi care decid menținerea puterii. Sună ca un avertisment formularea primului raport ce trebuie luat în seamă mai ales în statele noi, a căror putere nu e ereditară, situație în care conducătorul e prizonierul forțelor pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
socială de care socotești că ai nevoie pentru a te menține la putere, este coruptă, tu trebuie să te conformezi comportării ei pentru a o satisface și, făcînd aceasta, procedezi împotriva binelui." (s.n.) E una dintre capcanele întinse puterii. Această ipoteză de guvernare devine din ce în ce mai frecvent realitate istorică tulburătoare, pe măsură ce înaintăm spre finele mileniului al doilea. Cel ce guvernează optează uneori cu fatalitate pentru soluții negative, netezindu-și singur și sigur calea eșecului, cel puțin moral. Pînă la exemple, introducerea acestui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fi, fiecare, nulă, pozitivă sau negativă. E de la sine înțeles, o populație nu rămâne constantă între două date succesive decât dacă cele două bilanțuri sunt nule sau dacă ele se compensează perfect, unul fiind pozitiv și celălalt negativ. Aceste două ipoteze nu se întâlnesc niciodată, în practică. Relația [1] se verifică cel mai bine în țările bogate (care au servicii statistice solide și experimentate), mai ales în ceea ce privește estimările lui P1, P2, N și D. Estimările lui I și E sunt, în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a populației, treapta încadrării medicale, ...) care fac cunoscute nivelurile observate ale mortalității (cf. infra, chenar). Rata creșterii naturale, diferența "n m", reprezintă procentul creșterii anuale a populației luate în considerare dacă ne vom referi doar la mișcarea naturală a populației (ipoteza soldului migrator nul). În exemplul nostru, vom găsi pentru Franța, în 1990: Dacă, de exemplu, în 1949, am recenzat 21 843 de nașteri de ambele sexe corespunzând la 330 308 femei având între 19 și 20 de ani împliniți, vom
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
relativă a fiecăreia dintre ele). În special, când îmbătrânirea se face mai ales prin amplificarea vârfului piramidei vârstelor, ca urmare a îmbunătățirii generale a sănătății și creșterii duratei medii de viață, situația poate fi considerată mai puțin gravă decât în ipoteza unei fertilități insuficiente, care conduce la o îmbătrânire dovedită. Și într-o situație poate mai puțin limitată decât ne-o închipuim noi, putem foarte bine să ne imaginăm o populație în care o puternică creștere a efectivelor peste șaizeci și cinci de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fertilitate. Această din urmă situație este, într-adevăr, mult mai aproape de cea care caracterizează scenariul "fertilității superioare" luat în considerare (printre altele) de INSEE pentru predicțiile asupra populației franceze la orizontul anului 2050 (conform graficului următor, pentru cele trei principale ipoteze), singurul care garantează, pentru anul considerat, un efectiv al populației tinere încă comparabil cu cel al populației seniorilor. Și observăm că el este, poate, de o mare actualitate. Problema generală a îmbătrânirii se situează astfel în problematica, mult mai vastă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
importante datorită puterii lor economice și mărimii lor demografice (Germania, Marea Britanie, Italia, Austria, Suedia...), se găsesc astăzi într-o situație foarte neliniștitoare, în sensul combinării în doze puternice a celor două tipuri de îmbătrânire. Graficul 1 Piramida vârstelor în 2050, ipoteze de fertilitate Sursa: Situl INED, http://www.ined.fr/ Situația este cu atât mai problematică, cu cât ea pare să solicite foarte puțin atenția responsabililor politici, a opiniei publice sau să agite mijloacele media. Sauvy nota: "Acul cel mic al
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
1999 și servind drept bază previziunilor cu anul 2050 ca țintă, au permis construirea unei piramide a vârstelor cu scop deductibil prezentată mai sus (graficul 1 din acest capitol). După cum vedem, trei scenarii sunt avute în vedere pentru Franța metropolitană (ipoteză pentru vârf, centru și pentru nivel inferior, relative la fertilitate). În mod oficial, pentru moment, ipoteza centrală este cea care ni se pare cea mai apropiată de realitate, dacă nu cea mai probabilă. Un lucru apare clar la examinarea acestui
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a vârstelor cu scop deductibil prezentată mai sus (graficul 1 din acest capitol). După cum vedem, trei scenarii sunt avute în vedere pentru Franța metropolitană (ipoteză pentru vârf, centru și pentru nivel inferior, relative la fertilitate). În mod oficial, pentru moment, ipoteza centrală este cea care ni se pare cea mai apropiată de realitate, dacă nu cea mai probabilă. Un lucru apare clar la examinarea acestui grafic: această ipoteză, ce corespunde unei previziuni de 64 de milioane de locuitori în 2050, admite
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
centru și pentru nivel inferior, relative la fertilitate). În mod oficial, pentru moment, ipoteza centrală este cea care ni se pare cea mai apropiată de realitate, dacă nu cea mai probabilă. Un lucru apare clar la examinarea acestui grafic: această ipoteză, ce corespunde unei previziuni de 64 de milioane de locuitori în 2050, admite acțiunea unei duble îmbătrâniri în următoarea jumătate de secol: prin partea superioară (creștere cu 85% din numărul celor de 60 de ani și peste) și prin partea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fertilității totale de 1,94, sold migrator pozitiv ajungând la 97 500 de indivizi. Iată de ce INSEE promite să-și revizuiască în curând proiectele (Richet-Mastain, 2006, Morel și Redor, 2006). Toate acestea ne-au incitat să estimăm drept "rezonabilă" vechea ipoteză "de vârf" a INSEE care avea în vedere în mod deosebit un nivel de 2,1 copii pe femeie (reînnoire a generațiilor pe termen lung) și un sold migrator anual net de 100 000 persoane. Ceea ce ne-ar face să
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
calculate după seriile publicate de INSEE. Graficul 2 Franța: Evoluția procentelor de dependență în raport cu populația activă totală Sursa: Construit de noi pe baza tabelului anterior. Datele din tabelul 8, infra, reproduc datele din baza cincinală a INSEE rezultând deci din ipoteza de vârf. Am stabilit personal structurile (%) care însoțesc această proiectare. Sare în ochi faptul că populația adultă nu va varia practic în timpul celor cincizeci de ani acoperiți (progresie de + 0,04% pe an), că în ceea ce privește populația tânără, ea nu va
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
an), că în ceea ce privește populația tânără, ea nu va cunoaște decât o slabă progresie (+ 0,17% pe an), dar că populația vârstnică va cunoaște, în schimb, o dublare în 50 de ani (+ 1,38% pe an). Deci, îmbătrânirea este, conform acestei ipoteze, fundamental centrată pe partea de sus a piramidei vârstelor. În privința structurilor în procente, există după cum e și firesc o regresie netă din partea tinerilor și, mai mult, a adulților, și o creștere a seniorilor.... Pe undeva, e de dorit să fie
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
În privința structurilor în procente, există după cum e și firesc o regresie netă din partea tinerilor și, mai mult, a adulților, și o creștere a seniorilor.... Pe undeva, e de dorit să fie actualizate proiectările anterioare asupra populației active sprijinindu-le pe ipoteza de vârf a INSEE. Presupunând ca fiind constanți indicii de activitate luați în considerare anterior (în cadrul scenariului general), tabelul 9 ne dă o idee asupra a ceea ce-ar putea deveni populația activă până în 2050. Indicii de activitate utilizați pentru
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în ultima coloană a tabelului 9. Este de dorit, firește, ca noile proiectări asupra populației totale avute în perspectivă de INSEE să fie însoțite de proiectări mai puțin simpliste ale populației active. Tabelul 8. Proiectări cincinale asupra populației până în 2050. Ipoteza "de vârf" a INSEE Efectivul în mii de persoane Ani 0-19 de ani Tineri 20-64 de ani Adulți 65 de ani și mai mult Seniori Ansamblu 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 Var.an. % 15
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
25,31 26,36 26,46 26,69 1,03 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 ... Sursa: INSEE, Proiecții ale populației franceze pentru 2050. Ipoteza fertilității superioare. Dispunem de acum înainte de diverse elemente necesare stabilirii evoluției probabile a indicilor de dependență demografică. Acestea din urmă, calculate pe baza celor două tabele precedente, figurează în tabelul 10 de mai jos. Ele sunt calculate, pe de o
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
populației active proiectată pentru 2050 se poate foarte bine situa sub ceea ce se va întâmpla în realitate, în special în ceea ce privește viitoarii indici de activitate ale populației adulte (participare feminină) și a celei a seniorilor. Pe de altă parte, chiar în ipoteza unei fertilități "superioare", înregistrată aici la urmă, numărul tinerilor (0-19 ani) va deveni probabil, pentru prima dată, inferior celui al seniorilor de peste 65 ani în jurul anului 2030; îi va fi inferior cu 12,5% în 2050. Ceva ce nu s-
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
publicat, acum aproximativ treizeci și cinci de ani, de Alfred Sauvy despre "Sarcinile economice și avantajele creșterii populației"2, permite o măsurare justă a complexității acestei problematici, pune de asemenea baze conceptuale solide și deschide perspective seducătoare. Totuși, sprijinindu-se pe niște ipoteze pertinente în acea vreme (populații "stabile", adică structuri pe vârstă constante, progresând în mod cu totul endogen și după procente diferite), dar mai mult sau mai puțin depășite astăzi, analiza sa ne pare greu de transpus în actuala problematică demo-economică
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
unei părți importante de persoane în vârstă poate rezulta și din faptul că seniorii se află în sectoare în declin, și nu din mai mica lor eficacitate productivă. Un demers sectorial este singurul capabil să confirme sau să infirme această ipoteză și, în această privință, nimic nu permite să aderăm la o poziție tranșantă. Dispensele de căutare de lucru constituie o dispoziție specială ce datează în Franța din 1986. Această dispensă are două efecte importante: persoanele exonerate de căutarea unui loc
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]