3,806 matches
-
prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în țările industrializate. Utilizarea tehnicilor de reperfuzie coronariană a redus în ultimii ani mortalitatea intraspitalicească
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sughiț persistent (IM inferior cu afectare frenică prin edem perilezional). Alte simptome întâlnite în IMA cu supradenivelare de ST sunt: a. dispnee - în infarctele complicate; uneori polipnee la debutul infarctului necomplicat; b. palpitații - tahiaritmii sau bradiaritmii de etiologie hiperreactivă sau ischemică (mai frecvent); c. sincope (vagale, BAV complet, criză Adams-Stokes), semne neurologice de focar; d. fatigabilitate cu sau fără durere, astenie fizică accentuată, febră moderată în primele 2-5 zile de la debut [10]. EXAMEN OBIECTIV Particularitatea examenului obiectiv în infarctul miocardic acut
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau scăzută; c. zgomotele cardiace: zgomotul I diminuat, zgomot IV prezent datorită complianței ventriculare scăzute, uneori galop protodiastolic; zgomotul IV este localizat parasternal stâng și periapexian dar are valoare diagnostică limitată deoarece, frecvent, se poate întâlni la pacienții cu cardiopatie ischemică cronică sau la pacienții peste 45 de ani. Apariția unui suflu sistolic mitral sau tricuspidian denotă prezența unei insuficiențe mitrale ischemice, a unei insuficiențe tricuspidiene (IM de VD) sau a unei rupturi de SIV; d. frecătura pericardică apare la 10-20
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
localizat parasternal stâng și periapexian dar are valoare diagnostică limitată deoarece, frecvent, se poate întâlni la pacienții cu cardiopatie ischemică cronică sau la pacienții peste 45 de ani. Apariția unui suflu sistolic mitral sau tricuspidian denotă prezența unei insuficiențe mitrale ischemice, a unei insuficiențe tricuspidiene (IM de VD) sau a unei rupturi de SIV; d. frecătura pericardică apare la 10-20% din bolnavi în primele 2-3 zile de la debut, uneori cu persistență până la două săptămâni la pacienții cu infarcte transmurale extinse; se
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
radionuclizi, PET*), ischemie miocardică, instabilitatea electrică. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ SAU INFARCTUL MIOCARDIC ACUT FĂRĂ SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST [42, 54, 57] Reprezintă un sindrom coronarian acut cu manifestări clinice ca o angină pectorală (sau echivalentul unui disconfort toracic de tip ischemic care se asociază cu cel puțin unul din următoarele trei criterii: 1. apare în repaus sau exerciții fizice minime și, de obicei, durează mai mult de 20 de minute dacă nu este întreruptă de administrarea de nitroglicerină; 2. este severă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Sunt prezenți unul sau mai mulți factori de risc coronarian. Examenul obiectiv este dominat de durerea anginoasă, semne de afectare ventriculară stângă care includ și diaforeza, paliditate, tegumente reci, tahicardie sinusală, zgomot III sau IV audibile, stetacustică de insuficiență mitrală ischemică și raluri de stază bazale bilateral la ambii plămâni. În foarte rare cazuri, crizele de AI se însoțesc de hipotensiune (disfuncție VS severă, șoc cardiogenic). Examinarea clinică poate pune în evidență și elemente clinice de patologie asociată care ar putea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
asistoliei sau tahiaritmiilor ventriculare), migrenă, sindrom Raynaud, etc. Apare la persoane mai tinere, de obicei de sex feminin. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv nu prezintă semne caracteristice pentru angina Prinzmetal în afara acceselor anginoase, dar poate pune în evidență semne de cardiopatie ischemică cronică sau de insuficiență ventriculară stângă în timpul perioadelor ischemice. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10] 1. Electrocardiograma de repaus nu oferă elemente caracteristice pentru angina variantă, dar în timpul crizei dureroase se constată în două sau mai multe derivații supradenivelarea segmentului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la persoane mai tinere, de obicei de sex feminin. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv nu prezintă semne caracteristice pentru angina Prinzmetal în afara acceselor anginoase, dar poate pune în evidență semne de cardiopatie ischemică cronică sau de insuficiență ventriculară stângă în timpul perioadelor ischemice. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10] 1. Electrocardiograma de repaus nu oferă elemente caracteristice pentru angina variantă, dar în timpul crizei dureroase se constată în două sau mai multe derivații supradenivelarea segmentului ST care include și undele T, dar fără apariția
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
supradenivelarea segmentului ST care include și undele T, dar fără apariția de unde Q patologice, modificări care dispar după încetarea durerii. Inconstant, creșterea tranzitorie a undei R în derivațiile cu modificări ST, pseudonormalizarea undelor T, subdenivelări de segment ST de tip ischemic, unde Q tranzitorii, ESV, BAV, TV, asistolie. ECG de efort este variată, putând apărea aspecte normale, alteori supradenivelare tipică, în 1/3 din cazuri fiind subdenivelări ST de tip ischemic. Monitorizarea Holter ambulatorie poate fi utilă pentru surprinderea unei supradenivelări
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ST, pseudonormalizarea undelor T, subdenivelări de segment ST de tip ischemic, unde Q tranzitorii, ESV, BAV, TV, asistolie. ECG de efort este variată, putând apărea aspecte normale, alteori supradenivelare tipică, în 1/3 din cazuri fiind subdenivelări ST de tip ischemic. Monitorizarea Holter ambulatorie poate fi utilă pentru surprinderea unei supradenivelări de segment ST în timpul perioadelor dureroase; 2. Coronarografia: semnele diagnostice ale anginei variante sunt spasmul unei artere coronare proximale cu ischemie transmurală și anomalii ale funcției evidenția ateroscleroză coronară proximală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
disfuncție ventriculară stângă importantă, aritmie ventriculară necontrolată, suspiciunea de boală tricoronariană sau „left main”; b. hiperventilația; c. test de efort; d. testul presor la rece. SINDROMUL ANGINEI PECTORALE Angina pectorală stabilă de efort este forma cea mai frecventă de cardiopatie ischemică și este expresia unei ischemii miocardice. Este definită ca o durere, disconfort retrosternal sau în regiunile toracice adiacente și care are caractere specifice: apariția în accese de scurtă durată (3-15 minute), declanșare cel mai ades de efort sau emoție, cedare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
hipertensivă, stenoză mitrală. În condițiile existenței unei ischemii miocardice cronice se pot pune în evidență cardiomegalie moderată (mai ales pe seama VS) șoc apexian amplu, zgomot II dedublat paradoxal, zgomotul III sau IV prezent, suflul holosistolic apexian determinat de o disfuncție ischemică a aparatului valvular mitral, semnele unei hipertensiuni cronice. În perioada accesului anginos pot fi puse în evidență: tahicardie, ESV, TV nesusținute, zgomot I diminuat, zgomot II dedublat, tranzitor, galop protodiastolic, suflu holosistolic apical (mezo sau telesistolic) datorat unei disfuncții de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea sau infirmarea ischemiei miocardice, stabilirea mecanismelor ischemice, aprecierea severității bolii. Se folosesc metode neinvazive și metode invazive. 1. Metode neinvazive: a. examinări biologice: punerea în evidență a tulburărilor metabolismului lipidic (hipercolesterolemie și alte dislipidemii), glucidic (diabet zaharat, toleranță scăzută la hidrați de carbon, rezistența la insulină), determinarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și ventriculografia apreciază funcția ventriculară stângă atât morfologic (dimensiuni VS, cinetică globală și regională, eventuale anevrisme), cât și funcțional prin evidențierea volumelor end-diastolice și end-sistolice ale ventriculului stâng și scăderea fracției de ejecție, obiectivizând totodată și insuficiența mitrală de cauză ischemică sau prin dilatarea VS. B. SINDROMUL CLINIC AL VALVULOPATIILOR Valvulopatiile sau cardiopatiile valvulare reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare a funcției de supapă a uneia sau mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
introducerea metodelor de investigație invazive. Miocarditele sunt boli inflamatorii acute ale miocardului, iar din punct de vedere histopatologic sunt caracterizate prin infiltrat inflamator al miocardului asociat cu necroză și/sau leziuni degenerative ale celulelor miocardice adiacente, excluzându-se o cauză ischemică [10, 20]. ETIOLOGIA Poate fi infecțioasă și neinfecțioasă. Cele mai multe miocardite sunt produse de factori infecțioși [10, 20]. Etiologia miocarditelor infecțioase: 1. virale-coxsackie, echo, polio, influenza etc.; 2. bacteriene-difterie, bruceloză, endocardita bacteriană, septicemie; 3. rickettsiene-tifos exantematic; 4. fungice-actinomicoză, aspergiloză; 5. spirochetozice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
îngroșării sistolice parietale, scăderea fracției de scurtare și ejecție a VS, creșterea distanței E-sept, insuficiența mitrală și tricuspidiană funcționale. - Ventriculografia izotopică, scintigrama de perfuzie și de captare miocardică; - RMN. Cateterismul cardiac și coronarografia - pentru diferențierea CMD idiopatice de cea ischemică - biopsia endomiocardică-pentru confirmarea sau excluderea unor cauze secundare de CMD [10]. Cardiomiopatia dilatativă alcoolică Cea mai frecventă formă secundară de CMD, provocată de abuzul de alcool (aproximativ 10% din băutorii mari dezvoltă CMD). Dacă continuă consumul de alcool după apariția
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Diagnosticul sindromului de IC (recunoașterea sindromului, precizarea tipului de insuficiență cardiacă: stângă sau dreaptă); 2. Diagnosticul etiologic al IC - adică precizerea cardiopatiei cauzale, a bolii cardiace care a ajuns în stadiu decompensat (cauza determinantă): a. afecțiuni cardiace primare (miocardite, cardiopatie ischemică); b. afecțiuni cu supraîncărcare sistolică (de presiune) a inimii: stenoza aortică, pulmonară, coarctația aortei, HTA; c. afecțiuni cu supraîncărcarea diastolică - de volum sau de umplere - a inimii (insuficiențe valvulare, șunturi intra-extracardiace); d. afecțiuni cu reducerea umplerii diastolice: pericardite cronice, tulburări
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
proximală și cea distală poate fi resimțită atât în toracele anterior cât și în cel posterior. Durerea se asociază frecvent cu alte simptome cum ar fi: transpirații profunde, anxietate, greață, vărsături, lipotimii, insuficiența cardiacă congestivă, sincopă, accident vascular cerebral, neuropatie ischemică periferică, paraplegie sau moarte subită [10, 18, 26, 30]. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv permite deseori formularea diagnosticului de disecție aortică. Inspecția poate să pună în evidență starea de șoc a pacientului. Tensiunea arterială poate fi normală sau chiar crescută la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ȘI MODUL DE EVOLUȚIE Pacienții pot fi asimtomatici perioade îndelungate de timp la debutul bolii, mai ales dacă sunt sedentari. Pe măsură ce obstrucția arterială se agravează și se depășește capacitatea de compensare a deficitului de debit prin circulație colaterală, apare durerea ischemică. I. Inițial apar simptome necaracteristice: parestezii, senzații de amorțeală, senzație de rece, de arsură, de oboseală locală. Sunt sugestive declanșarea acestor simptome la efort sau în anumite poziții, localizarea lor distală și în special asimetrică. Trombangeita obliterantă poate fi suspicionată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
principal de diagnostic pozitiv, stadiu evolutiv al localizării procesului și în elaborarea diagnosticului diferențial prin următoarele caracteristici: sediu, mod de apariție și dispariție, asociere cu alte simptome și semne, modificări senzoriale. Ea reprezintă un indicator al alterărilor structurale de natură ischemică, degenerativă, sau inflamatorie a țesuturilor vaselor și nervilor. În sindromul de ischemie periferică cronică cea mai frecventă este durerea la efort, dar durerea poate fi intermitentă (dependentă de temperatură, spontană, bruscă), sau durere continuă [10, 20]. MODUL DE APARIȚIE A
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
somn, demoralizare, tendință la suicid, recurgere la antialgice majore. -ischemia arterială acută: durere cu debut brusc în peste 80% a cazurilor, netă în câteva ore în toate cazurile, acompaniată de amorțeli, furnicături, senzație de răceală în segmentul arterial afectat; -neuropatia ischemică: când durerea poate fi severă sau moderată, fiind caracteristică cu paroxisme sub formă de junghi, dureri sfâșietoare, arsură, dureri pulsatile, modificări temporare de culoare a tegumentelor; -paroxismele algice survin mai ales noaptea, au o durată de ore, fiind întâlnite mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
exagerează simptomatologia, forma caracteristică fiind fenomenul Raynaud, excepție făcând eritromelalgia (eritermalgia). Durerea intermitentă independentă de postură apare la ridicarea și menținerea extremității, se ameliorează în declivitate. În condițiile apariției durerii în poziție declivă, se ridică suspiciunea unei suferințe venoase sau ischemice severe. Durerea de repaus, nevrita ischemică este un simptom grav, indicând deficitul major al aportului sanguin, o stare preatrofică sau chiar prezența necrozei, fiind accentuată nocturn [10]. CLAUDICAȚIA INTERMITENTĂ Apare datorită dezechilibrului între aportul și necesarul de oxigen pentru musculatura
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Raynaud, excepție făcând eritromelalgia (eritermalgia). Durerea intermitentă independentă de postură apare la ridicarea și menținerea extremității, se ameliorează în declivitate. În condițiile apariției durerii în poziție declivă, se ridică suspiciunea unei suferințe venoase sau ischemice severe. Durerea de repaus, nevrita ischemică este un simptom grav, indicând deficitul major al aportului sanguin, o stare preatrofică sau chiar prezența necrozei, fiind accentuată nocturn [10]. CLAUDICAȚIA INTERMITENTĂ Apare datorită dezechilibrului între aportul și necesarul de oxigen pentru musculatura striată. Este simptomul cel mai frecvent
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a extremităților survine în ischemia severă, persistă și la testul „ischemiei de ridicare Buerger” se datorează hemoragiilor intra și subcutane; -zone mici neregulate de colorație roșie brună, secundare hemoragiilor sau infarctelor tegumentare întâlnite în ischemii severe, asociate frecvent cu neuropatii ischemice; -colorație cianotică, marmorată la expunere la frig sau permanentă, localizată pe membrele inferioare asociată cu tegumente reci, hiperhidroză întâlnită în livedo reticularis secundare unor boli (periarterită nodoasă, LES, crioglobulinemie, anevrism al aortei abdominale cu embolii colesterolice) sau idiopatice mai ales
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
coronarian. Pe un lot de 813 pacienți cu infarct miocardic, valoarea medie a acidului uric a fost de 14.3 mg/dl, față de 1.6 mg/dl la coronarienii fără necroză și 5.7 mg/dl la persoanele fără cardiopatie ischemică. (5) În fine, prezența modificărilor hemodinamice printre tulburările metabolice (așa cum ar sugera titulatura de sindrom dismetabolic) nu este corectă. Hipertensiunea arterială se referă la alterarea altei funcții integratoare, adică la regimul hemodinamic intravascular. S-ar putea accepta că hipertensiunea ar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]