1,973 matches
-
îmbătrânești niciodată, pentru că nu te lasă sufletul, care-i mereu tânăr... Uite și dumneata, domnule inginer, pe cine încălzim noi la piept... Un copil. De fapt lui îi datorăm tinerețea sufletelor noastre. Un copil, domnule învățător, dar un om de ispravă - a apreciat agronomul. Eu zic să nu uităm pentru ce ne-am adunat și să întrebăm de sănătate cele ulcele ce stau îmbufnate pentru că nu sunt băgate în seamă. Apoi s-o rugăm pe doamna învățătoare - așa îi spunea bătrânul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Știu, nașă. Unde-s ulcelele? Aha, uite-le colea în blidar... Ce mai veste-poveste ne aduci, Costăchele? Apoi, nașule, ai avut matale dreptate vorbind despre nemți. Mare popor, nebuni conducători, sau mentori, cum le-ai spus mata. Iaca ultima lor ispravă. După ce, pe la începutul lunii aprilie, anul de grație 1940 după Hristos - cum ar fi spus tata - au invadat Danemarca și Norvegia, acum, la începutul lunii mai, au pornit atacul împotriva Olandei, a Belgiei și, nici mai mult nici mai puțin
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
se supere... Apoi, mai rămâi sănătos, camarade. Eu mă grăbesc. Poate mai trecem pe la dumneata... când s-or liniști vremurile. Între timp, a mai trece pe la dumneata moș Dumitru Carpen. Poate îi dai niște jurnale. Îi un om de toată isprava... Costăchel abia aștepta să-i spună și lui Petrache despre tunarul de la Mărășești. La doctor va merge după aceea... Petrache, multe mi-au fost date să văd și să aud astăzi, dar că o să întâlnesc un fost tunar de la Mărășești
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și câțiva elevi din ultimul an de liceu. Cică au simpatizat cu legionarii... Înseamnă că au început să arate că-s stăpâni de adevăratelea! - s-a mirat Costăchel. Dacă tot a venit vorba de comuniști, să vă spun ultima lor ispravă. Au pus-o la cale în plenara din 3-5 martie. Au transmis la radio toată vorbăria. Doamne, ce ne așteaptă!... Ce ne așteaptă? - au întrebat într-un glas cei doi. Dacă am înțeles eu bine... vor să facă întâi întovărășiri
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
În fân, vărul tău mai mare, te amenință cu glas sugrumat: „No, las’ că te spun eu la unchiașu’! Și te spun și lu’ popa Duminecă”. „Da, dar tăticul meu este milițian”, latri tu cu mâinile În șold, mândru de isprava ta. Și-i mai spui că mâine pleci la București și că acolo e clar că nu există Dumnezeu. Sâc, așa Îi spui. În tot acest timp, marinarii americani continuă, temători și cu prudență, traversarea Polului Nord, pe sub calota glaciară, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tine cu o oarecare Îngăduință și-i scapără o undă de interes când o vede pe fetișcana aia din film, pe Marilena aia care seamănă puțin cu ea la mutră, sau la mutriță, și nu te alegi cu nimic din isprava asta, decât cu o alergătură leșinată prin căldurile Bucureștiului. O vară fierbinte din care ții minte un fel de probe, sau proiecte de cadre pe care vrei să le faci numai și numai la Ploiești, pe bulevardul cu castani care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu lapte. În aerul tare de afară simți aburul laptelui altfel decât miasmele de balegă și urină ale grajdului. Unchiul Își ridică privirea. Sus, printre stele limpezi, un satelit artificial trăgând o linie grăbită de la est spre vest. Asta da, ispravă! Spune unchiul și intră În casă. Tu bei palincă. De două ceasuri. Gata să supradimensionezi. Gata să subdimensionezi. Puțin Îți pasă. Unchiul s-a Împăcat cu ideea colectivizării. Fură cât poate. Ca paznicii. Îți povestește de porcii de ruși când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cât am traversat partea accidentată. Cu ajutorul uimitoarei mele voințe, precum și în urma încordării coapselor în jurul lui Toffee mai ceva ca un campion la lupte, am rămas pe cal. Am reușit! M-am simțit invadată de un val de satisfacție în urma acestei isprăvi. Nici nu m-am îndoit de asta vreo clipă. De aici încolo e ușor. Un termen mai exact ar fi „mai ușor“ și nu „ușor“. Unul lângă celălalt am înaintat încet, urmând cărarea. Nu am reușit deloc să mă relaxez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
e cazul să te mai agiți, fiindcă mingea pe care ai izbit-o a dispărut în zare... Și știam să și recuperez mingea și, cu cât mai mult aveam de alergat ca s-o prind, cu atât mai mare era isprava. „Am prins-o! Am prins-o! Am prins-o!“ și o zbugheam spre baza a doua, ca să prind în căptușeala mănușii - la nici doi centimetri de la pământ - mingea aruncată cu putere, razant, exact pe mijloc, de-ai fi zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mediu n-o să poată exista nicicând ceva ce să aducă a egalitate veritabilă. Iar ăsta-i un fapt indiscutabil, nu poți să nu fii de acord, dacă mai ai, cât de cât, o brumă de onestitate în tine. Ce mare ispravă ai făcut tu, de pildă, cu audierile tale în scandalul concursurilor de cultură generală“? Ai obținut ceva? Nimic, dacă mi-e îngăduit să zic așa. Ai dat în vileag corupția unor indivizi cu o personalitate slabă. Cât privește sistemul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
socialist, iar Toni Vardaru se distinsese la rându-i drept cel mai zelos lector în cadrul orelor obligatorii de învățământ politic, unde la loc de cinste stăteau neclintit teme fundamentale precum tinerețea revoluționară a celui mai iubit fiu al poporului și isprăvile pe tarâm științific ale ilustrei sale soții. Spre finele anilor nouăzeci, Lumânărescu își sporise considerabil dimensiunile mediatice ale prețioasei sale personalități. Putea fi admirat la mai toate talk-show-urile televizate și la toate televiziunile, indiferent de culoarea lor politică, deh, ca
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
s-o jignească prin vreun gest de reticență în dragostea năvalnică pe care ea, în mod vădit, i-o purta. Era adevărat că nu avea nici o simpatie pentru privilegiații vechiului regim, dar - își spunea el - ce vină aveau copiii pentru isprăvile de odinioară ale părinților?... Că doar numai pe vremea dictaturii proletare dosarul de cadre putea hotărî fără drept de apel soarta unui om, doamne ferește. Acum vremurile se schimbaseră. Cândva, la începuturile activității sale gazetărești, făcuse chiar să curgă destulă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
am refugiat când a început din nou să plouă, dar nu m-a văzut. Mă așezasem bine în spatele unor ficuși și nu voiam să-mi pierd avantajul. Am încurajat-o pe doamna Pärchen să vorbească, să-i dea înainte cu isprăvile lui Hans, ce-a cucerit, ce mănâncă, ce mizerii îndură. În acest timp, îi observam pe amândoi. Gelozia îmi dădea târcoale, mai ales că soția mea își întinsese mult bărbia în față, în vreme ce Adler se retrăsese ușor. A urmat (trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
sfârșit în aerul răcoros al înserării. - S-o îngropăm! hotărî Adela într-o fulgerare genială. Am înhumat cadavrul într-un mormânt adânc, săpat cu bărdița birjarului. Deasupra mormântului am așezat un bolovan - modest monument funerar - și, împăcați în suflet de isprava făcută, am plecat. Umbrele serii ne învăluiră repede. În curând mantia cerului fu bătută de toate pietrele prețioase cu care se împodobește de la începutul timpului. Dar poalele mantiei se mișcau. Cea din stânga cobora cu toate diamantele ei sub dealul dinspre
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mitralieră încărcat, noroc că n-a tras, în incinta tancului, putea să-l rănească vreun glonț ricoșat. Băuse, de sete, niște apă cu rugină care se afla în tanc, fapt pentru care a luat ulterior niște pastile, iar pentru întreaga ispravă a sa, sfânta bătaie de rigoare. Și credeți că am tras vreo învățătură din această întâmplare? Nu, căci a doua zi eram din nou printre acele epave. Una din distracții era următoarea. Luam un cartuș din acelea mari, cred că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
stilouri cu penițe „iridium” și nu folosesc nici unul, pentru că pixurile sunt mai la îndemână. Spuneam că noi, colegii de clasă și alți tovarăși de joacă ne-am împrăștiat ca potârnichele în toate părțile. Rămâneau în urmă poznele, șotiile și năzbâtiile, isprăvile noastre vitejești cu scuturi din aluminiu, luat din cimitirul nostru de epave, cu săbiile de lemn, arcurile cu săgeți care aveau în capăt vârfuri de metal de la cartușe, scaldele noastre în știoalnele de pe toloace, merele lui Popa Nebunu', cimitirul cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
vechi cicatrici. Aveam pe noi niște cămășuțe cârpite pe unde se mai putea, nu prea curate și rupte, cu părul zburlit și anapoda, așa cum trebuia să-i șadă bine oricărui puști din mahalaua Socolei. Dar cu ochii iscoditori spre noi isprăvi care, nu de puține ori, ne aducea seara, acasă, câte o sfântă de bătaie, dată cu nu prea mare înverșunare de niște părinți indulgenți, și ei, săraci și amărâți ca toată lumea de atunci. Acum, târziu, când mă gândesc la anii
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
instruiască vițeii și bărbăcuții în arta împunsului iar pe căței să-i asmută la trecători; doar ce-l auzeai sâsâind : „î-s’ sa ! î-s’ sa !” și, cutezătoare, javrele se năpusteau la aceștia. Cu atâta nevinovată curiozitate urmărea Neculai desfășurarea isprăvii, încât victimelor nici nu le da prin cap să-l probozească. El însuși nu se temea de nimic. Odată și-a tras haina peste cap și, ca un arici, s-a rostogolit între labele unui dulău furios. Mârâind, câinele dansa
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a tras haina peste cap și, ca un arici, s-a rostogolit între labele unui dulău furios. Mârâind, câinele dansa pe picioare și, după ce încercase în zadar să-l apuce în colți, nedumerit, s-a lăsat păgubaș. Cea mai grozavă ispravă a lui Neculai a fost însă atunci când s-a ascuns în bezna unui coteț. între dinți ținea o bucată de jar iar când a început să gâjâie din gâtlej, dintr-o dată în cerul gurii i-a înviat jăraticul. Chipul băiatului
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mirosea a șoric ars, ademeneau din câmp stăncuțe lacome. După ce jertfise godacul, Belioaie, poreclit Gafton, hodinea suflecat pe laviță, c-o pereche de mustăți peste ochi și cu alta sub nas. Ca unul ce dusese la capăt cea mai sângeroasă ispravă, se ospăta c-o fleică friptă pe cărbuni, frecată cu mujdei, oleacă de brânză de oaie cu mămăligă fierbinte și-o ulcică de vin aspru, tras din damigeană. Din fața lui scofâlcită și plină de creți, privirea strălucitoare, de bețiv, era
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
s-au părut că ar putea da o lovitură sub centură artei de consum ne-am descotorosit de cele trei tuburi de graffiti goale și am plecat la Catinca să ne facem un vin fiert cu scorțișoară pentru a sărbători isprava. — Uite ce e, a spus Catinca după ce ne-am mai dezmorțit. Așa n-o să ajungem nicăieri. Mâine or să pună alte afișe. De fapt, ce urmărim noi cu chestia asta ? — Nu urmărim nimic, mi-am reînceput eu, răbdătoare, impla cabila
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
care oprește producerea unui anumit hormon, ceea ce Îmi complică mie viața. În sufragerie, bărbații nu mai discută politică, ci fac pariuri despre ce va fi copilul lui Milt, băiat sau fată. Tatăl meu e Încrezător. La douăzeci și patru de ore după ispravă, temperatura mamei mele crescuse cu Încă două zecimi, confirmând ovulația. Până atunci, spermatozoizii masculi, extenuați, renunțaseră deja. Spermatozoizii feminini, ca niște broaște țestoase, câștigaseră cursa. (Moment În care Tessie i-a Înmânat lui Milton termometrul și i-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
noi din orașul sfânt Mecca, mereu vrea să inoculeze la noi importanța Încrederii În sine. Nu te mai poți baza pe albi. Trebuie să facem noi pentru noi, pricepi? Își coborî vocea. ― Problema e că n-a venit nici unul de ispravă pentru anunț. A venit lume aici, a spus că știe mătasea, dar n-au știut de nimic. Au vrut doar să se angajeze și să fie dați afară. Să ia salaru’ pe o zi. Își miji ochii. ―Tu asta pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nici unul dintre noi. Nu mai era timp. Când mașina se prăbuși, Milton nu mai avu timp să se mire de Întorsătura pe care o luaseră lucrurile. Toată viața le ținuse celorlalți lecții despre cum să procedezi corect și acum făcuse isprava asta, cea mai tâmpită care s-a pomenit vreodată. Nu-i venea să creadă că dăduse cu bâta-n baltă În halul ăsta. Ultimul său cuvânt, prin urmare, a fost spus În șoaptă, fără supărare sau teamă, numai cu derută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
după lansare aveam să citesc în ziare relatările martorilor oculari care ar fi jurat că au văzut deasupra Bucureștiului un OZN adevărat! Totul a rămas însă în faza de proiect. Am dus apoi, aproape până 46 la capăt, o altă ispravă: o navă pe pernă de aer, tot de carton (de fapt, din foaie de bloc de desen), ce ar fi trebuit pusă-n mișcare de un motoraș cu elice. Cum de motoraș n-am avut bani, am plimbat o vreme
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]