26,665 matches
-
profund, spectaculos și, de multe ori, incomod" cum o caracteriza Pavel Șușară, a plecat, de curând, dintre noi. Fără a cuprinde elemente de spectaculoasă noutate, cele două scrisori contribuie la precizarea unor detalii din biografia artistului, conținând totodată indicii prețioase istoricului de artă, în configurarea unui portret interior al acestuia. Nu în ultimul rând "epistolarul" publicat acum, contribuie și la cunoașterea dr. Alexandru A. Sturdza și a Eugeniei Iftodi, fidelă cercetătoare și prietenă a artistului. Cătălin Davidescu 20 iulie 1999 Mult
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
La fel și orgoliile personale. După căderea lui Nero la Roma a devenit principe un reprezentant al aristocrației senatoriale, Galba. Bătrân, el a crezut că se va impune dacă va adopta un tânăr strălucit care să-i succeadă la domnie. Istoricul Tacitus îi atribuie cu această ocazie un discurs din care citez acele pasaje care-și păstrează și azi actualitatea: "Augustus și-a căutat succesorul în familia sa, eu în stat (...). Te afli la vârsta când ai scăpat de dorințele tinereții
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
să asiste alienul în reproducerea sa. Mare lucru! Mult mai interesanți mi s-au părut oamenii de știință care apar în acest film, ce începe cu descoperirea unei piramide în Antarctica. Pentru a o examina este chemat cel mai bun istoric - arheolog de pe planetă. Vede el poze cu piramida, observă că fiecare fațetă aparține altei culturi și civilizații și conchide solemn că piramida e construită de prima generație umană. Care probabil s-a scindat apoi în funcție de preferințele arhitecturale și așa au
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
pe Voltaire, nici plicticoasă nu era. Fiica timpului - e vorba despre faimă, ce de timp depinde, în primul rînd, cum ni se amintește în motto - de Josephine Tey, o autoare care (amănuntele contează totdeauna) are un master în istorie. Chiar dacă istoricii spun, poate, că interpretarea din acest roman e contestabilă, o să-l amintesc aici, nu în ultimul rînd fiindcă tocmai despre adevărul/adevărurile istoricilor și ale istoriei trata. Cartea demonstra (citînd documente pe care, desigur, nu m-am dus să le
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
în motto - de Josephine Tey, o autoare care (amănuntele contează totdeauna) are un master în istorie. Chiar dacă istoricii spun, poate, că interpretarea din acest roman e contestabilă, o să-l amintesc aici, nu în ultimul rînd fiindcă tocmai despre adevărul/adevărurile istoricilor și ale istoriei trata. Cartea demonstra (citînd documente pe care, desigur, nu m-am dus să le verific și nu cred că aș fi avut vreo competență în domeniu) faptul că Richard al III-lea, unul dintre personajele cele mai
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
Lume m-ai sleit lume/ mă torn în cubul mic/ al unui zar/ să mă odihnesc" (Cursa ) între lucruri bolborositoare și viclene oglinzi, se pierde și se recucerește, cu matură melancolie, ades ironic și câteodată placid, într-o neostoită spunere. Istoricul literar, apreciindu-i echilibrul și puterea, l-ar situa în continuarea înnoitorilor interbelici, cu vagi răsunete din Blaga și Arghezi, aflându-i prea puține înrudiri cu poeții epocii sale, ceea ce ar putea induce fie un anumit provincialism, fie, dimpotrivă, o
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
Tot așa cum - sunt puțini ani de atunci - viziunea mistică a frumuseții românești, dezlegată de noi din apele materne ale Thraciei, a cunoscut pe lângă marele public, sub numele bizar de teorie mioritică (de la frumosul cuvânt românesc mioriță, mioară) o favoare excepțională. Istoricii literari vor avea să dezbată fenomenul acestei teorii înfățișate lumii sub forma unor opuri de dificilă doxă germanică, și pe care literatorii, cari i-au făcut faima, au impus-o cu argumente extrase tot din modestele noastre lucrări". Răspunsul lui
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
Elenei Zaharia Filipaș, scriitoarele-personaje sunt cel puțin la fel de interesante ca personajele de hârtie, prelungindu-și cumva existența dincolo de paginile cărților. Un alt capitol care trebuie menționat este cel intitulat O antologie a literaturii feminine. Dincolo de contribuția documentară ( nu foarte mulți istorici literari sunt la curent cu existența antologiei Evoluția scrisului feminin în România, publicată în 1935 de Mărgărita Miller-Verghi și Ecaterina Săndulescu), capitolul aruncă o lumină crudă asupra statutului femeii în condițiile perpetuării unei mentalități patriarhale. Așadar nu atât din punct
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
informație de istorie literară. Notele, suficient de dezvoltate și uneori chiar construite ca fragmente dintr-o interpretare mai amplă, relevă disponibilitatea Ecaterinei }arălungă spre o posibilă monografie despre Petru Dumitriu. Misiunile mai ingrate de textolog (pentru cercetarea variantelor) și de istoric literar (pentru a reconstitui mai detaliat contextul documentar) cad în penumbră. Ecaterina }arălungă pune în aplicare proiectul de sumar gândit chiar de autor și intermediat de Eugen Simion. Avem deci o ediție selectivă, "alcătuită la sugestia acad. Eugen Simion și
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
în convenția cărții și te interesează subiectul, îți dai seama că, sub aparenta ei ariditate, ai cum să reconstitui fiecare număr al revistei. De obicei, asemenea cărți rămîn neștiute. Nu se adresează publicului larg, ci unei categorii restrînse de autori - istoricilor literari și cercetătorilor. Mai pot fi de folos cititorilor de reviste interesați de publicistica unui autor sau altul. Nu știu cîte reviste de cultură de la noi au asemenea bibliografii. Normal ar fi să aibă toate, în marile biblioteci. Mi s-
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12016_a_13341]
-
sau prevăzute cu un halou de varii sugestii. Astfel plecînd de la banalul termen de bal și de la observația că autorul Plumbului e singurul poet mare băștinaș, care scrie despre baluri (Arghezi, Barbu, Blaga n-o fac), e montat un detaliat istoric al... balului. Primul poet român ce recurge la cuvîntul cu pricina ar fi Iancu Văcărescu, următorul fiind Vasile Alecsandri care-l folosește ca pretext de considerații moraliste, ca și contemporanii săi Costache Negruzzi și Alecu Russo. Eminescu pare să fi
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
comentarii la obiect. Cu condiția, firește, ca recenzenții noștri să ia în considerare un volum de poezie în altă limbă decît româna. în ce mă privește, profit de împrejurare ca să semnalez un fapt de mentalitate literară. De obicei, criticii și istoricii literari români nu bagă în seamă poezia, proza, teatrul ori eseul scrise în alte limbi, cu precădere în franceză, de către scriitori români. Aceștia sînt numiți eufemistic scriitori francezi etc. de origine română. G. Călinescu nu acordă atenție lui Panait Istrati
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
felul în care Convenția Democrată propulsase un lider sau altul (inclusiv la președinția României) se răzbuna în lipsa de bărbăție a "soldaților" aflați pe poziții înaintate. Mârșăviile din primăvara și vara lui 1992, jocurile penibile de culise, politicisismul senil al liderilor "istorici" au împiedicat, pe de o parte, apariția unor forțe politice ale modernității, iar pe de alta au instaurat o politică de cadre centrată pe outsider-i. Din acest motiv, tresar de fiecare dată când cineva are curajul să spună lucrurilor
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
are cine-a fost și ce-a făcut cel supranumit "Câinele roșu" (poreclă ce explică, totuși, simpatia uriașă a lui Vadim pentru impostorul militar ce n-a repurtat în viața lui nici o victorie!) Dacă stai și-i asculți pe diverși istorici, mai mult sau mai puțin improvizați, ajungi la concluzia că doar Alexandru cel Mare și, parțial, Cezar, să se fi ridicat la înălțimea iscusinței militare, a curajului și a patriotismului antonescian. Erorile sale? Păi, trebuie să le studiem contextual! (Dar
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
la care mă refer se afla de față și mintea limpede și tăioasă a lui Andrei Pippidi, gata să ridiculizeze sistematic încercările de-a pune noi cărămizi la templul unuia dintre cei mai mari criminali din istoria României. Jurnaliștii și istoricii cu studii de nivel "Dosarele istoriei" ar trebui să știe că activitatea unui șef de stat nu se calculează numai prin efectele imediate, ci, încă mai abitir, prin cele de lungă durată! Or, Antonescu a făcut din părinții noștri, din
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
parte din acest mediu de renaștere a bisericii a influențat întreaga societate suedeză, structura politică din modelul suedez - ceea ce mă interesează și ca observator politic... Apoi am luat examenul de bacalaureat și-am venit la Uppsala la studii, am devenit istoric literar, mi-am scris dizertația despre un scriitor suedez din anii '40. În 1961 am debutat cu un mic roman plictisitor, Ochiul de cristal, pe care n-am îndrăznit să-l mai recitesc de atunci. Așa am apucat-o pe
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
piese despre trei mari scriitori - August Strindberg, Hans Christian Andersen și Selma Lagerlöf (Hamsun a fost un scenariu pentru film de televiziune, am fost rugat să îl scriu) - dintr-o întîmplare, poate. Eu, la bază, sunt - cum v-am spus - istoric literar, deci sunt foarte interesat de analiză istorică. Teatrul e altceva, este altceva să creezi figuri vii, pe o scenă. În toate aceste trei piese - Noaptea tribadelor despre Strindberg, Din timpul rîmelor despre H.C. Andersen și Creatorii de imagini despre
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
Schifirneț calcă la rîndu-i muzical în străchinile unui respect nemeritat de Călinescu al anilor '40. Oarecum apăsat de același aer desuet-respectuos și cu un titlu inexact este și lunga evocare a d-lui Teodor Vârgolici A sosit ceasul, supraintitulată Din istoricul S.S.R. Nu e aproape nici o legătură cu SSR, dacă omitem două-trei acte de caritate ale fostei noastre organizații de breaslă din anii refugiului la Iași, începînd din toamna lui 1916. Evocarea enumeră pe acei scriitori care s-au înrolat, au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
-o oricui altcuiva, căci implicarea lui într-un alt fel de proiect, mult mai personal și totodată depersonalizat - editarea romanelor Virginiei - l-a consacrat mai presus de orice altceva. Dacă astăzi s-ar descoperi un roman genial semnat de el, istoricii literari ar fi realmente puși la grea încercare și poate că mulți s-ar grăbi să infirme paternitatea, atribuind-o mai curînd tot genialei soții. Aceeași consacrare via Virginia Woolf l-a și impersonalizat pe Woolf: alături de veșnicele ape tulburi
Noi scrisori de dragoste by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16073_a_17398]
-
în astfel de situații. Dacă s-ar descoperi un jurnal Leonard Woolf, sau o corespondență plină de detalii pasionante, care să releve un altfel de Woolf, cu propriile sale tenebre, cu secrete nemărturisite nimănui și mistere inexplicabile, cum ar proceda istoricul literar? Întrebarea, de data aceasta, nu mai este pur ipotetică. De curînd au văzut lumina tiparului un număr impresionant de scrisori de dragoste schimbate pe parcursul anilor (însă după moartea Virginiei Woolf) între Leonard și Marjorie Ritchie Parsons. Aflarea lor a
Noi scrisori de dragoste by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16073_a_17398]
-
una dintre aceste contribuții ale învățatului. Fusese, pînă a fi intrat în pușcărie, în apropierea lui Călinescu, chiar asistentul lui universitar. Eliberat, nu s-a bucurat de sprijinul profesorului, nefiind angajat la Institutul de Literatură. Și-a continuat munca de istoric literar pe care o începuse înainte de a fi închis, publicînd, în 1966 și 1967, două cărți fundamentale despre viața și opera lui Alexandru Macedonski (mi-a plăcut atunci, mărturisesc acum, mai mult volumul despre viața poetului), operă de elaborație temeinică
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
și Tibori Szabó Zoltán (cap. 8 și postfața), seria "Clar/Obscur", Edit. Compania, București, 2000, 373 p. "Șmecheria" Bucureștiului (din mistica politică a numărului 21) Printre sursele lui Tibor Méray pentru ultimul capitol se află și cartea din 1996 a istoricului Mihai Retegan (în colaborare cu Corneliu Mihai Lungu), 1956,. Explozia. Percepții române, iugoslave și sovietice asupra evenimentelor din Polonia și Ungaria. Doi ani mai târziu, Mihai Retegan va publica 1968. Din primăvară până în toamnă, o "schiță de politică externă românească
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
vechi a stat la baza enormei mele satisfacții de lectură. Și cred că nu exagerez dacă spun că ea m-a învățat să citesc literatura. N-aveam nici vocația, nici, cu atît mai puțin, la vîrsta cu pricina, formația unui istoric. Altceva mijea, se vede treaba, în mine, fără s-o știu, și anume vocația de critic literar. Biografiile lui Nepos și Plutarh mi-au oferit esențialul pentru orice lectură critică: faptul de a înțelege că ficțiunea nu conține criterii ferme
Cum am învățat să citesc literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16123_a_17448]
-
cu manuscrisul, iar un volum din Poetica lui Aristotel apărut în 2001, chiar și pe hîrtie, e oricum diferit de documentul pe care îl consulta Erasmus din Rotterdam, să zicem. Dar, cu excepția acelor cărți dispărute în diverse împrejurări, cercetătorii, bibliofilii, istoricii, curioșii pot avea și trebuie să aibă acces la cărțile rare, la volume vechi, la colecții de ziare îngălbenite de praf. Întîlnirea dintre cititor și carte, lectura, are și dimensiuni fizice, o anumită materialitate esențială, care nu poate fi distrusă
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
de la Mărăști.) Trecem peste cuvîntul �probabil�, atît de precar, legat de supoziția gratuită a �onorurilor� pe care le-ar fi așteptat Goma. De asemenea trecem peste imprudenta paranteză cu bătăliile de pe frontul sovietic, din care ar rezulta năstrușnicia că un istoric - așa cum se vrea de atîtea ori, măcar subtextual, autorul aci discutat - nu s-ar mai putea ocupa cu... istoria, din pricina evenimentelor, uneori inevitabil presante, ale contemporaneității. Dar nu putem trece peste constatarea - stupefiantă! - că Alexandru George, atît de apropiat de
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]