21,599 matches
-
bucurat permanent de o prezență subtilă, mai exact spus de una mediatică, după '90, și de una cvasifolclorică, aproape legendară, înainte. Dacă arta sa nu a ajuns, pînă acum, în România, cărțile sale și veștile despre succesele în lumea artistică italiană erau accesibile și chiar prezente. Activitatea lui de publicist, de eseist și de cronicar plastic se răgăsește, pentru perioada românească, în cartea ,,Culoarea - suflet și retină", publicată la Editura Meridiane în 1966, iar după plecarea în Italia publică încă zece
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
din Macedonia. Se vorbește de o școală din Ianina unde au fost aduși elevi interni de la Monastir și împrejurimi. Dar, și în acest caz, se înregistrează activitatea distrugătoare a autorităților grecești împotriva școlilor românești (e citat un raport al consulului italian datat 1905), pînă la organizarea unor bande grecești prădalnice și antiaromânești. Dl Gh. Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
jurnalistic al termenului sînt bine cunoscute de Cațavencu sau de Tipătescu, nu și de polițaiul Pristanda ("Pardon, să iertați, coane Fănică, că întreb: bampir... ce-i aia, bampir?"). Cuvîntul pătruns în mai multe limbi de circulație - franceză (vampire), engleză (vampire), italiană (vampiro) etc. - e de origine sîrbă; e foarte posibil să fi fost preluat mai întîi, așa cum o indică unele dicționare, de germană (Vampir). Acest traseu ar corespunde de altfel difuzării spre Vest a informațiilor și a mărturiilor despre credințele "mortului-viu
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
Fumiko este un dublu feminin al lui Kikuji. Exotismul devine un artificiu chiar în arta unui autor "exotic". Poate că e momentul să ne amintim de experimentul lui Italo Calvino din Dacă într-o noapte de iarnă, un călător. Autorul italian inventează o situație perfect "orientală", cu un erotism rafinat și șocant în același timp, demonstrînd că "exotismul" este o metodă de scriitură și nu o marcă geografico-literară. Romanul lui Kawabata este încă un exemplu în sprijinul acestei idei. Calitatea scrisului
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
viața cea de după viață. Cu titlul de mari lucrări ale ediției din acest an, amintesc "Sequentia" de Ștefan Niculescu și "Rezonanța pe fond mov" de UlpiuVlad; de asemenea, creatori ai unui spectacol interior al muzicii se definesc a fi compozitorul italian Giacinto Scelsi, o mare revelație a deceniilor din urmă, precum și compozitorii Octavian Nemescu, Costin Cazaban, Horațiu Rădulescu, Mihai Mitrea Celarianu, Corneliu Dan Georgescu. Tineri compozitori precum Laura Manolache, Bogdan Vodă, Irinel Anghel, Adrian Mociulski, alături de marii maeștri ai muzicii secolului
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
înregistrează prezența spectaculoasă în română a mai multor cuvinte din aceeași familie lexicală, ilustrate de citate recente din presă: alături de verbul a zapa, apar și substantivele zap, zapaj, zapare, zapping. Autoarea face trimiteri în primul rînd la limbile romanice (franceză, italiană) în care se găsește forma zapping; e evident că în prezent contribuția fiecărei limbi la îmbogățirea familiei și a sensurilor unui termen deja internaționalizat devine tot mai greu de stabilit. Cum se vede chiar din exemplele de mai sus, în
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
s-a aventurat să dea vreo soluție și, cu un aer brusc posomorît, s-a limitat la un convențional : "Nu cred că pot răspunde la un subiect atît de vast." Un subiect atît de vast... Știați că nici unul din filmele italiene prezentate anul trecut la Mostra venețiană n-a ținut afișul mai mult de două săptămîni, și unele nici n-au fost distribuite? Sau că pînă și un film italian de scandal al festivalului n-a reușit să facă lumea curioasă
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
vast." Un subiect atît de vast... Știați că nici unul din filmele italiene prezentate anul trecut la Mostra venețiană n-a ținut afișul mai mult de două săptămîni, și unele nici n-au fost distribuite? Sau că pînă și un film italian de scandal al festivalului n-a reușit să facă lumea curioasă, și a încasat de trei ori mai puțin decît a costat? Una din căile prin care filmul francez încearcă să cucerească mapamondul e "distribuția internațională"; cu consecința ei liber
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
altminteri, preocupările antologatului au fost atât de numeroase, încât ne facem o plăcută datorie enumerându-le, în viziunea lui George Muntean: arhivist înzestrat, conferențiar public, organizator de cercetări științifice (de anvergură), îndrumător al tinerilor, deputat conștiincios 2), traducător din latină, italiană, spaniolă, franceză etc., autor de manuale școlare, de sclipitoare aforisme, cugetări, maxime, polemist redutabil, desenator cu talente de arhitect, pictor, urbanist, colecționar! Ar mai fi putut adăuga, croitor de mode, preparator în filosofie al soției - avea puseuri de soț bun
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
al unei anumite cromatici, al anumitor sonuri și fraze muzicale. Puțini sînt regizorii care au cheie la comediile lui Carlo Goldoni. Mai presus de toți, desigur, Giorgio Strehler ale cărui spectacole sînt tot atîtea studii teatrale, cercetări pe tărîmul dramaturgului italian. La noi, Vlad Mugur și Silviu Purcărete au realizat spectacole memorabile, dacă ar fi să amintim aici doar două: Mincinosul făcut după '89 de Vlad Mugur la Teatrul Odeon și Piațeta - antedecembristă - a lui Silviu Purcărete de la Teatrul Tineretului din
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
și plictis. Cafeneaua, hanul altor secole, devine martorul întretăierii unor destine, dedublărilor mascate sau nu, agitate din cînd în cînd de vîntul Canalelor, de freamătul apelor lovite de pontoane, de muzica ființei explodînd în canțonete sau arii celebre din opere italiene la fel de celebre. Atmosfera venețiană și deopotrivă goldoniană se află, timp de 2 ore, pe scena Teatrului Odeon, în Cafeneaua lui Dragoș Galgoțiu. Rolurile actorilor, împlinite pînă la capăt într-o diversitate lăudabilă, se cuvine a fi remarcate, neomițînd pe nimeni
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
grup (O altă imagine a poeziei basarabene), Chișinău, Ed. ARC, 1995; O mie și una de poezii românești, București, Ed. DU Style, 1997; Antologia poeziei românești culte, București, Ed. Teora, 1998. Texte ale sale au fost traduse în franceză, engleză, italiană, germană, suedeză, turcă, sârbă, rusă.
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
universul liric al creatorilor de primă mână. Livrescul și manierismul de care a fost învinuită lirica "echinoxiștilor" au contribuit la "limpezirea apelor", cum ziceți, mizând pe substanța spirituală, pe un neomodernism, cu punctele de sprijin în Blaga și în ermetismul italian. Echinoxul a reprezentat, apoi, experiența noastră de comuniune culturală cu literații maghiari și germani, care traduceau din textele noastre și noi, la rându-ne, din ale lor. A fost o revistă trilingvă, unde ne cunoșteam și ne recunoșteam identitatea, îmbogățindu
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
prin adăugarea aceluiași sufix (doimaiot, mangaliot, iașiot), aminteam că reprezentantul cel mai frecvent și mai semnificativ al seriei derivative este, în momentul de față, mafiot. Cuvîntul a fost, după toate probabilitățile, adapatat în română, chiar cu ajutorul sufixului în cauză: originalul italian e mafioso; de altfel, în multe limbi - franceză, engleză etc. - el a fost preluat chiar în această formă. Semnalat încă din anii î70, acceptat de DEX chiar de la prima sa ediție (1975), cuprins și în prima ediție a Dicționarului de
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
încă din anii î70, acceptat de DEX chiar de la prima sa ediție (1975), cuprins și în prima ediție a Dicționarului de cuvinte recente al Floricăi Dimitrescu (1982), termenul a cunoscut o răspîndire extrem de rapidă. Că nu a rămas în forma italiană, cu finala vocalică, e normal: putem presupune că s-a manifestat și în acest caz tendința românească de a nu păstra într-o formă invariabilă un substantiv care denumește persoane. S-ar fi putut opta pentru adaptarea mafios, dar aceasta
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
actriță spaniolă), Kristin Scott-Thomas (binecunoscuta actriță franco-britanică), Barbara Sukowa (actriță, Germania), Jonathan Demme (regizor, SUA), Jeremy Irons (actor, Marea Britanie), Patrick Modiano (scriitor francez) și Mario Martone (regizor, Italia). Apropo de Italia, pe scena recentei ceremonii de decernare a premiilor cinematografiei italiene, David di Donatello, Cannes-ul a fost ținta unor insistente reproșuri nevoalate: toată Italia fierbe pentru că în competiția Cannes-ului 2000 n-a încăput nici un film italian, în timp ce figurează patru filme franceze și o mulțime de filme asiatice! Chiar dacă, teoretic
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
Italia). Apropo de Italia, pe scena recentei ceremonii de decernare a premiilor cinematografiei italiene, David di Donatello, Cannes-ul a fost ținta unor insistente reproșuri nevoalate: toată Italia fierbe pentru că în competiția Cannes-ului 2000 n-a încăput nici un film italian, în timp ce figurează patru filme franceze și o mulțime de filme asiatice! Chiar dacă, teoretic, italienii au dreptatea lor, practic e dreptul Cannes-ului să-și conceapă selecția pe alte criterii decît cele geografice sau diplomatice... Statisticile spun că, pentru viitoarea ediție
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
Pentru că ea nu se leagă numai de finanțarea predominantă, dar și de alți parametri, cum ar fi: limba vorbită într-un film, subiectul, naționalitatea regizorului, originea geografică a societăților de producție... De pildă, deși în competiție nu figurează nici un film italian, ținînd cont de "criteriile de coproducție", Italia e coproducătoare a trei dintre filmele competiției! Formula de prezentare plastică a viitoarei competiții, pentru care au optat organizatorii, e una de sorginte sportivă: În acest an, în cursa pentru Palme d'or
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
ne dezice de o tematică pe care s-ar părea că dv. o considerați tabu. A discuta despre specificul Transilvaniei, despre identitatea sa regională, despre "fondul cultural comun al ardelenilor", fie ei români, maghiari, germani, sîrbi, evrei, rromi, armeni sau italieni, nu reprezintă, în opinia noastră, în nici un fel, o ofensă adusă articolului 1 din Constituția română". Printre redactorii Provinciei se numără cîțiva dintre intelectualii cei mai luminați ai țării, români sau maghiari, îndeosebi, ardeleni majoritatea. Faptul că revista apare în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
văd toți; nu veți înțelege deloc acest lucru și n-aș putea să vă explic. E vorba de a forța necunoscutul..." * * * Am fost de față când un poet român, asemuit cu Rimbaud, improviza în Mogoșoaia, pe terasa sprijinită de coloanele italiene de cărămidă tocite de atingerea atâtor generații și generații... Nichita vaticina de la o coloană la alta, lipindu-se strâns de ele... Ce scanda el, cu închipuirea biciuită de alcool, era o vrajă încă neinteligibilă. Numai lângă Nichita Stănescu puteai să
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
întristează că poeți ca Montale și Saba au nimerit sub un condei neinspirat. Zelosul traducător e, cred, robul convingerii sale despre necesitatea de a fi cât mai fidel față de textul original, altfel nu-mi explic insuccesul său. Lucrând cu textul italian în față, e clar că s-a lăsat furat de topica și literalitatea versurilor originale, uitând că trebuie să le dea o nouă viață în românește. La ce bună fidelitatea dacă nu se transformă în artă?(...) Și mai există o
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
o cantitate însemnată de clișee narative, se bazează pe o informație mitologică, istorică și teologică demnă de invidiat, pe scurt îndeplinește toate condițiile pentru a deveni un best-seller, fără a displăcea nici publicului cultivat, fie acesta oricît de elitist. Scriitorul italian știe exact cum să întrețină suspansul, dozează cu grijă elementele de senzațional și mostrele de erudiție, adoptă mecanismele literaturii de consum, dar face din cînd în cînd cu ochiul cititorului avizat, știe să fie amuzant sau grav, după împrejurări. Cînd
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
basmului, condimentată evident, cu ingrediente ce țin de "bucătăria" romanului postmodern. Acțiunea este plasată în secolul al doisprezecelea p. Ch., cînd împărat al "sacrului imperiu romano-german" era Frederic Barbarossa, protectorul și tatăl adoptiv al lui Baudolino. Expedițiile împăratului împotriva orașelor italiene, cruciadele, divergențele cu papalitatea, ocupă un spațiu extins în carte, dar și mai numeroase sînt întîmplările fabuloase (ai căror protagoniști - Baudolino și năstrușnica sa suită - rivalizează cu eroii de basm); călătoria acestora spre împărăția preotului Ioan, de pildă, pare desprinsă
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
ei în 32 de pagini iar puțin mai tîrziu s-a restrîns la 24 deși avea o mulțime de rubrici permanente: cronica literară, cronica ideilor, cartea străină, cronica plastică, cronica muzicală, pe margini de cărți, teatrele bucureștene, răsfoind revistele, cronica italiană, cronica măruntă, cronica sportivă, vitrina cu himere, evenimente culturale, reportaje și caricaturi, film, oameni, fapte și întrebări, pagina jocurilor (rebus) precum și multe fotografii, ceea ce îi oferea statutul unui magazin cultural cu accentul pe literatură. Articolul program, intitulat Cuvinte pentru încă
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Cronicar Bîrfa Să începem cu un lung citat: "Etimologia exactă a termenilor italieni pettegolezzo (bîrfă) și pettegolo (bîrfitor, clevetitor) este necunoscută. Știm că sînt expresii folosite în nordul Italiei, cunoscute încă din secolul XVI, iar unii consideră că originea lor ar fi cuvîntul peto (pîrț). Alții, la rîndul lor, susțin că ar proveni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]