3,541 matches
-
casă - 6 itemi, stres zilnic - 4 itemi; tip A de comportament: pulsiune de tip A - 4 itemi, nerăbdare - 5 itemi; influență și control: control - 5 itemi, influență personală - 3 itemi; coping: focalizare pe problemă - 6 itemi, balanță viață - muncă - 4 itemi, support social - 3 itemi. Pentru a elimina din limitările unor instrumente cu validitate și fidelitate redusă parțial sau controversată (de exemplu, a variantei originale a Occupational Stress Indicator - OSInd, Cooper, Sloan, Williams, 1998) și a veni în întâmpinarea organizațiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
zilnic - 4 itemi; tip A de comportament: pulsiune de tip A - 4 itemi, nerăbdare - 5 itemi; influență și control: control - 5 itemi, influență personală - 3 itemi; coping: focalizare pe problemă - 6 itemi, balanță viață - muncă - 4 itemi, support social - 3 itemi. Pentru a elimina din limitările unor instrumente cu validitate și fidelitate redusă parțial sau controversată (de exemplu, a variantei originale a Occupational Stress Indicator - OSInd, Cooper, Sloan, Williams, 1998) și a veni în întâmpinarea organizațiilor și marilor corporații, care doreau
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
au participat N=14.455 de subiecți, care au completat varianta originală a OSInd). Ulterior, au fost prelucrate date de la alte trei eșantioane, rezultând forma finală a Pressure Mangement Indicator - PMI: număr total de subiecți N=22.997; 90 de itemi cu 22 de subscale care măsoară: surse ale presiunii socioprofesionale (cuvântul stres nu mai este agreat de companii, deoarece s-ar presupune că ar exista o problemă în organizație, preferându-se cel neutru de presiune); diferențe individuale (strategii de coping
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în organizație, preferându-se cel neutru de presiune); diferențe individuale (strategii de coping și factori de personalitate) și efecte (satisfacția muncii, sănătate etc.). PMI s-a dezvoltat în două etape: prima a constat în verificarea proprietăților psihometrice cu ajutorul analizei de itemi și analizei factoriale; în a doua etapă s-au adăugat itemi noi, în special în cazul scalelor cu o slabă fidelitate, rezultând astfel scale adiționale. La ora actuală PMI este utilizat de numeroase companii și firme internaționale, existând posibilitatea completării
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de coping și factori de personalitate) și efecte (satisfacția muncii, sănătate etc.). PMI s-a dezvoltat în două etape: prima a constat în verificarea proprietăților psihometrice cu ajutorul analizei de itemi și analizei factoriale; în a doua etapă s-au adăugat itemi noi, în special în cazul scalelor cu o slabă fidelitate, rezultând astfel scale adiționale. La ora actuală PMI este utilizat de numeroase companii și firme internaționale, existând posibilitatea completării și prelucrării computerizate a datelor sau transmiterii prin internet a profilurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
unor categorii socioprofesionale diferite din România. La rândul său, IMP, instrumentul de psihodiagnoză multidimensională a stresului (versiunea tradusă și adaptată în limba română a Pressure Management Indicator, Williams, Cooper, 1998), a fost distribuit/aplicat concomitent împreună cu CPI (varianta 462 de itemi, 492 de respondenți) și Inventarul de personalitate Freiburg (347 de subiecți), în vederea etalonării pe populația română și a decelării unor relații între variabile și, ulterior, a unor analize aprofundate. În prelucrarea statistică a datelor, în această etapă a cercetării, ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și spațiale. Consistența internă a testului este între 0,88 și 0,94 (conform manualului testului). Conștiinciozitatea și deschiderea spre nou au fost măsurate cu scalele corespunzătoare din Inventarul de Personalitate NEO-PI-R (Costa, McCrae, 1992). Fiecare scală conține 48 de itemi, cuprinzând subfactori ce descriu fiecare construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare, autodisciplină și precauție. Deschiderea spre nou cuprinde, de asemenea, șase subfactori: imaginație, interese artistice, reactivitate emoțională, spirit aventurier, interese cognitive, valori. Consistența internă la
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
29 30-39 peste 40 medii superioare Femei 33 25 26 41 43 Bărbați 4 3 4 3 8 Total 37 28 30 44 51 Instrumentele folosite au fost următoarele: 1) Scala de anxietate Cattell (Minulescu, 1996) - compusă din 40 de itemi, câte 20 pentru subscalele anxietate latentă și, respectiv, anxietate manifestă. În cazul fiecărui tip de anxietate, subscala cuprinde câte patru itemi pentru cei cinci factori de ordinul I: Conștiința de sine (Q3), Slăbiciunea eului (C ), Neîncredere (L), Culpabilitate (O) și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
30 44 51 Instrumentele folosite au fost următoarele: 1) Scala de anxietate Cattell (Minulescu, 1996) - compusă din 40 de itemi, câte 20 pentru subscalele anxietate latentă și, respectiv, anxietate manifestă. În cazul fiecărui tip de anxietate, subscala cuprinde câte patru itemi pentru cei cinci factori de ordinul I: Conștiința de sine (Q3), Slăbiciunea eului (C ), Neîncredere (L), Culpabilitate (O) și Tensiunea ergică (Q4). Subiectul alege câte una dintre variabilele de răspuns da, uneori/câteodată/nesigur, nu. Se calculează scorurile pentru factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
le evaluează ca fiind adevărate sau false. Inventarul conține subscale pentru factorii de gradul I, factori care îi generează pe cei de ordinul II și, respectiv, III, numărul și gruparea lor fiind prezentate în tabelul 2. Tabelul 2. Numărul de itemi corespunzători factorilor stărilor eului Numărul de itemi Factori de ordinul I Factori de ordinul II Factori de ordinul III 11 Părinte sfătuitor Părinte grijuliu Părinte 11 Părinte salvator 12 Părinte protector Părinte normativ 12 Părinte persecutor 44 Adult Adult Adult
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Inventarul conține subscale pentru factorii de gradul I, factori care îi generează pe cei de ordinul II și, respectiv, III, numărul și gruparea lor fiind prezentate în tabelul 2. Tabelul 2. Numărul de itemi corespunzători factorilor stărilor eului Numărul de itemi Factori de ordinul I Factori de ordinul II Factori de ordinul III 11 Părinte sfătuitor Părinte grijuliu Părinte 11 Părinte salvator 12 Părinte protector Părinte normativ 12 Părinte persecutor 44 Adult Adult Adult 20 Copil liber Copil liber Copil 12
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și manifestă), spre deosebire de Copilul liber imun la orice influență. Mai mult, toate corelațiile sunt înalt semnificative, ceea ce indică faptul că predispoziția pentru manifestările Infantile la vârsta adultă este diferită în funcție de tipul de tranzacție adoptat (Copil liber sau adaptat). • Exemple de itemi pentru identificarea stării de Copil adaptat: Copilul model: Îmi place să mă înțeleg bine cu toată lumea. Copilul supus: Accept ușor criticile altora privind modul meu de a acționa. Copilul rebel: Când sunt criticat, răspund foarte prompt. • Exemple de itemi pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de itemi pentru identificarea stării de Copil adaptat: Copilul model: Îmi place să mă înțeleg bine cu toată lumea. Copilul supus: Accept ușor criticile altora privind modul meu de a acționa. Copilul rebel: Când sunt criticat, răspund foarte prompt. • Exemple de itemi pentru identificarea stării de Copil liber: Sunt puțin egoist. Sunt curios de felul meu, devin pasionat când mă apuc să fac ceva. Dacă cineva mă înșală, sunt furios și asta se vede. Tabelul 4. Corelațiile dintre factorii secundari ai anxietății
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dintre anxietate și tranzacțiile de tip Părinte Tip de tranzacții Anxietate Anxietate latentă Anxietate manifestă Părinte grijuliu .094 .027 .127 Părinte normativ -.155 -.055 -.201 Părinte -.032 -.016 -.038 N = 94, Corelații la pragurile de semnificație: ** =.01, * =.05 • Exemple de itemi pentru identificarea stării de Părinte: Părintele sfătuitor: Când un coleg de serviciu îmi cere o informație, nu ezit să îl servesc, chiar dacă ne aflăm în competiție. Părintele salvator: Orice s-ar spune, copiii au nevoie de noi mult mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
negative între toate formele anxietății și comportamentele de tip Adult (tabelul 7). Așadar, se confirmă că un nivel redus al anxietății se asociază cu inițierea de tranzacții dezirabile și pozitiv productive prin învestirea energetică a Adultului (ipoteza I2). • Exemple de itemi pentru identificarea stării de Adult: Nu prea cred în rețete și metode; prefer să experimentez orice pe propria mea piele. Nu mi-e teamă de momentele de tăcere în fața unui interlocutor; dimpotrivă, cred că sunt utile comunicării și reflecției. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fenomenelor ce fac obiectivul cercetării, am apelat la metoda anchetei pe bază de chestionar și la metoda observației directe. Studenților le-au fost administrate două chestionare. Primul evaluează comportamentul de colaborare, participare, de a recurge la resursele lucrului în echipă. Itemii fac referire la comportamentele de cooperare pe care studenții le manifestă în mod natural, adică în spațiul informal. Dimensiunile chestionarului ne-au fost relevate în urma unui studiu preliminar: studenții anului I de la diferite facultăți (Psihologie, Matematică, Geografie, Teologie) au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
le manifestă atât în spațiul de lucru informal, cât și formal. Este vorba despre realizarea împreună cu una sau mai multe persoane a unor activități în acord cu un scop comun. Chestionarul de lucru în echipă a cuprins inițial 20 de itemi, dintre care au fost reținuți 15, în urma calculului de consistență internă (coeficientul Cronbach-alpha fiind 0.724). Fiecare item are două variante de răspuns. Au fost introduși itemi care vizează atitudini, de exemplu: afirmația „te poți baza pe colegi” mi se
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
un scop comun. Chestionarul de lucru în echipă a cuprins inițial 20 de itemi, dintre care au fost reținuți 15, în urma calculului de consistență internă (coeficientul Cronbach-alpha fiind 0.724). Fiecare item are două variante de răspuns. Au fost introduși itemi care vizează atitudini, de exemplu: afirmația „te poți baza pe colegi” mi se pare: a) adevărată, are un suport real; b) oarecum naivă, fără acoperire. Încercarea de a rezolva ceva cu un grup: a) este repiroc avantajoasă; b) mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cognitivă/performanțială, adaptare psihosocială, adaptare la stres) relevate în urma unui studiu în rândul studenților, aceștia fiind solicitați să definească noțiunea de adaptare academică și să răspundă la cinci întrebări deschise. Inițial, acest chestionar a cuprins un număr de 23 de itemi, în urma calcului de consistență internă au fost reținuți 17 itemi (coeficientul Cronbach-alpha fiind 0.703). Fiecare item prezintă patru variante de răspuns (scară Lickert: 1 - aproape niciodată; 2 - uneori; 3 - deseori; 4 - aproape întotdeauna). Exemple de itemi ar fi următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
studiu în rândul studenților, aceștia fiind solicitați să definească noțiunea de adaptare academică și să răspundă la cinci întrebări deschise. Inițial, acest chestionar a cuprins un număr de 23 de itemi, în urma calcului de consistență internă au fost reținuți 17 itemi (coeficientul Cronbach-alpha fiind 0.703). Fiecare item prezintă patru variante de răspuns (scară Lickert: 1 - aproape niciodată; 2 - uneori; 3 - deseori; 4 - aproape întotdeauna). Exemple de itemi ar fi următoarele: constat că multe lucruri pe care le învăț îmi oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de 23 de itemi, în urma calcului de consistență internă au fost reținuți 17 itemi (coeficientul Cronbach-alpha fiind 0.703). Fiecare item prezintă patru variante de răspuns (scară Lickert: 1 - aproape niciodată; 2 - uneori; 3 - deseori; 4 - aproape întotdeauna). Exemple de itemi ar fi următoarele: constat că multe lucruri pe care le învăț îmi oferă răspuns unor curiozități, preocupări din trecut; de la o vreme parcă învăț mai ușor; mi se pare că este ușor să intri în vorbă cu un cadru didactic
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a constat în acordarea de puncte (1-4 puncte) în raport cu variantele care exprimă grade de adaptare diferită (de la slabă adaptare până la adaptare foarte bună). Scorurile finale ale subiecților au rezultat din însumarea punctelor pe care ei l-au primit la fiecare item. Scorul final al fiecărui subiect exprimă gradul în care acesta apreciază adaptabilitatea sa la condițiile, cerințele mediului academic. Este de fapt o problemă de percepție a nivelului propriu de adaptare, variabilă deosebit de importantă pentru studiul comportamentului studenților. Pentru a studia
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
studiul valorilor și al transpunerilor lor pe planul acțiunilor efective să se nuanțeze strategia metodologică. R. Smith și S. Schwartz (1997) propun, de exemplu, ca în clasicele chestionare sau inventare (foarte cunoscute fiind: Rokeach, 1973; Inglehart, 1999) să se introducă itemi care vizează părerea respondenților despre cum practică semenii lor la modul concret crezurile valorice. În aceeași ordine de idei, ocupându-se de problematica valorilor la tânăra generație, am utilizat o strategie complexă, care includea și perspectiva „din interior” (emică) a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Tetlock, 1996, apud Eagly și Chaiken, 1998, p. 276). 3) O altă caracteristică importantă a complexității este dacă aceasta cuprinde credințe cu mare putere discriminativă informațională sau sunt interredundante. Analizele au arătat că un coeficient ridicat de corelație (pozitivă) dintre itemi ce păreau a desemna crezuri diferite înseamnă că practic ei spun cam același lucru, sunt deci redundanți. În acest caz, există numai aparent o complexitate, și deci, ca și în situația în care nominal ea este redusă, produce atitudini mai
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a unei țigări cu „iarbă” etc.) în care ar urma să acționeze. Așa cum, pentru testele psihologice propriu-zise, astăzi se admite numai ideea predicției pe termen scurt (Radu, 1993), tot astfel trebuie să considerăm și validitatea predictivă a datelor furnizate de itemi ce vizează intenția comportamentală. Tocmai de aceea, cu toate că previziuni precise pe termen mediu și lung în materie de conduite individuale și grupale sunt - cel puțin deocamdată - imposibile, estimarea unor tendințe majore se poate face mai degrabă prin cunoașterea și luarea
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]