1,604 matches
-
rece și sec, asemenea răspunsului soldatului la felicitările superiorilor: Servesc patria! Vizitele P eretele cu biblioteca plină de cărți culisă într-o parte, dezvăluind perspectiva unei camere necunoscute ca fiind dintr-un vis avut dinainte de Revoluție. Medicamentele or fi iscat ivirea acestor forme. Roziile pentru somn, cele violet pentru cântat, negrele cu scopul dirijării pe partea dreaptă a razelor soarelui și acțiunii lor în nopțile de ianuarie, romburile albe pentru respingerea coșmarurilor provocate de Luna care își găsise sălaș chiar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
firesc al vieții și atât. Puțin îi păsa ce putea stârni cunoașterea lor. Se simțea extaziat în fața partiturilor care se înșiruiau singure, se înlănțuiau în răzvrătiri și neliniști, urmând a fi transferate, peste timpul acestei clipe, ființelor ce-și așteptau ivirea și începerea luptei crâncene pentru nemurire. Uriașul simț al absurdului îl făcu pe Povestitor să râdă și odată cu el întreaga Eră a Pleistocenului. Putea șterge într-o clipă alegoria virtuală, putea inventa o alta. Putea. Dar ceea ce îl uimi peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de gropile care încordau mușchii sclavilor, de scrâșnetul eșafodajului construcției, plânsetul transmis în pereți până în pâlnia acoperișului, era necesar ca din 80 în 80 de metri să se facă un popas de o țigară. Geografia orașului stătea liniștită. Neschimbată la ivirea ineditului turnir. Ca și cum n-ar fi existat. Ca și cum n-aș fi existat, Mitică. Visam ca ea să știe de mine, astfel aflam că exist. Pentru mine timpul nu însemna treptele sale, spațiul în care trăiam nu cunoștea acest concept, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
7. ÎN EA LOCUIA CINEVA STRĂIN. Medic Legist, Rodica Crasas * * * L a doi ani după plecarea zagnaților din Siberia, Liuba se trezi într-o zi de joi în căsuța din cătunul de lângă Irkuțk, fix la ora trei dimineața și la ivirea zorilor, se ridică străluminată de o înfricoșătoare hotărâre, Am să-l caut. Și dacă nu-l găsesc, am să-l caut și după moarte spuse ea cu glas tare între înghițiturile de ceai de care se ruga să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
atunci când dădeam colțul spre scări. Părea atât de încrezător și mândru! Oare ce șanse să aibă? Afară ar fi fost înconjurați de tancuri și lunetiști. Să fi lenevit încă în colegiu, ar fi însemnat să moară, în câtva timp, la ivirea Bolii Negre și a creaturii ce sălășluia înăuntrul ei, și la trecerea avionului încărcat cu cine-știe-ce pe deasupra școlii. Ajuns la cel de-al doilea nivel, am dat peste o mulțime de elevi dezorientați care se întindeau prin toate cotloanele subsolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
biciuindu-i auzul cu un limbaj Îngrozitor. Era duminică, ultima zi a celei de-a doua săptămâni, de când criminalul năvălise În magerniță , o zi mohorâtă, umedă, tristă. Antoniu dormise ca de obicei iepurește, dârdâind de frig pe priciul improvizat. Aproape de ivirea zorilor, ațipise din nou ostenit; visa o grotă În care se ascunsese de teama unei poteri, când a simțit peste el o greutate care i-a tăiat respirația și părea că-i frânge oasele. Bruta, Încerca să-l sodomizeze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fi calitativ nesatisfăcătoare), emanațiile putride, emanațiile excremențiale, anotimpul (epidemiile izbucnind mai ales vara și toamna), electricitatea atmosferică și cantitatea de ozon din aer13. Este însă evident că lista întocmită de doctorandul bucureștean se referă numai la factorii capabili să influențeze ivirea și desfășurarea epidemiilor, iar nu la substratul etiologic al holerei. Omologarea în 1884 a vibrionului ca agent cauzal al acestei atât de temute boli infecțioase a permis stabilirea unei distincții hotărâte între cauzele determinante și cauzele "ajutătoare" ale declanșării epidemiilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
garnizoană militară rusă, pe teritoriul otoman) și nici în învecinata provincie a Basarabiei 28. Presa din Principate continua, de asemenea, publicarea sfaturilor profilactice, "Albina romînească" făcând cunoscute activitatea Comisiilor de carantină de pe Prut și măsurile pentru combaterea holerei în cazul ivirii ei, precum și "proiectul pentru curățirea și ferirea holerei" în orașul Iași și în târgurile din afară și pentru paza hotarelor sau "povățuirile pentru mijloacele ce se cuvin a întrebuința la boala holera morbus în lipsa agiutoriului doftorilor"29. La fel, "Curierul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
simptomele bolii, mijloacele de combatere și măsurile necesare de adoptat la apariția holerei 31. Totuși umbra amenințătoare a molimei a început să se profileze la orizont. La 3/15 aprilie 1831, consulul Blutte își anunța superiorul că s-a raportat ivirea a două cazuri presupuse de cholera morbus la Sculeni, de partea basarabeană a Prutului, dar, fapt mai grav, s-au depistat îmbolnăvirea și apoi decesul a patru indivizi, datorită aceleiași maladii, la Focșani, la granițele țării, unde s-a deplasat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
27 iun./9 iul.), 9 (28 iun./10 iul.), 9 (29 iun./11 iul.), 8 (30 iun./12 iul.) și 4 (1/13 iul.)54. Tot așa consulul Blutte, refugiat la Vălenii de Munte, împreună cu doctorul Constantin Exarhu 55, semnala ivirea bolii în principatul muntean, ceea ce a cauzat dispersarea boierilor și a consulilor străini din București, unde nu au rămas decât forțele polițienești; el îi scria ambasadorului Gordon de la Constantinopol, la 7/19 iulie: "se pare că boala s-a stins
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Dar să ne ocupăm de primul aspect. Cunoscutul scriitor Alecu Russo (1813-1859), care a apucat în copilărie și apoi la tinerețe cele două mari epidemii de holeră, din 1831 și 1848, a publicat, la Iași, în Calendar pe 1853, în preajma ivirii unui al treilea val, o evocare a înfiorătoarei boli, sub titlul Holera. Înainte de a prezenta amintirile unui martor ocular asupra primului și celui mai groaznic val epidemic, cel din 1831, Russo a evidențiat și un ecou al zisei calamități surprins
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Românească În mod inevitabil, cu toate severele măsuri adoptate pentru stăvilirea epidemiei, ea s-a dezlănțuit cu furie în luna iunie 1831 și în Țara Românească. Din raportul înaintat de vornicul Barbu Știrbei generalului Kiseleff, în 1832, aflăm că, la ivirea holerei, "niciodată flagelul n-a fost așteptat cu atâta frică ca atunci, din pricina teroarei pe care o insuflase jertfele aduse în țările vecine; în nici o țară nu se făcuse atâtea încercări, cu așa puține mijloace, pentru a-i împiedica venirea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pentru asigurarea traiului celor săraci, care se răspândeau prin țară, părăsind orașul 100. La 28 iulie/9 august, consulul francez Lagan se adresa generalului Sébastiani, din lazaretul de la Râul Vadului, unde se refugiase cu mai mulți boieri, din pricina zvonurilor privind ivirea ciumei care ar fi trecut peste Dunăre din Vidin la Craiova, adăugîndu-se calamității holerei; alimentația sa în refugiu fusese precară, deoarece țăranii se îngrijeau "să-și îngroape în păduri singura lor provizie (porumbul), de frica să nu-l predea, ca
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
evitarea bolii, culese din diferite izvoare, iar odată cu izbucnirea epidemiei în Moldova, același ziar publica știri de la 22 aprilie/ 4 mai 1848 din Galați, cu privire la primele cazuri de holeră apărute în oraș, descriind simptomele maladiei și încercînd să explice cauzele ivirii ei în marele port dunărean 319. În nr. 45, din 3/15 iunie, al aceleiași gazete, apreciatul om politic, publicist și istoric George Barițiu transmitea o corespondență de la București din 27 mai/8 iunie, unde se afirma cum că "cholera
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din Iași întocmea o dare de seamă asupra situației sanitare din Capitală, publicată în "Gazeta de Moldavia" din 5/17 octombrie 350 și reprodusă ulterior la Brașov, în "Gazeta de Transilvania" din 28 octombrie/9 noiembrie 351. "Comitetul" făcea cunoscută ivirea unor cazuri izolate de holeră în cvartalul 5 al capitalei Iași, unde 4/5 din victime aparțineau evreilor săraci. Ocârmuirea a luat de îndată măsuri adecvate, spre a îngriji pe cei bolnavi și a împiedica extinderea epidemiei. În acest scop
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bântuia și porturile dunărene, printre care, în primul rând, Brăila. Consulul britanic din București, Robert G. Colquhoun, transmitea, la 12/24 octombrie 1853, ministrului secretar de stat la Externe, George Villiers, lord Clarendon, știri primite de la viceconsulul Charles Cunningham, despre ivirea holerei la Brăila 366, port despre care, în unele rapoarte medicale primite la Brașov și publicate în "Gazeta de Transilvania" la 11/23 noiembrie, se consemna că s-au depistat 162 de cazuri de holeră, dintre care 70 s-au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
suferinzi urma să li se administreze "prezervativele" ce sunt "însemnate pentru holeră"; bolnavii trebuiau să stea la pat și să bea ceaiuri din mușețel și flori de soc, evitîndu-se consumarea de castraveți, salată, pește, ouă tari, pepeni și prune; la ivirea afecțiunii trebuia chemat în grabă medicul 442. La 17-29 august, "Telegraful romîn" arăta că starea sănătății locuitorilor din Transilvania era relativ bună, deoarece "holera s-a întins foarte moderat și nu se poate zice [că este] nici extensivă, nici intensivă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vin mai ales de pe mare"447. Așa se face că, de data asta, holera care a năpădit ținuturile românești n-a mai trecut Dunărea sau Prutul, cum se întîmplase aproape de regulă până atunci, ci a debarcat la Galați. Chiar înainte de ivirea aici a primului caz de holeră, Direcția generală a serviciului nostru sanitar dăduse alarma; la sesizarea sa, Departamentul Dinlăuntru a trimis o înștiințare administrațiilor județene cum că la Constantinopol izbucnise epidemia care începea să se întețească "sărind deodată la depărtări
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
funcționând în permanență la nivel central, județean, orășenesc și zonal-rural, administrație având asigurat, cel puțin teoretic, concursul autorităților locale pentru punerea în aplicare a planurilor speciale de acțiune în caz de mari epidemii. Director general al Serviciului Sanitar era, la ivirea holerei, Teofil Glück, care în 1864 îl înlocuise pe Carol Davila, aflat atunci în conflict cu prim-ministrul Mihail Kogălniceanu. Printr-un comunicat din octombrie 1865, doctorul Glück aducea la cunoștință publicului că "Măria Sa Domnitorul a adresat mulțumiri către acele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trai, pe când din clasa avută prea puțini s-au îmbolnăvit (și avuții, din nenorocire, sunt prea rari), și aceștia, când s-au îmbolnăvit, a fost numai din cauza exceselor de tot felul". Doctorul Bălăceanu își amintea că, la scurtă vreme după ivirea molimei, o spaimă paralizantă a cuprins întreaga populație: "Terorismul [teroarea, groaza] ajunsese la culme, mai cu osebire [printre] sexul feminin; toți nu mai știau ce să facă, părăsind orice soi de ocupațiune". O consecință neașteptată și cu aspect cumva pozitiv
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
care beau apă după prea multă mâncare sau după ce consumau ouă. Dar în majoritatea răspunsurilor la chestionarul din 1884, holerei nu îi este atribuită o etiologie naturală. De precizat că aceia care invocau factori mitico-magici și religioși pentru a explica ivirea bolii aveau totuși în vedere nu simplele indigestii sau afecțiunile diareice curente, ci epidemiile grave, care loveau "din senin" contingente însemnate ale populației. Desigur că nu totdeauna era vorba atunci de holera epidemică, întrucît era inevitabilă, în epoca de dinainte de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o tânără umblând prin lume cu o mătură mare de holeră (plantă cu spini), pentru a-i mătura pe oameni. Holera își alege satul pe care urmează să-l bântuie, iar când vine asupra lui "dă semne". Ca și la ivirea ciumei, vitele mugesc simțindu-i apropierea; o văd și o latră câinii, care se dovedesc deosebit de sensibili în această privință. Cei care asmut câinii asupra sa se îmbolnăvesc și mor, iar cei care o apără de ei nu mai pat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Pamfile menționează și alte credințe despre holeră. Aceasta își începe treaba nimicitoare "mai ales după războaie, când se ivesc pe cer semnele obișnuite ale cumpenelor mari, precum sunt întunecimile de soare și de lună, cutremurele de pământ, prelingerea stelelor sau ivirea stelelor cu coadă". Într-un cântec bătrânesc cunoscut și dintr-o variantă reținută de V. Alecsandri, holera apare pe malul Prutului ca "O clonțată ce rîdea,/ O clonțată-nveninată,/ Cu pielea pe trup uscată/ Și cu părul despletit, / Tot cu șerpi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
1917, a focarelor holerice reziduale a contribuit și metoda imunizării cu o singură doză masivă de vaccin ("vaccinarea de urgență"), metodă promovată de Alexandru Slătineanu 585. O notație de la 6 martie 1917 din jurnalul lui I. Cantacuzino ne încunoștințează despre ivirea în stația de triaj de la Vaslui a unui foarte activ focar de holeră. Germenul fusese adus de la Bârlad de niște vagabonzi purtători de vibrioni. S-a produs atunci în stație îmbolnăvirea a 60 de persoane. Era vorba deci de "o
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sau din râuri au fost izolați și vibrioni aparținând biotipului amintit. Epidemiologii erau însă atunci de părere că biotipul eltor are numai o patogenitate ocazională, drept care nu s-a crezut necesară extinderea măsurilor profilactice prevăzute pentru holera "clasică" și la ivirea "paraholerei eltor". Dar iată că, în cursul epidemiei declanșate în 1960-1961 în Indonezia și extinse apoi rapid în Asia de Sud-Est, Hong-Kong, Coreea de Sud, Filipine etc., se semnalează tot mai frecvent prezența tulpinilor eltor. Timp de câțiva ani, biotipul eltor a înlocuit biotipul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]