5,195 matches
-
s-a ridicat de pe scaun,întinzându-se:gata,pentru astăzi! Apoi s-a îndreptat spre dormitor,zâmbind misterios.Aici,pe ecranul televizorului,un asiatic icnea,lovind cu mâinile și picioarele pe niște derbedei înarmați.. A apărut și o frumoasă,care izbea și ea cu sete în nespălați.Scenele se derulau rapid,cu urlete,pocnete,icnete,țipete și vaiete.Gigi icnea și el:așa,mă!Dă-i!Hâ!..Silvica s-a speriat: -Liniștește-te,dragule,este doar film! Cu ochii injectați,domnul Gigi
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
știu ce să mai scoată, nu mai știu ce să inventeze, ca să mă termine psihic, să mă facă să sar la gâtul lor! Aruncă ziarul peste masă și se ridică brusc în picioare. Luă scrumiera plină cu chiștoace și o izbi cu toată forța de perete, mânjindu-i albeața. Învârti trabucul între dinți până îl străpunse cu totul, apoi ieși pe punte și privi strălucirea de cristal a mării, în speranța că doar briza îi va putea domoli nervozitatea. Suava Maria
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
VITAE LITERAR LA 48 DE ANI Motto: O doamnă cu suflet de pâine, înzestrată de Sus cu mult har, bună prietenă a Culturii române, mi-a solicitat un CV literar. X Am încercat să zbor prea sus și m-am izbit cu capul de stele. De-atunci mă dor visele, mă dor și zâmbetele, proscrisele. De-atunci îmi sângerează amintirile și iubirile fire subțiri și fragile de versuri, de sensuri subtile, de pași rituali de sibile... De-atunci nu îmi mai
FLORIN T. ROMAN de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362502_a_363831]
-
Se-adună Soarele-n apus Umbrind Speranța... Fără capăt Neîmpăcatul Gând nespus Tăcere-aduce. Doar un freamăt Strecoară alte lacrimi seci... Oșoaptă-aduce mângâiere... Răzbate-ncet... prin stropii reci Acum și-aici să-i dea putere Unchiașul Timp ce s-a prelins Izbind un trup de malul Vieții... Tânărul chip cu părul nins Așteaptă Zorii Dimineții... Trecu` fugarul Gând nespus Ăst Timp n-aduce împăcarea... Îngenuncheat, dar nesupus Nu vrea să uite. Că uitarea ... Citește mai mult Gând nespus...Se-adună Soarele-n
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului când am fost amândoi pe marte tu aveai sânii verzi din ochi ți-au crescut liane albastre am împletit o mare și sare ce se izbea de malurile noastre până la litera războiului care tăia linia vieții din floarea ideii Referință Bibliografică: culoarea lui marte / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1117, Anul IV, 21 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Pin : Toate
CULOAREA LUI MARTE de VASILE PIN în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361014_a_362343]
-
Se leagănă o umbră-n glasul apelor ridate, Banchizele de fier abandonate în rugină, Parâme desfăcute în uitare își suspină Tăcut și resemnat eterna imobilitate. Himera de oțel se-nvăluie în ceață, Povestea ei a naufragiat la mal, Un pântece metalic izbit de-al mării val Doar liniștea scufundă, tăcerile prind viață. Nu sunt sirene vocile ce-ngână vântul, Nu-s păsări săgetate într-a zborului derivă Și nici meduza mării cu mișcarea ei lascivă; E cântecul epavei murmurând descântul. Referință Bibliografică
CÂNTECUL EPAVEI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361120_a_362449]
-
cais... XX. TE IUBEAM, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014. mă uitasem treceam pe lângă mine străin închipuiam mâini ele cu sete mă sfâșiau de setea unei linii a vieții ce tot flămânzea în deșert izbeam cuvintele de oameni până mă lăcrimau vânătăile pereților deschideam ochi ei albaștri de neuitare mă picurau a spinare de cal băteam a o inimă ea sângera se zbătea ca și cum ar zbura dintr-o piatră de piept în uitare de zbor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
fi putut fi un eșec și nu mi-aș fi iertat niciodată. Am trăit o viață de om în paralel. Acea zi, iubitul a suferit un accident care i-a fost fatal. Trecea grăbit pe locul marcat, dar a fost izbit din plin de o mașină al cărui proprietar s-a dovedit a fi fost în stare de ebrietate pronunțata. Era în divorț cu soția și plecase de la ea după o dispută fără rezultate. Nu-l mai suporta și prefera singurătatea
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
de teologie ce îmbină talentul de păstor al lui Iosif Țon cu cel de profesor de teologie. La prima vedere, s-ar părea că avem de-a face cu un curs destinat unor studenți la teologie, fiindcă primul lucru care izbește privirea este extraordinara sistematizare a informației și o rigurozitate aproape științifică în exprimarea diferitelor elemente de adevăr. S-ar părea că doar persoanele care au un anumit nivel de învățătură în ce privește dogma creștină vor putea să se bucure de complexitatea
UMBLAREA CU DUMNEZEU, IN UNIRE CU DOMNUL ISUS HRISTOS, SUB CALAUZIREA DUHULUI SFANT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361158_a_362487]
-
Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului Moș Crăciun privea, cum arde focul în șemineu. Flăcările puternice îi luminau ochii albaștri ca cerul. De afară se auzeau voci gălăgioase. Privi mirat spre ușa, care se izbi cu putere de perete. -Ce-i zarva asta? se ridică impunător în picioare. Barba și părul, albe, înălțimea, greutatea îi dădeau un aer impozant. Cei din jurul lui știau că are suflet de aur. Spiridușii dădură buzna în încăpere, izbindu-se unul
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
care se izbi cu putere de perete. -Ce-i zarva asta? se ridică impunător în picioare. Barba și părul, albe, înălțimea, greutatea îi dădeau un aer impozant. Cei din jurul lui știau că are suflet de aur. Spiridușii dădură buzna în încăpere, izbindu-se unul de celălalt. -Spune-i tu! -Ba tu, că ești mai mare! -Tu ești mai curajos! -E datoria ta! -Ba nu! -Lasă, că îl inștiințez eu! ridică plin de importanță bărbia, Shinny. -Ce ați pățit, neastâmpăraților? Îmi speriați gândurile cu
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
din ce în ce mai largi, prelungite, în ritmul muzicii funebre. Se făcuse târziu când catadicsise să coboare în garaj să-și scoată mașina. Era o noapte cețoasă și se lăsase un frig prea pătrunzător pentru un sfârșit de octombrie. În dosul casei îl izbise un miros de pământ reavăn. Grădinarul îi îngropase pesemne în după-amiaza aceea trandafirii. Bulevardul era pustiu și apăsase puternic pe accelerator, în pofida asfaltului umed. O vagă remușcare pentru întârziere îi dădea ghes să se grăbească. În memorie îi rămăseseră stăruitoare
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
se ivise ca o piază rea înainte. Era el. Pianistul. Purta redingotă și pe cap o gambetă, de sub care, în dreptul tâmplelor îi țâșneau smocuri de păr coliliu. I se părea chiar că schițează un gest de salut... Apoi mașina se izbise violent de bordura sensului giratoriu, răsturnându-se. Negrul plicului, albul literelor gotice și sunetele grave ale Recviemului i-au mai stăruit câteva clipe în minte. Referință Bibliografică: Recviem de Mozart / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
dușmanul îngrozit de furia cu care luptau valahii, a bătut în retragere. Pe coline, pe un roib ce se ridica deasupra tuturor, un călăreț cu pletele în vânt lovea de zor cu paloșul ce strălucea în bătaia soarelui. Cu cât izbea mai tare, cu atât forțele parcă i se dublau. Principele și oștenii săi își aruncară privirile spre culme, unde cal și călăreț se îndepărta ca o nălucă lăsând în urmă movile de cadavre și șiroaie de sânge. Acolo, pe muchia
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului când nu ne contraziceam ne iubeam ca într-o mansardă eliberând dragostea și remușcarea pașilor fugiți din noi refugiați în simțuri puneam și sufletele izbite de senzualitatea lecturii înalte era ultima sincronizare a etajului nostru încărcat cu două cărți deja citite pe urmă au venit ploile Referință Bibliografică: etajul nostru / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1823, Anul V, 28 decembrie 2015
ETAJUL NOSTRU de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368296_a_369625]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CONTRAPUNCT RĂSTURNABIL Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1334 din 26 august 2014 Toate Articolele Autorului Parc-o mână n-o am și nimic nu mai văd. Mă dezlegi de-nțeles... mă izbesc de prăpăd... Număr pietre în gând ce-s trovanți și tot cresc, Și-n coconul de vers mă transform și pornesc Pe o pantă de cer aplecată spre lut. Mă dezlegi de prezent...mă izbesc de trecut Frâng în pumn
CONTRAPUNCT RĂSTURNABIL de AURA POPA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368368_a_369697]
-
Mă dezlegi de-nțeles... mă izbesc de prăpăd... Număr pietre în gând ce-s trovanți și tot cresc, Și-n coconul de vers mă transform și pornesc Pe o pantă de cer aplecată spre lut. Mă dezlegi de prezent...mă izbesc de trecut Frâng în pumn dimineți și amieze de foc Ca s-ajung în alt vis să mă scald în noroc Și să cântăr și eu în balanța de rai Coborâșuri de-april și urcușuri de mai În zigzag de
CONTRAPUNCT RĂSTURNABIL de AURA POPA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368368_a_369697]
-
vedea o șosea pe care treceau mașinile spre oraș. După patru luni am hotărât că numai pot și trebuie să plec să ies de acolo. Nu era ușor pentruca se puneau uneori violenți, am așteptat momentul când într-o seară izbindu-l de pământ pe unul din ei am reușit să scap. Străbătând pe jos distanță până la șosea în plină noapte, apoi călătorind pe jos după indicatoare indreptandu-ma spre Valencia. După câțiva kilometri buni am fost luat de o mașină
LUMEA SUFERINZILOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368461_a_369790]
-
niciodată părere de rău îl încolțise, că n-avusese minte să-și lege de umeri două coșuri! Potop de roadă-i oferise prietena lui, marea! Și numai o lăsare în adânc făcuse... Dar, când la suprafață fu să iasă, îl izbiseră talazuri îndrăcite de furtună și stânci colțoase îl plezniseră furioase. Îl năuciseră bine sărăcindu-i urechile de bureții îmbibați cu ulei și smulgându-i cleștii din carapace de țestoasă pentru nări. Până să se dumirească bine ce grozăvie i se
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
voinicește, îmi spune: - Să știi că asta e cea mai frumoasă zi din viața mea. „Aș vrea să fie și pentru mine, și să rămână tot așa până la final” Scoate dragonul de plastic din punga de cadou și începe să izbească cu el ambalajul de pe tavă, scoțând niște sunete înfiorătoare, urmate de o ploaie de cartofi nemestecați suficient. „Doamne ajută-mă!” Încerc să-i explic că oamenii civilizați nu fac zgomot în timp ce mănâncă, nu scuipă și că, de regulă, când mănânci
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
nici un metru de ea, zări cioburi de diferite dimensiuni, resturi din ceea ce, până atunci, fusese ochiul de geam al unei ferestre. Zăceau împrăștiate pe mozaicul lucios de pe holul spitalului. O infirmieră, care alerga grăbită să închidă celelalte ferestre ce se izbeau cu putere din cauza furtunii iscată din senin, o văzu pe Emanuela stând în picioare, lividă, privind încă, în stare de șoc, la cioburile căzute și împrăștiate pe jos. - Aoleu, Doamne! Doamna Romașcanu, ați pățit ceva, doamnă? V-a lovit, sunteți
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
își spuse că oricât și-ar fi dorit să se mărite cu o personalitate, nu știa dacă ar fi făcut față unui asemenea stil de viață. Ieșind din încăperea răcoroasă, norul de căldură și fum din sala de bal o izbi în plin. Se clătină pe picioare. Un braț o sprijini din spate. Întoarse capul. Fotograful îi zâmbi încurajator. Stătea pe margine, adunându-și aparatele în momentul în care ea intrase.Îi zâmbi, mulțumindu-i din ochi și șoptind pentru sine
ALESUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367882_a_369211]
-
dimineții se ridică Și zefirul adulmecă poala Ce nu se ridică precum aș vrea În căldura amiezii Precum sudoarea ta ce urcă la cer în stropi de vise adunate în nori din care cad se prăvălesc apoi visele ce ne izbesc și ne trezesc Referință Bibliografică: Visele noastre / Borchin Ovidiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1499, Anul V, 07 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Borchin Ovidiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
VISELE NOASTRE de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367952_a_369281]
-
se duce în casă. Apare, într-un târziu, cu o sacoșă în mâna stângă, în care-și îngrămădise la repezeală câteva lucruri personale pentru spital, cu dreapta trăgând fiica după ea. Aceasta nu se lăsa de bunăvoie, opunea rezistență. Se izbea cu fundul de pâmânt, se smucea și se încorda într-atât, încât mama a fost cât pe ce să cadă peste ea. A lăsat bocceluța jos și, cu ultimele eforturi, a ajuns cu fata, mai mult târâtă și udă toată
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
față de binele omului, la dorința lui de a gusta absolut totul, de a vedea absolut totul și de a duce într �un fel până la capăt foarte multe din lucrurile pe care le gândește. Noi, creștinii, trăim în această societate, ne izbim de oameni care trăiesc în felul acesta. Este o societate care propune omului astăzi nu numai o singură vocație, în ceea ce privește munca lui, alegerea muncii lui. Omul este obligat să aibă formație multiplă, adesea, într-o singură viață, poate să treacă
INTERVIU CU MITROPOLITUL IOSIF POP... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366825_a_368154]