3,194 matches
-
epistole trimise din diverse orașe ale Europei cărturarului din Cluj. Într-o epistola din 7 decembrie 2008, Nișă, afirmă că posedă un însemnat număr de scrisori trimise unor personalități distincte ale literaturii și culturii române, printre care menționează pe Ion Jalea, Corneliu Babă, Petru Comarnescu, Zina Molcuț, Laurențiu Fulga, Cella Serghi, Irina Petraș și, evident, Ilie și Doina Râd. În cercetările mele am descoperit, de curând, patru epistole 1, necunoscute până acum, ale lui Ștefan J. Fay, din anii 1983-1985, trimise
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
exemple. Hodoș arată că: Alte însușiri ale graiului bănățean pe care Enea Hodoș le menționează sunt: E. Hodoș grupează cântecele populare astfel: Această grupare demonstreză prezența în primul rând a sentimentului de dragoste în creația populară, apoi a sentimentului de jale. În unele versuri, dragostea și dorul nu se deosebesc: În cântece se întâlnește și o dragoste plină de duh: Uneori versurile sunt pătrunse de jalea despărțirii, a dragostei neîmplinite: O caracteristică a poeziei populare este ascultarea de părinți, ca și
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
prezența în primul rând a sentimentului de dragoste în creația populară, apoi a sentimentului de jale. În unele versuri, dragostea și dorul nu se deosebesc: În cântece se întâlnește și o dragoste plină de duh: Uneori versurile sunt pătrunse de jalea despărțirii, a dragostei neîmplinite: O caracteristică a poeziei populare este ascultarea de părinți, ca și sentimentul de dreptate, ospitalitate, cinste: În culegerea lui E. Hodoș apare și credința populară în scris, ursită, soartă: Cântecele vesele, glumețe, satirice din această colecție
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
localnicilor sînt oameni bătrîni, trecuți de 60 de ani. Mergînd pe ulițele satului, am putut vedea că, totuși, prin curți, bătrînii trebăluiau. Fiecare încerca, chiar așa, vlăguit de vîrstă înaintată, să-și pregătească curțile și grădinile pentru primăvara. Marea lor jale este însă că nu-i mai ajută puterile să-și îngrijească pămînturile. Și nici nu mai are cine să-i ajute, căci fiii și nepoții au plecat pe alte meleaguri în speranța unui trai mai bun. Această stare de lucruri
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
privatizați, oameni care au dorit să investească în agricultură. Și ne-a mărturisit că nici nu concepe viata fara muncă: „Muncă îl salța pe om! Muncă îți dă și viața, și hrană, îți dă de toate. Dacă nu muncești, e jale. Nu vezi că muncești și parcă tot nu ai ce-ți trebuie. La început, cînd pornești la drum în viață, parcă e greu. Dar după aia, daca te ții de treabă, te obișnuiești. E mai greu acum cu vremurile astea
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
timp. Pe timpul evacuării, subunitățile de jandarmi au fost agresate cu foarte mare violență de simpatizanții sovietelor. Populația românească din teritoriile părăsite de jandarmi a fost cuprinsă de disperare. „Ieșeau înaintea jandarmilor plângând și petrecându-i kilometri întregi în strigăte de jale (...) mulți spuneau cu lacrimi în ochi și smulgându-și părul din cap rugând Jandarmeria și Armata noastră să se întoarcă cât mai curând căci viața fără ocrotire care să le înțeleagă cerințele sufletești le este imposibilă”, consemna comandantul poliției județului
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
concediat, o echipă restrânsă a continuat să editeze (din resursele Fundației Arta, condusă de fostul director al revistei, Ion Tițoiu) revista până în ianuarie 2011. 1. Cultură, artă, știință: Dan Hăulică, Constantin C. Giurescu, Ion Frunzetti, Petru Comarnescu, Al. Ciucurencu, Ion Jalea, Liviu Ciulei, Sergiu Celibidache, George Ciorănescu, Marcel Chirnoagă, Grigore Moisil, Constantin Noica, Dan Berindei, Oleg Danovsky, Andrei Pleșu, Răzvan Theodorescu etc. 2. Critici, istorici literari: Sorin Alexandrescu, Nicolae Balotă, Edgar Papu, Cornel Regman, Gheorghe Grigurcu, Matei Călinescu, Șerban Cioculescu, Virgil
Revista Tomis () [Corola-website/Science/322202_a_323531]
-
Conservatorului de artă dramatică. S-a remarcat în interpretarea unor roluri principale din repertoriul clasic și modern, universal și național ("Hamlet", " Visul unei nopți de vară", "Cum vă place", "Neguțătorul din Veneția", "Macbeth", "Richard al III-lea" de Shakespeare, „Din jale s-a întrupat Electra” de Eugen O'Neil, "Vlaicu-Vodă" de Alexandru Davilla, "Fântâna Blanduziei" de Vasile Alecsandri etc.). Interpretările lui excelau prin adâncimea înțelegerii rolului, distincția și eleganța ținutei, gestica sobră și dicțiunea exemplară. A fost director de teatru, animator
George Vraca () [Corola-website/Science/307598_a_308927]
-
comedie, reda un anotimp cu „nopți de farmec pline” în care părinții deapănă, elegiac, „visuri de productie” în timp ce fiul se repede pe tarla să-și viziteze sora, tractorista, cu care dezbate prognoză la hectar, iar apoi inspectează satul, fluierând a jale.”" Ziarul "Adevărul" și ghidul „Adevărul TV” au fost distribuite la 29 mai 2009 împreună cu DVD-ul cu filmul "Primăvară bobocilor" care a fost inclus în seria „Mari Comedii Românești”.
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
un loc aparte îl ocupă Adonis, o divinitate asiatică minoră, legată, ca și Afrodita de cultul plantelor. Într-un cântec meșteșugit pe baza antifonică, după modelul cântecului popular, se deplânge moartea demonului în accente care amintesc de ""threnosul"" (cântec de jale) homeric. Prin vădita preferință față de divinitățile venite din Orient, alegorii ale frumuseții, grației și fecundității, Sappho depășește lumea zeilor lui Homer. Influența Asiei, cu care Lesbosul întreținea legături intense, se făcuse, de altfel, simțită de mult în creația litereară a
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
la Alba Iulia, Turda și Odorheiul Secuiesc. Între 1919 și 1921 este ucenic lăcătuș la uzinele de fier din Hunedoara. Din 1921 pînă în 1927 urmează cursurile Școlii de Belle Arte din București avîndu-i ca profesori pe: Dimitrie Paciurea, Ion Jalea la sculptură și pe Fritz Storck, Constantin Artachino și George Demetrescu Mirea la desen și pictură. Termină sculptura. În 1928 pînă în 1930 execută, în colaborare cu Lidia Kotzebue, Monumentul Eroilor Aerului din București. În 1929 la Salonul Oficial primește
Iosif Fekete () [Corola-website/Science/308742_a_310071]
-
azi așa stingheră în ea? Să nu fiu biciuitoare! Dar ce se cheamă aici biciuitoare? Adevărul grăit fără fățărnicie. Râdă cât ar vrea de mine! Rămân încredințată că nu e ceva mai respingător decât înțelepciunea ceea ce se mulțămește cu platonica jale asupra rătăcirilor, în care tot mai rău ne afundăm, dar care nu și-ar îngădui nici un bobârnac ca să le îndepărteze cât de cât de ea și de alții! O, sunt tulburată! Când, pe lângă pietrele de aici mă pomenesc cu pietre
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
al țării. Spiritul meditației aforistice a autorului ține organic, cu o desăvârșită autenticitate de expresie, de acela al vechilor cărți populare de înțelepciune, are o gravitate esențială. În notații fulgurante, grupate într-un fel de versete, starea de restriște, cu jalea și pustiul pe care le implică, ne apar sugerate în funcție de o femeie anonimă din câmpia dunăreană, în care găsim potențându-se niște mari virtuți ale spiritualității țărănești. Reprezentarea stilizat enigmatică a lucrurilor, cu reminiscențe de eres folcloric în concepție, într-
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
de aproape piatra monumentului, o mângâie, o parcurg cu privirea centimetru cu centimetru, recitând șoptit, sacadat, fără intonații speciale: Din piatră de stâncă, din trunchiuri de lemn, din cer și din soare, din apă și vânt, Din dor și din jale, din cântec de leagăn și din descânt.”[ 15] Desigur, temele muncitorești s-au bucurat de un mare succes în spectacolele pionierești. Vom continua cu câteva exemple care urmează aceeași linie coregrafică simbolico-monumentală de construcție prin corpuri-obiect a imaginilor istorice sau
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
Constantin Brâncuși. În "Sala VIII" sunt expuse lucrările artiștilor plastici din perioada 1920-1930: Ion Theodorescu-Sion, Sabin Popp, etc. În "Sala IX" și "Sala X" sunt expuse lucrările artiștilor din perioada interbelică: Iosif Iser, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Ion Jalea, Corneliu Medrea. În "Sala XI" sunt expuse lucrările artiștilor de la mijlocul secolului XX: Camil Ressu, Corneliu Baba, Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Ion Țuculescu, etc. În 2005 în perioada 15 iulie - 2 octombrie, la s-a deschis expoziția " Umbre și Lumini
Muzeul Național de Artă al României () [Corola-website/Science/303467_a_304796]
-
și căzându în boală grea, au plătitu datoriia sa, ce au fostu dator lumii și s-au săvârșit septemvrie 2, vineri, la miiazănoapte și cu cinste l-au îngropat în mănăstire în Pobrată ce este făcută de dânsul, cu multă jale și plângere, ca după un părinte al său"". După moartea voievodului, în anul 1550, Doamna Elena și trei copii ai săi (Iliaș Voievod, Ștefan și Constantin) închideau biserica cu un zid gros de incintă, cu trei turnuri de apărare pe
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
drag vieții mele... pe albul sufletului steag o mare cruce neagră trag si-o-ngrop în lacrimile grele... La harfa inimii s-a rupt chiar coardă cea mai minunată; îmi arde sufletul și lupt să nu ma-ngroape dedesubt o jale nemaiîncercata. ...Te-ai rupt, amăgitoare stea, îndoliind în prăbușire frumosul cer ce-ncununa în nimb senin icoana ta cu-o mare, unica iubire. O, cum să cred c-am fost mințit și moartea e adevărată ? ...Îngrop cu sufletul zdrobit tot
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
Pentru a situa spectacolul ritualic În atmosfera casei țărănești tradiționale, decorul era completat cu două măști populare executate de Nicolae Popa din satul Târpești, Jud. Neamț, cu tablouri-portret, având iz câmpenesc. De un mare efect a fost buciumul sunând a jale atunci când Dumitru Răchitan a deschis acest spectacol ritualic. El a folosit un instrument original, un tulnic adus din Apuseni, așezat la loc de cinste În muzeul Câmpului Românesc. În excursul ei teoretic, Lia Lungu a explicat că ritualurile ajută omul
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
va dura decât o clipă. Ce trist să văd florile Care știam c-aveau să cadă Plecând înaintea mea, Una să nu mai rămână Pân-la sfârșitul primăverii. Acoperindu-și fața cu mânecile, soția lui Katsuyori cântă aceste versuri, plângând cu jale. Una dintre doamnele de onoare își înghiți lacrimile și continuă: Când au înflorit, Numărul lor era fără măsură; Dar la sfârșitul primăverii Căzut-au, un mugur nelăsând în urmă. În timp ce cuvintele îi rămâneau plutind în aer, câteva femei scoaseră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
atât mâinile îi deveneau mai neputincioase. — Iertați-mă! Neputând să mai privească, Sozo acționă rapid ca secund și-i tăie stăpânului său capul. În momentul când Katsuyori căzu înainte, Sozo îi înhăță capul și-l strânse la piept, văietându-se cu jale. Predându-i capul lui Katsuyori fratelui său de optsprezece ani, Sozo îi spuse să-l ia și să fugă. Dar tânărul, în lacrimi, declară că avea să moară cu fratele său orice-ar fi fost. — Prostule! Pleacă imediat! Sozo îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
poată pune în mișcare. Hideyoshi emise o proclamație din Azuchi. Aceasta fu pusă în largă circulație prin toate domeniile lui, precum și pe la generalii din zonele binevoitoare față de el, chemându-i pe toți războinicii drepți să se adune la Azuchi. Ce jale, pentru autorul strategiei oarve care inspirase proclamația. În Kitanosho, căsătorit cu frumoasa Doamnă Oichi și înconjurat de ditamai troienele, Shibata Katsuie aștepta zadarnic ca natura să-și urmeze cursul. Numai de-ar fi venit odată soarele primăverii, să topească zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Deci, în fond, procesul de ratificare a Tratatului Constituțional și procesul de ratificare a Tratatului de Aderare sunt două lucruri diferite. Totuși, nimeni nu ar fi fericit știind că, atunci când vom intra în UE, frații europeni ne vor primi cu jale! Lipsa energiei și a entuziasmului pentru extindere ar putea, de asemenea, depresuriza voința politică. Suntem conștienți că va declanșa o rigoare sporită în ceea ce privește respectarea angajamentelor noastre. Dar suntem hotărâți să respectăm acele angajamente. Cu siguranță, nu vrem să fim o
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
acestea, nu înceta de a striga guvernanților noștri: De treceți Dunărea, luați cel puțin garanții; încheiați un tractat cu Rusia pentru a stipula avantajele ce trebuie să tragă statul român dintr-un război costisitor și plin de pericole. Este o jale de a citi răspunsurile ce ne dau atunci guvernanții noștri, precum și acuzațiunile ce ei aruncau în contra noastră, pentru a atrage asupra opozițiunii mânia Rusiei! Oare a spune asemenea adevăruri și a constata asemenea fapte este a face insinuări falșe? Și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
grupuri de vârstă pentru anumite c. (cele de dragoste sunt cultivate mai ales de tineri, cele meditative, de vârstnici). Clasificările c., având în vedere numai textul literar, deci criteriul tematic, disting numeroase grupe: de dor, de dragoste, de natură, de jale, de necaz, de înstrăinare, bahice etc. De cele mai multe ori, însă, datorită complexității sentimentelor, textele se pot încadra cu greu în astfel de compartimente și foarte adesea același c. poate fi inclus în două sau chiar trei grupe tematice. După criteriul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Densusianu, Flori alese din cântecele poporului, București, 1920; reed. în Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]