2,192 matches
-
DE PARTID AL SECTORULUI 6 BUCUREȘTI Vă rugăm să aprobați verificarea, prin mijloacele muncii de securitate a numitului CRĂCIUN GHEORGHE, fiul lui Nicolae și Maria, născut la 24.07.1913 în comuna Mintiul Gherlei, județul Cluj, domiciliat în București, str. Jarului, nr. 2, ap. 12, sectorul 6, membru P.C.R., pensionar M.I., pentru a stabili dacă respectă prevederile legale referitoare la păstrarea secretelor de care a luat cunoștință în timpul activității. ȘEFUL UNITĂȚII /ss/col. Ceaușu Gheorghe R.D. nr. 114 031/1986 G.M.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de urmărire informativă asupra fostului colonel de securitate CRĂCIUN GHEORGHE CRĂCIUN GHEORGHE, fiul lui Nicolae și Maria, s-a născut la 24 iulie 1913, în comuna Mintiul Gherlei, județul Cluj, de profesie cazangiu, membru de partid, domiciliat în București, str. Jarului, nr. 2, ap. 12, sector 6. În anul 1945 a fost încadrat în Ministerul de Interne și a funcționat ca chestor de poliție, inspector șef de inspectorat de siguranță, comandant al Penitenciarului Aiud și locțiitor al șefului Direcției de Informații
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acordate operatorilor pentru pierderile suferite ca urmare a obligațiilor legate de serviciul public. Transport aerian ==> prezentarea unor informații suplimentare privind programele de întărire a capacității administrative pentru implementarea acquis-ului în domeniu. ==> programul de implementare graduală a cerințelor Joint Aviation Requirements (JAR). Transport maritim ==> prezentarea unor informații suplimentare referitoare la prevederile proiectului Legii privind transporturile navale, aflată în curs de aprobare, în special privind standardele tehnice obligatorii, programul de adoptare a legii și a legislației secundare care va fi adoptată pe baza
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cele mai înalte ordine 1. Avertisment: Fără amintiri fie ele și inconștiente nu se poate dezvolta o atitudine coerentă față de ființele și obiectele din mediul înconjurător. 2. Faptele: Constantinos Nachmitagos, un grec aciuit în orașul New York (SUA), a pus pe jar numeroase instituții ale statului. (Apropo, vă rog să nu mă lăsați să uit să relatez importantele progrese obținute în studierea documentelor celebrului caz Rom J. Rominger, o muncă susținută care ar fi foarte păcat să nu fie valorificată!) Revenind: Constantinos
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cu titlu experimental, a unor elemente specifice economiei de piaț..., populațiile suport... tot mai greu ap...sarea dominației sovietice. Venirea lui Gorbaciov În fruntea URSS-ului, În 1985, și politica lui reformist... reprezint... un fel de adiere de vînt peste jarul niciodat... stins care sînt din 1939-1940 cele trei state. Adierea de vînt a perestroik...i Pentru a Înțelege speranța pe care a trezit-o „perestroika” În ț...rile baltice, trebuie s... cunoaștem bine starea de disperare În care au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și debutat cu versuri, în 1932), la „Adevărul literar și artistic”, „Cele trei Crișuri”, „Viața Basarabiei”, „Bugeacul”, „Poetul”. A publicat cărțile de versuri Simfonia amurgului (1937), Petale de crizanteme (1937), Cartea ultimelor vise și Picături de tristețe (1940), Slove de jar (1941), Flori albastre (1942). Nostalgică și meditativă, lirica vădește urme ale simbolismului, transpuse în peisaje de sugestie locală. Influența lecturilor bogate transpare în metaforismul abundent și, uneori, căutat. Versurile scrise în franceză au fost adunate în trei plachete, apărute, probabil
DOLENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
d’un poète, București, [1929]; À l’Inconnu, București, [1929]; Simfonia amurgului, București, 1937; Petale de crizanteme, Bălți, 1937; În ghearele vulturului, Bălți, 1937; Zavitki hrizantemî, Bălți, 1937; Cartea ultimelor vise, București, 1940; Picături de tristețe, București, 1940; Slove de jar, București, 1941; Flori albastre, 1942. Repere bibliografice: Rafail Radiana, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, VBA, 1937, 10; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „Raza”, 1939, 384; Sergiu Matei Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis Dolenga, „În
DOLENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, U, 1937, 279; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, „Gazeta Basarabiei”, 1937, 593; Margareta Popescu, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului” și „Slove de jar”, F, 1942, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 125-126; Colesnic, Basarabia, II, 144-149; Lotis Dolenga, în Femei din Moldova, coordonator Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 100-101. D.M.
DOLENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
casă / piatra-nflorește dinspre genunchi / în locul pleoapei vreau o mireasă, / mamă, vestește ceasul la unchi. // În pivniți vinul albit pe frunte / leagănă lumea pentru-un argint, / îmi caut trupul de peste munte - / voalul miresei l-o fi orbind. // Dar pune, mamă, jar în mireasă / plângi de pe-acuma căci am să cânt, / șadă cu toții veseli la masă / eu mai întârzii pe sub pământ.” Precum se vede, un Christ cu surâs amar de bufon locuiește împreună cu cinicul ludic, înzestrat cu sarcasm necruțător, dar și
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
declinului sunt amplificate simbolic. Cronica anului de secetă capătă, prin acumulări hiperbolice, o coloratură fantastică. Viziuni opresive, goyești, trădează angoasa deposedării de existență: „golul pătrat, numărul sterp și sensul nul” (Păretele de var, S-a culcat o fiară, Bivolul de jar). Inversiunea tuturor semnelor arată un Dumnezeu crud, oglindă indiferentă, sau înșelător - „măscărici”, „tertipar”, „nebun”. Poetul ar vrea să știe dacă jertfa, dacă Iisus al lui și-au păstrat adevărul. Parabole ale libertății amenințate (Șoim și fată, Flautul descântat), autoportrete (Sarcină
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
ed. cu desene de Livia Rusz, București, 1968; ed. pref. Gica Iuteș, București, 1987; ed. București, 1994; Genoveva de Brabant, cu desene de Pascal, București, 1945; ed. Sibiu, 1993; Cartea bucuriei, București, 1945; Fel de fel de viețuitoare, București, 1945; Jar Voievod și Fulg Albastru, București, 1945; Joc și veselie, București, 1945; Maimuțica, cu desene de Pascal, București, 1945; Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de Marin Iorda, București
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
slovă mai bătrână. Cu evlavia-aceea voi trebui negreșit Să ascultați învățu-mi de anii-mi limpezit. Și eu-s o carte veche ce Dumnezeu a scris, De Ștefan tâlcuită cum el m-a înțeles Când, ca un soare mândru cu inima de jar Ce soarbe nori de aur din marea de amar, El m-a-nalțat pe mine din mare, din popor, La rândurile mărirei, la tronu-i lucitor. Eu nu-s hatmanul vostru, piticilor de azi, Voi, dintr-o mare moartă un amărât talaz. Privesc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zburam nainte, o inimă vitează, {EminescuOpVIII 175} Cu steagul într-o mână și cu acest toiag în alta. Să trec numai al morții negru prag Și-n lumea ceealaltă eu voi vedea-o iar Oștirea mea străveche, furtuna mea de jar. ȘT[EFAN] Vorbește dar, portare! Se poate cumcă noi Om ști a te-nțelege. Tăceți dar din păhare De aur. Căci portarul acuma se-nsenină * Și ochii lui scânteie de-o magică lumină. E suvenirea mândră din palidul trecut Ce-acum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mîn-a ta liră, Lumea ascultă gîndu-ți profet: (încet Marea se miră! MUREȘANU (cu foc) În ocean de flăcări gândirea mea se scaldă Și sufletu-mi se-mbată d-o primăvară caldă Și-un cântec trece aspru prin visele-mi de jar Cum vântul trece-n freamăt prin codrii de stejar... Să cânt cum leul rage?... Să cînt!.. Zdrobita liră! {EminescuOpVIII 264} Din coardele-n rugină odat-ncă respiră Un cântec de-o sublimă, senină disperare Precum scapără raze întunecata mare O dată încă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
este, Ci amintirea-mi numa venea, din când în când, Ca sunetul de clopot pribeag și aiurând Ce-n noaptea-ntunecată lin și melodic vine, De unde bate însă nu poți pricepe bine. Trăiam la gura vetrei, la focul cel de jar Unde-un bătrân ca iarna, cu grai încet și rar, Mă spunea la nepoții ce stau cu ochii țintă Și ascultau la vorba-i ca la o rugă sântă; Trăiam în lăutarul cel orb și plin de zile Care, scoțând
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
practică de fumigație narcotizantă : Se mai zice că ei [masageții] ar fi descoperit și un pom purtător de niște fructe pe care - după ce se strâng laolaltă pe ginți și aprind un foc mare în jurul căruia se așază - le aruncă în jar și apoi se îmbată criță de mireasma lor, așa cum se îmbată elenii cu vin, însă numai trăgând pe nări mirosul [= fumul] răspândit din fructul care arde aruncat pe jăratic ; cu cât aruncă mai multe asemenea fructe, cu atât se îmbată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lingvistice fac și mai credibile supraviețuirile rituale. La începutul secolului al XIX-lea, orienta- listul Julius Klaproth a descris următorul ritual al oseților : ei se adună într-o peșteră, în jurul focului, unde jertfesc capre și le mănâncă, apoi aruncă în jar componente ale unui arbust, un soi local de smirdar, Rhododendron caucasicum. Oseții se îmbată cu fumul narcotic care se degajă și apoi se cufundă într-un somn profund : „visele pe care le au în această stare sunt considerate a fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel veșnic absorbit de teoreme Ă ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai situeze pe poziții de indiferență. În mod evident, o astfel de problemă nu este prioritatea numărul unu a unei instituții academice, dar ascunderea „jarului” în dulap poate aduce riscul unui incendiu ce perturbă totul (Sălăgean, V., ș.a., 1997). 3.3.2.b. Caracteristici socio-morale. Studii mai recente, care și-au propus să identifice mai nuanțat natura și conținutul raporturilor sociale ale adolescenților, s-au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reușit să fim azi și cât a făcut trecutul din ceea ce suntem azi. Μ Fără bunătate, energiile din noi vor fi doar sclavii credincioși ai unor scopuri egoiste. Μ Metaforic vorbind, ideile sclipitoare pot fi considerate scântei care țâșnesc din jarul incandescent al unei minți dominate de focul curiozității. Μ Nu poți obține disciplina copilului tău prin violență: Încercând să te faci temut, sfârșești prin a fi urât! Μ Când dorința nu ne-o putem exprima prin cuvinte, atunci ne Înflorește
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
JAR ȘI SLOVĂ, publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, din aprilie până în octombrie 1937, sub conducerea unui comitet. Redactor este Vasile Netea. Revistă tradiționalistă, J. și s., care continuă „Clipa” (1936-1937), are drept scop lupta „pentru triumful desăvârșit al ideii naționale
JAR SI SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]
-
ne preocupă pe mulți de la căderea comunismului, după o anumită experiență ori inexperiență a libertății, a libertății de a citi și a scrie inclusiv. Există Însă niște delimitări care cred că merită introduse. Aici plăcerea Începe să fie pusă pe jar... În primul rând, rezistența În literatură Împotriva rezistenței prin literatură. În material se acoperă de-a valma, ca să spun așa, scriitorii cu intelectualii. Nu e totuna. Rezistența intelectualilor nu a existat În România. După părerea mea, intelectuali rezistenți nu s-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vorba de un pseudonim) deschide, în numele noilor idealuri, lupta împotriva generației consacrate: „Gândiți-vă numai la descrierile picturale din romanele moarte ale fecundului d. Sadoveanu, la comerțul practicat în stil broșural de d. Petrescu, la cenușa ce-a rămas din Jar-ul d. Rebreanu și veți accepta din tot cugetul avalanșa cărților expuse în vitrini de tineri dezinteresați; veți surâde cu îngăduință eforturilor depuse de tânăra generație, care luptă [...] să distrugă rigidele regule ale tradiției și să fondeze alta, de factură
FLUX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287037_a_288366]
-
Decline of the CIA (Simon and Schuster, New York, 1986), pp. 199-200. Pentru informații privind rivalitatea dintre Secret Intelligence Service al Marii Britanii și Speciale Operations Executive, care a fost înființat, așa cum spunea prim-ministrul Winston Churchill, pentru a „pune Europa pe jar” (adică derularea unor activități de sabotaj într-o Europă ocupată de naziști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și pentru susținerea forțelor partizane care se opuneau ocupației germane), vezi Cristopher Andrew, Her Majesty’s Secret Service: The Making of
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
depășire a lumescului în atingere cu divinul: „Sunt Meka cerească, sunt Meka cea mare”). Filosofia practică infuzată alegoriei este sceptică (triumful „drumețului pocit”, care urmează drumul ocolit și sigur), dar pe intransigența emirului (hotărârea de a ține drumul drept, înfruntând „jarul pustiei”) se întemeiază noblețea eroică a căutării înseși, chiar ducând la eșec: „Dar visu-i nu este un vis omenesc - / Și poamele de-aur lucesc - strălucesc -/ Iar alba cetate rămâne nălucă”. Sublimării în simbol a ecourilor propriilor ciocniri cu adversitățile, sugestiei
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
bună perioadă, colegiul editorial nemaifiind menționat. Colegiul anunțat în primul număr din 1954 ilustra direcția proletculistă și era alcătuit din cei doi redactori-șefi adjuncți (George Macovescu și Veronica Porumbacu) și din Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Paul Georgescu, Alexandru Jar, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Ion Vitner. După un timp, redactor-șef adjunct va fi Paul Georgescu; Veronica Porumbacu și George Macovescu, apoi și Ion Mihăileanu părăsesc pe rând funcțiile de conducere. De la numărul 51/1956, pe lângă Paul Georgescu, apar ca
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]