2,403 matches
-
de alte celule β în raport cu celulele β care vin în contact cu alte celule secretorii insulare sau se află în apropierea țesutului acinar. Suprafața unei celule β nu este omogenă. În zonele de contact (apoziție) cu celulele din jur, prezența joncțiunilor de tip „gap” sau „tight” realizează un sistem special de comunicare intercelulară. Suprafața externă a membranei celulare este prevăzută cu numeroase structuri proteice (de ordinul miilor), care funcționează ca receptori, transportori sau canale ionice. Aceste structuri „de tip receptor” recunosc
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
este un substrat major pentru receptorul insulinic și este prezent în țesuturile implicate în producția de glucoză, clearance-ul glucozei și secreția de insulină. El acționează ca o proteină de ancorare cu multiple situsuri de legare a diferitelor proteine care fac joncțiunea între activitatea proteinkinazică a receptorului și funcțiile reglate de insulină (139). Promovarea sintezei de insulină (consumatoare de energie), precum și a proceselor de regenerare celulară, nu poate fi concepută fără o producție mitocondrială corespunzătoare de ATP. S-a constatat că această
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
sunt prevăzute cu o „regiune ocluzivă” unde membranele se lipesc între ele și nu permit nici o comunicare (zonele „occludens”). Cele mai multe însă sunt zonele „aderente”, unde membranele lasă între ele un spațiu de ~ 200 A. Acestea mai poartă și numele de joncțiuni „strânse” și sunt alcătuite dintr-un sistem canalicular care permite difuziunea liberă între celulele adiacente a ionilor, metaboliților și a altor molecule cu greutate moleculară < 1kDa. Canalele intercelulare sunt formate din asamblarea proteinelor denumite conexine (Cx) într-o structură dodecamerică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a ionilor, metaboliților și a altor molecule cu greutate moleculară < 1kDa. Canalele intercelulare sunt formate din asamblarea proteinelor denumite conexine (Cx) într-o structură dodecamerică. Până în prezent au fost descrise la mamifere 16 specii diferite de conexine. În insulele Langerhans, joncțiunile strânse sunt frecvente între celulele β și celelalte tipuri celulare, care secretă glucagon, somatostatin sau polipeptid pancreatic. În celulele β sunt transcrise conexinele Cx43, Cx45 și Cx36. Ultima este exprimată și în sistemul nervos central. Aceste conexine ar putea juca
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
existența în țesutul pancreatic a unor „pacemakeri” de tipul celor cardiaci sau prezenți în SNC. Aceste pulsații presupun alternanța „depolarizare/repolarizare” a membranei plasmatice β-celulare, operând asemănător cu procesele „electrice” neuronale. În coordonarea „pacemakerilor” β-celulari pot juca un rol semnificativ joncțiunile intercelulare sau influențele nervoase incomplet elucidate (84). Caracterul excitabil al celulei β se referă la declanșarea mecanismului exocitotic (răspuns) de către creșterea glicemică (stimul). Latența mică (sub 1 minut) între creșterea glicemică și răspunsul insulinosecretor (exocitotic) susține ideea caracterului „excitabil” al
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
insulinosecretorie tardivă, care reprezintă, împreună cu secreția bazală, peste 90% din cantitatea de insulină produsă în 24 ore. În susținerea acestei faze, un rol important este jucat de proteinkinazele β-celulare (proteinkinaza dependentă de calmodulin, proteinkinaza A și proteinkinaza C), care fac joncțiunea între metabolismul mitocondrial și procesul exocitotic (192). Creșterea producției de ATP în mitocondrie conduce la creșterea raportului ATP/ADP din citozol și la legarea moleculei de ATP de domeniile specifice de legare nucleotidică prezente pe canalul KATP, urmată de închiderea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
factorul de acțiune și de control al funcțiilor specifice acestora (transmiterea influxului nervos, contracția ritmică a cordului, contracția musculară). Celulele β (și poate și alte celule endocrine) pot fi considerate celule excitabile, întrucât potențialul electric al membranei lor celulare face joncțiunea între stimul (creșterea glucozei sanguine) și efect (insulinosecreția). După cum arătam mai înainte, depolarizarea membranei β-celulare are loc în momentul închiderii canalelor KATP, urmată rapid de deschiderea canalului CaVOLT. Primul eveniment (închiderea canalelor KATP ) va opri „rectificarea” K+ intracelular (adică ieșirea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
insule. Viteza de propagare a semnalului Ca+2 variază între 30-100 m/secundă (11). Sincronicitatea oscilațiilor calciului i.c. este atribuită sincronicității potențialului de membrană ce apare consecutiv în toate celulele insulare. Dacă cuplarea i.c. este strict electrică prin joncțiunile i.c., ori dacă implică semnale extracelulare, nu se știe încă, dar se presupune că ar putea avea un control nervos (163). Existența unor pulsații glicemice care preced pulsațiile insulinosecretorii ar putea modifica imaginea actuală privind geneza acestor pulsații (163
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
decât atunci când celula se află în contact cu alte celule β. Legătura intercelulară se realizează prin intermediul conexinelor (28), dintre care conexina 36 (Cox36) este specifică celulei β pancreatice. Conexinele posedă proprietatea realizării unei comunicări intercelulare de tip „canalicular”, la nivelul joncțiunilor de tip „gap”. Calciul joacă un rol important nu numai pentru funcția insulinosecretorie, dar și pentru viabilitatea celulei β (83). O concentrație anormal crescută de Ca+2 în celula β poate declanșa procesul apoptozei. În modelele animale (șoareci cu T2DM
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
șoarecii knockout pentru UCP2 (-/-) devin hiperinsulinici și hipoglicemici, datorită stimulării insulinosecreției de către moleculele de ATP produse în exces. Se consideră că UCP poate face parte dintr-un mecanism reglator negativ al secreției de insulină (23, 119). Proteinele decuplante pot face joncțiunea între tulburarea metabolismului AGL și stresul oxidativ. Ca urmare a capacității UCP2 de a disipa forțele motive protonice, aceste proteine decuplante scad și producția radicalilor oxizi liberi. Această ipoteză este susținută de datele care arată că macrofagele șoarecilor UCP2 (-/-) produc
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
mesenchimului renal și formarea unei bonete de țesut metanefretic care se diferențiază într-o veziculă. Aceasta va genera capsula Bowman, tubii contorți și ansa Henle. Aceste celule epiteliale au un fenotip foarte diferit de epiteliul restului tubului nefronului: nu au joncțiuni strânse între celule, sintetizează în continuare filamente intermediare de vimentină în loc de citokeratină și produc WT 1 chiar și în nefronii maturi (în timp ce expresia genei WT 1 este inhibată în restul nefronilor). Primii glomeruli vascularizați se formează la 10 săptămâni după
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
filamente intermediare de vimentină (citocheratina lipsește). Prelungirile majore conțin microtubuli (tubulină), pedicelele conțin filamente de actină și molecule de miozină. Spațiul dintre pedicele formează fantele de filtrare care, în vecinătatea membranei bazale, conțin diafragmul fantei (acest diafragm derivă din fostele joncțiuni ale podocitului imatur, fapt dovedit prin prezența proteinei ZO-1, caracteristică joncțiunilor ocludente). Pedicelele se ancorează în membrana bazală, prin integrine (a3b1, care recunosc colagenul IV și laminina). Suprafața podocitelor care vine în raport cu spațiul urinar este acoperită de un strat polianionic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pedicelele conțin filamente de actină și molecule de miozină. Spațiul dintre pedicele formează fantele de filtrare care, în vecinătatea membranei bazale, conțin diafragmul fantei (acest diafragm derivă din fostele joncțiuni ale podocitului imatur, fapt dovedit prin prezența proteinei ZO-1, caracteristică joncțiunilor ocludente). Pedicelele se ancorează în membrana bazală, prin integrine (a3b1, care recunosc colagenul IV și laminina). Suprafața podocitelor care vine în raport cu spațiul urinar este acoperită de un strat polianionic bogat în acid sialic și glicozaminoglicani sulfatați, numit podocalixină. Membrana podocitelor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un lobul glomerular. Prin convergență, ansele capilare vor genera arteriola eferentă, care va părăsi corpusculul tot prin polul vascular. Capilarele glomerulare sunt formate dintr-un endoteliu fenestrat, situat pe o membrană bazală. Celulele endoteliale sunt foarte aplatizate, prezintă între ele joncțiuni, iar citoplasma este străbătută de pori mari, până la 100 mm diametru, lipsiți de diafragm. în jurul porilor, se găsesc microfilamente de vimentină, iar în restul citoplasmei, microtubuli. Suprafața luminală a celulei prezintă un strat de podocalixină. Celulele endoteliale exprimă antigenele de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și distribuția diferită a moleculelor constitutive ale membranei bazale se află la baza stabilirii polarizării. în acest fenomen sunt implicați microtubulii care intervin în direcționarea vacuolelor golgiene. Menținerea polarizării moleculare la nivelul membranei plasmatice se realizează, în primul rând, prin joncțiuni ocludente, în structura cărora sunt prezente proteine transmembranare (ocludine), asociate cu proteine de placă (ZO1, ZO2, cingulină, 7H6). Aceste proteine se leagă intracelular cu filamentele de actină prin intermediul spectrinei. Fața bazală prezintă molecule transmembranare, responsabile pentru adeziunea și comunicarea celule-MEC
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în totalitate cu cotransport cu sodiu. în mici cantități se secretă anioni și cationi organici, ca și unii compuși medicamentoși. D) TUBUL INTERMEDIAR Este format dintr-un epiteliu simplu pavimentos situat pe o membrană bazală. Celulele prezintă numeroase interdigitații și joncțiuni ocludente și aderente (fig. 2.8 b). Acest segment este responsabil pentru crearea unui gradient de presiune osmotică cortico-medulară, în mare parte responsabilă de hipertonicizarea urinei. Segmentul descendent este permeabil pentru apă și sodiu, în timp ce segmentul ascendent este impermeabil pentru
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Au dimensiuni mai mici de 5 mm (diametru), sunt tapetați de epiteliu simplu cubic/cilindric sau uneori de tranziție; comunică cu tubii colectori din papila renală. 5. Complexul bolii medulare chistice uremice Localizarea este la nivelul medularei, mai ales la joncțiunea cortico-medulară. Macroscopic, rinichii sunt mici, sclerotici, cu suprafața externă granulară și contractată; prezintă chiști multipli, de diferite dimensiuni (diametru mai mare de 1 cm). Originea lor este în porțiunea distală a nefronului. Microscopic, chiștii au epiteliul atrofiat, cu membrana bazală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Forma bilaterală este incompatibilă cu viața; forma unilaterală se poate întâlni incidental și la adulți. Diagnosticul este ușor, deoarece rinichiul multichistic nu are funcție excretorie (ureterul este atrezic), iar rinichiul contralateral nu este chistic (dar poate fi hidronefrotic, prin obstrucția joncțiunii ureteropelvice sau ureterovezicale). S-au descris și cazuri familiale, fapt ce sugerează existența unor forme genetice. Nefroma chistică multiloculară reprezintă o formă rară, pre-neoplazică, caracterizată prin prezența unei mase multiloculare, septate, solitară și unilaterală, care se găsește în parenchim renal
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evidențiază striații caracteristice (în perie) pericaliciale, papile mărite, cupușoare caliciale largi. Ecografia arată imagini anecogene mici și imagini hiperreflectogene. Posibilitatea de confuzie cu ADPKD este extrem de mică, deoarece rinichii au dimensiuni reduse, chiștii sunt mici, situați în medulară sau la joncțiunea corticomedulară. Chiștii multiloculari sunt de obicei unilaterali și evidențiați întâmplător cu ocazia unui examen ecografic sau CT pentru altă problemă de patologie. Se prezintă sub forma unei mase multiloculare, septate, dispuse în parenchim normal. Boala polichistică renală autosomal recesivă (ARPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unilaterală, poate fi întâlnită și la adult, dar rinichiul nu este funcțional. Boala se caracterizează prin chiști multipli, necomunicanți, nefuncționali, asociați cu atrezia bazinetului, a ureterului și arterei renale. Rinichiul controlateral nu are chiști și poate fi hidronefrotic prin obstrucția joncțiunii pieloureterale sau ureterovezicale. Examinarea ecografică evidențiază o masă paravertebrală, cu multiple zone anecogene, separate de zone intens ecogene. Examinarea Doppler arată absența fluxului diastolic. Scintigrafia este utilă în diagnosticul diferențial cu obstrucția pieloureterală. Boala glomerulochistică renală este o afecțiune rară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
arată rinichi mari, cu nefrogramă întârziată, medulară striată 7 (prin acumularea substanței de contrast în canalele colectoare dilatate). CT arată de asemenea opacifieri lineare în rinichi măriți de volum. Ecografia evidențiază rinichi mari, cu creștere difuză a ecogenității ce ascunde joncțiunea cortico-medulară. Specifică este prezența unui halou hipoecogen subcapsular. Pot fi prezenți chiști, dar mai mici de 2 mm diametru. Ficatul prezintă creșterea ecogenității, canale biliare intrahepatice dilatate, scăderea vizualizării venelor portale periferice datorită țesutului fibros. La copiii mai mari UIV
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
preventiv al ITU. Alegerea antibioterapiei optime pentru terapia piocistitei Chiștii pot fi clasificați în gradient și non-gradient, în funcție de concentrația de sodiu intrachistică raportată la cea plasmatică (vezi cap. 4). Chiștii non-gradient provin din epiteliul tubului proximal și sunt caracterizați prin joncțiuni intercelulare laxe ce permit trecerea diferitelor substanțe (raport Na intrachistic/plasmatic >0,9), inclusiv antibioticele. Chiștii gradient provin din epiteliul tubular distal, fiind caracterizați prin joncțiuni intercelulare strânse, impermeabile la trecerea antibioticelor (raport Na intrachistic/plasmatic <0,2). Astfel, pentru
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vezi cap. 4). Chiștii non-gradient provin din epiteliul tubului proximal și sunt caracterizați prin joncțiuni intercelulare laxe ce permit trecerea diferitelor substanțe (raport Na intrachistic/plasmatic >0,9), inclusiv antibioticele. Chiștii gradient provin din epiteliul tubular distal, fiind caracterizați prin joncțiuni intercelulare strânse, impermeabile la trecerea antibioticelor (raport Na intrachistic/plasmatic <0,2). Astfel, pentru eradicarea infecțiilor de la nivelul chiștilor gradient sunt necesare antibiotice lipofile, care să difuzeze prin membrana celulară. în plus, concentrația intrachistică a antibioticelor depinde de pH intrachistic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
important factor favorizant ai pancreatitei acute este litiaza biliară (40-50 % din cazuri), mai ales la femei, cu blocarea unui calcul ce migrează din vezică În tractul biliar, unde se unește cu ductul pancreatic În apropierea intrării În duoden. La nivelul joncțiunii, calculii se pot bloca În canalul pancreatic, obturând scurgerea sucurilor pancreatice În duoden iar enzimele digestive, activate În pancreas, vor determina pancreatita acută. Nu pot fi neglijate efectele provocate de alcoolism (peste 100 ml zilnic pe perioade lungi). Se consideră
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și se Întinde de la cecum până la rect, aranjat ca un colac În jurul anselor intestinale. După poziția În abdomen se notează: colonul ascendant (În dreapta), colonul orizontal (În partea superioară) și colonul descendent (În stânga). La o distanță de câțiva cm de la joncțiunea cu intestinal subțire, se găsește o excrescență vermiculară, fără utilitate concretă pentru digestie, numită apendice. Pereții intestinului gros nu au glande care să ajute la digestie, ci o bogată floră microbiană, ce contribuie la degradarea resturilor de alimente neasimilate. Această
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]