60,190 matches
-
prin crater genă. Ploua roua drobi de sare (s)neghina la anghinare utagak ------ împerechere gorgona la belvedere matcă tăi căința-ngaimă non madona nix muire calafat-am până-n vama. Paradaiana sparge rană - imi făgăduisei strana lăcusta pustiei mâna nu să joci la embargo’ polka doamnei escargo și j’avais șu que fagot (în franca pardon basson) point fitil trotil amnare cum săreai échalier baladin depuis hier soț în zodii funerare. Țin rezervă în triajul dogmei codul parahodul limbajul cuplând limbaja - caija
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
chiar face ceva! * Pe masă, în fața mea, am două tomate. Mult stimate domnule Lucian Raicu, permiteți-mi, pentru a le mînca, să le decupez sadic, cu lama cu care-mi ascut obișnuit creioanele, în felii de miez! P.S. A-ți juca viața, nu pe o singură carte, ci pe o singură scrisoare. Cu stimă și țuică, Emil Brumaru 25.VII.1980
A-ți juca viața nu pe o singură carte, ci pe o singură scrisoare! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13382_a_14707]
-
o astfel de generalizare ar fi absurdă în primul rând prin faptul că pasivitatea multora dintre ele era condamnabilă, iar în al doilea rând prin activitatea voluntară și distructivă a altora. Să ne amintim de actrița Marietta Sadova, cea care „joacă teatru mereu, mereu”, care are „ceva comic în aventurile ei politice”, dar ale cărei fapte sunt de o gravitate indiscutabilă. Deși celebra actriță nu avea delicatețea de a-și ascunde entuziasmul legionar nici măcar în fața unui evreu, Sebastian nu a intrat
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
că mai sunt atât de numeroși și că n-au plecat cu toții”. Amintirea situației românilor din secolele XVIII și XIX este utilă înțelegerii a ceea ce s-a întâmplat în România primei jumătăți a secolului XX. Pe scena lumii s-a jucat atunci nu doar o tragedie evreiască, ci și o veche tragedie românească. Ca de atâtea alte ori, românii au încercat să scape de apăsarea secolelor precedente, să își câștige un alt statut politic și să-și ridice cultura la nivelul
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
trupa d-nei Hanako. Pentru orientarea publicului nostru, care va cerceta aceste reprezentații, dăm în cele ce urmează conținutul pe scurt al celor două „drame”, care se vor da în amândouă serile. „Dramele” sunt luate din viața japoneză și se vor juca în limba japoneză. Amândouă sunt scrise de Loi-Fu. Otake e drama unei tinere fete, care slujește pe nobila Yocrapo. Yocrapo vrea să iasă la plimbare, i se pare vremea prea bună pentru o manta mai grea și o lasă în
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
în presa noastră despre teatrul japonez. Au existat câteva ecouri privind acest teatru și în presa noastră, și chiar date despre câțiva protagoniști venite prin filiera franceză, precum Hori Kostri Suguru, Kawakami sau Sada Yakko, Takeda Izumo, actori și autori jucați la Paris, unde au pătruns și poetele Sei Shonagon și Yossano Akiko, dar prezența unei trupe dramatice japoneze la București s-a putut consemna doar după primul război mondial.
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
și protestând către același pentru eliminarea din repertoriu a piesei Manasse de Ronetti-Roman: „În calitatea noastră de cronicari teatrali ai ziarelor și revistelor românești ținem, domnule director general, să protestăm împotriva măsurii ce ați luat de a nu se mai juca Manasse, măsură care jignește publicul, și critica, și în special, literatura. Piesa lui Ronetti-Roman a trecut prin îndoita încercare a criticii și a timpului, biruitoare, și nimeni nu se gândește să-i conteste calitățile, recunoscute de cei mai mari dintre
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
ce-o... analizez așa. Acceptă să vină la atelier, nu înainte însă de a-și arăta mirarea: Cum, se mai pictează după model?; pictura nouă trăiește doar din propriile-i seve, nu? Pronunță seve cum ar pronunța osînze. Își mai joacă, o secundă, inocența: Și ce trebuie să fac, dacă vin? Cum ce trebuie? vii (după fiecare detaliu ea spune așa, adică înțelege totul), te dezbraci (ea spune așa), te întinzi pe podium (așa), și atît. Rămîne stabilit: joi, ora 11
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
Aveam 6-7 ani, stam la Belcești, un sat pe linia Podu Ilioaie-Hîrlău. Taică-meu era șef de gară! Avea uniformă, chipiu și paletă! Tot din acea perioadă îmi aduc aminte următorul dialog versificat ce circula printre țărăneii cu care mă jucam: „- Ce faci moșule-n pîrău?”/ „- Trag femeia la gealău!”/ „- Moșule, să vin și eu?”/ „-Măi băiete, tare-i greu!” Imposibil ca strofa să fi fost făcută de unul de vîrsta noastră. Prea multă înțelepciune, resemnare și, aș spune, fatalitate, se
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
-o cu toată splendoarea feminității ei: sfioasă și modestă! Căci modestie e intenția ei impersonală și e simțământul că săvârșește ca un servitor, un ordin al lui Dumnezeu! Astfel gestul ei, neindividualist și feminim, nu cucerește, ci apără, nu se joacă cu viața, ci servește cu ea cauza vieții multiplicate! Cultura europeană se distinge de altele, tocmai prin respectul și sfințirea vieții; prin aceasta și dovedește influența importantă a factorului feminin. Spiritualitatea europeană și-a recunoscut chipul ideal de umanitate în
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
marilor favorite la ciclu! Fîntîni arteziene, șăgălnicii, cîte un zefir săltînd prin pajiști batista cu monogramă indescifrabilă din cauza spermei uscate, pierdută de cine știe ce cochetă! Și-n mîinile noastre zglobii, însuși destinul Franței, ca o minge uriașă, cu care ne-am juca rîzînd! * Iar la sfîrșitul scrisorii, să ne aducem aminte, totuși, de Svidrigailov și să spunem: „Toți oamenii au nevoie de aer, da, da, de aer... Și asta mai înainte de toate!” Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 16-VIII-980
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
pricepere și abia după aceea se îngrijea de măturatul coridoarelor și claselor și cabinetului și toate celelalte. Stăpână autoritară peste treburile contabilicești-financiare, regină a daravelelor de investiții și salarii era tovarășa Nițescu o sfrijitură ajunsă la vârsta când femeile își joacă ultimele cărți și aruncă în luptă garda de onoare înainte de a intra în tagma fetelor bătrâne, or cum directorul se întâmpla să fie singurul holtei din școală căruia ar fi fost dispusă să-i ofere fecioria, atât cât va fi
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
cadre”, discuție sumară cu tartorul cel mare - politicos dar rece - n-avea mai multe ore disponibile, mă mulțumesc cu ele? - mi-a spus nu cu regret și nici măcar în semn de disculpare ci mai degrabă dezgustat că mă pretam să joc la o miză atât de mică, fuma și mă privea distrat, nici nu-i păsa (la urma urmei de ce i-ar fi păsat?) că în clipa nesfârșită îmi joc destinul pe o carte -, „pot să fumez?” l-am întrebat, simțeam
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
semn de disculpare ci mai degrabă dezgustat că mă pretam să joc la o miză atât de mică, fuma și mă privea distrat, nici nu-i păsa (la urma urmei de ce i-ar fi păsat?) că în clipa nesfârșită îmi joc destinul pe o carte -, „pot să fumez?” l-am întrebat, simțeam nevoia unei respirații, eram silit să aleg între un post stabil, remunerat decent dar incomod, grevat de servituți nepotrivite structurii mele păcătoase și o ciosvârtă de catedră de doi
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
capitală în detenție pe viață, în Turn.” “Ba nu, draga mea, replică regele tăios, nu te mai răzgândi din nou, că intru la balamuc! Dacă a adus răspunsul corect, îi dau drumul, dacă nu, îi tai capul. Eu nu mă joc. Am zis. Spune Arthur! Ce vor femeile?” “Edward, vorbi atunci Arthur, dregându-și glasul, pare că femeile nu vor nimic pentru că se răzgândesc tot timpul. Dar nu-i adevărat. E doar o impresie a bărbaților. În realitate, ele vor să
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
vom întâlni, vorbi rar Petricia. Și bune și rele. Ne vom certa și ne vom împăca. Ne vom iubi și ne vom urî. Ne vom blestema și ne vom cânta imnuri. Ne vom adora și ne vom detesta. Ne vom juca unul cu celălalt până vom pieri. Ne vom ucide chiar, din prea multă dragoste. Vom da naștere unei alte Petricii și unui alt Andrew, care vor fi și mai chipeși decât noi, dar și ei se vor ucide din prea
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
mă trăia și eu mă lăsam trăit fără să crâcnesc. Nu vedeam nimic scandalos în mediocritatea abisală în care mă complăceam, iar Lisa era prea ocupată cu infidelitățile ei bolnăvicioase pentru a-mi face reproșuri. Destinul anunțat cândva fastuos îmi jucase o festă urâtă, dacă nu cumva mi-o jucasem singur, dar n-ar fi servit la nimic să mă plâng. Traversasem amorf vârste și situații, nu știu cui îi semănam sau dacă semănam cuiva, dar obstinația și pasiunea de a mă devota
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
crâcnesc. Nu vedeam nimic scandalos în mediocritatea abisală în care mă complăceam, iar Lisa era prea ocupată cu infidelitățile ei bolnăvicioase pentru a-mi face reproșuri. Destinul anunțat cândva fastuos îmi jucase o festă urâtă, dacă nu cumva mi-o jucasem singur, dar n-ar fi servit la nimic să mă plâng. Traversasem amorf vârste și situații, nu știu cui îi semănam sau dacă semănam cuiva, dar obstinația și pasiunea de a mă devota unei idei îmi lipseau. Ceea ce îmi îngăduise într-un
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
nici obișnuința de a-mi tăia unghiile cu foarfecele de croitorie rămas de la maică-mea și nici mulțimea de proaste obiceiuri căpătate în mahalaua în care mă născusem și trăisem, dar - gândindu-mă bine - toate acestea ar fi putut să joace în favoarea lor. Instalați pe bancheta din spate a mașinii de serviciu a generalului Gabi, se felicitaseră reciproc pentru frumoasele lor unghii și pentru alte preocupări și aspirații comune. Trei zile mai târziu, spre seară, mașina de serviciu venea s-o
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
paralelă” a poeziei vine să umple golul (“abia mai târziu am aflat / că se poate minți din lipsă de întâmplări”), succedaneu ficțional al trăirii, ieșire din banalitate spre “deșteptăciunea” jucătorului liber să-și aleagă “culoarea pieselor cu care vrei să joci” și realizare a unei “posesii imediate a lumii prin cuvinte”. Nu abolire, așadar, ci substituire elegiacă a unei realități ce nu se lasă direct, autentic trăită... Că între poem și realul absent (bărbatul iubit, devenit fantasmă, în Capricii periculoase - 1998
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
mea. Împietrita, mi-am ținut răsuflarea, ascultînd încordata. Vîntul s-a pornit din nou cu putere, acoperind sunetul de adineauri. Oricît am ascultat, nu l-am mai auzit. Astfel au trecut cîteva minute și începeam să cred că imaginația îmi jucase o festă, cînd tînguirea s-a pornit din nou. Nu visasem. Bîjbîind cu precauție printre bălării, m-am îndreptat spre conturul vag al unui tufiș din stînga mea, de unde părea să vină sunetul. Acum totul era tăcut. M-am aplecat
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
jocurile sportive (fotbalul și tenisul), totul este pus "sub lupă" și transformat în învățătură ușor asimilabilă. Binecunoscut pentru modul convingător în care a prezentat întotdeauna apropierea dintre literatură și matematică, domenii pe care prejudecata comună le desparte, Solomon Marcus "se joacă" și de data aceasta în și cu cele două spații. Scriitori ca Tudor Arghezi, Umberto Eco, Eugen Ionescu, Herman Hesse, Unamuno se întîlnesc sub cîte o umbrelă comună (teoria jocului, paradoxul, hazardul etc.) cu nume celebre din zona logicii și
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
să se refugieze pe culoar, îngroziți. Ultimul care se urcă în compartiment pe fereastră era un țigan cu acordeonul, slab, chioșpaliu și fără dinți în gură. Navetiștii beau țuică dintr-o sticlă de-un kil și chiuiau; cîțiva dintre ei jucau șeptic. - Cîntă, mă! urlă unul, și lăutarul umplu imediat burduful acordeonului cu aer. Cîntă-mi «Maria, Maria», că spăl briceagu-n tine. De la ce nuntă vii? - De la niște adventiști din Ciocănești. - Zi-l pă-ăla cu emoragia. - Îl zic." (Balanța, București, Cartea
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
val care-i săruta palma. Departe, perdeaua de la fereastră se prăvăli galeș. Suspină dintr-un soi de turbare sastisită și își lăsă capul pe spate să ajungă pînă la magma călduță a mării. Un potop de lacrimi și toate îi jucau lui în păr... Satie îl făcu să expire. Curenț mici îi învîrtejeau buclele într-un ciclon ud. Aurul lor strălucea ademenitor unduios; lung și mult ca o maree luminoasă în bezna nopți. Și i se păru că cineva, fin pe potriva
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
trimisese aici într-un surghiun cu paianjeni, dar eu pe dulful Korin nădăjduiam să-l aflu în tinerețea-i albastră, singurul bărbat cu-adevărat sortit mie de legile nescrise. Insula avea mori de vânt zdrențuite pe lînga care corăbierii bătrîni jucau pelota, atunci cînd nu se hîrjoneau la o carafa de poșirca. Ci Haidoș mă trimisese c-un slujbaș al său, de Jos, ghebos și cu eczema pe țeasta capului. Rodioții îi spuneau Keran, fiindcă din gură-i ieșea cheratina. Nici
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]