4,936 matches
-
în profesie, care poate fi la fel de apropiat lumii medicale, sistemului juridic și comunității pentru căutarea și dovedirea adevărului. A elabora astăzi o lucrare care să aibă în centrul preocupării malpraxisul este și un act de curaj, de interes pentru specialiștii juriști, foarte interesați în domeniu, dar și pentru medicii din toate specialitățile și de toate vârstele. Iată motivul pentru care am acceptat lectura și, implicit, înscrierea acestor gânduri. Dacă nu aș fi rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, poate
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Este evidentă necesitatea unor explicații în acest sens, explicații destinate atât profesioniștilor - medici 1. Didier Dreyfuss, Antoine Garapon, Guillaume le Blanc, Jean-Marie Morin, Table ronde, „Médecine - justice: quelle responsabilité?“, ESPRIT, Revue internationale, no. 331, Janvier 2007, Paris, p. 57. sau juriști - care încep și încearcă să parcurgă drumul deja cunoscut de alte națiuni, cât și oricăror alți posibili pacienți. Iar în această ultimă postură se poate afla, la un moment dat, oricare dintre noi. Putem spune că am evoluat, într-adevăr
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
determinat trecerea de la un standard de îngrijire, cunoștințe în domeniu și pricepere stabilit ca fiind aplicabil tuturor membrilor profesiei, la așa-zisa „regulă a localității“, acceptată, în timp, fără rețineri, atât de pacienți, cât și de majoritatea practicienilor - medici și juriști. Astfel, se considera că nivelul de competență profesională pe care un medic trebuia să-l demonstreze era similar celui deținut de ceilalți colegi ai săi medici, care practicau în aceeași arie geografică. Această accepțiune a fost treptat extinsă pentru zone
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
este brutală, fără un respect real acordat prezumției de nevinovăție, și cu etape greoaie și dificil de parcurs și de înțeles pentru cei care nu sunt familiarizați cu sistemul, ci și pentru că, se pare, în special în instanță, medicii și juriștii vorbesc limbi diferite. Pe fondul culturii profesionale specifice, pentru cadrul medical acuzat, termeni precum „punerea în pericol a vieții unei persoane“, „ucidere din culpă“, sau „vătămare corporală pe fondul încălcării obligației profesionale de a acorda îngrijiri medicale de urgență“ pot
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
variantă mai puțin brutală, îndelungată și costisitoare. Între acestea: concilierea, medierea, arbitrajul și, deseori, cel puțin ca etapă premergătoare a înaintării dosarului către instanță și în speranța evitării unei atare etape - revizuirea dosarului de către o comisie specializată de medici și juriști. Fiecare posibilitate prezintă particularități și efecte proprii, precum și posibilitatea participării unor terțe părți, cu rol și eficiență diferite. Însă în toate aceste variante se încearcă evitarea întâlnirilor cu instanța, considerate deseori traumatizante, obositoare, îndelungate și costisitoare. Chiar și în timpul procedurilor
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
cazului și care poate avea efecte negative în plan social, costurile ocazionate de continuarea litigiului și, în plus, faptul că nu există, până la sfârșit, vreo garanție a câștigului. Mai mult, procedura revizuirii dosarului de către o comisie specializată de medici și juriști este recomandată în interesul părților, întrucât într-o astfel de fază li se explică acestora, în funcție de informațiile existente cu privire la cazul supus dezbaterilor, care va fi atitudinea instanței în legătură cu aceleași date. Se încearcă astfel evitarea unor costuri și eforturi inutile atât
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de natură medicală, cât și de natură legală. Încredințarea capacității de a arbitra astfel de cauze doar către medici nu ar duce la luarea unor decizii mai valoroase decât cele adoptate, tradițional, de comisiile de deontologie și jurisdicție profesională. Dacă juriștii vor deține calitatea de arbitri în cauze pe temeiul malpraxisului medical, opinăm că, în majoritatea situațiilor, în funcție de gravitatea stării de fapt, se va impune efectuarea unor expertize sau cel puțin asigurarea prezenței unor specialiști, experți în domeniul supus dezbaterilor. „Arbitrajul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
prezent, se susțin mai multe dimensiuni ale medierii, după unii autori, acestea putând fi împărțite în șase domenii: comunitară, familială, comercială, organizațională, ecologică si internațională. De remarcat, în ultima perioadă este faptul că medierea comunitară atrage din ce în ce mai mult atenția sociologilor, juriștilor si profesorilor. După Roger Stacey mediator de renume pe plan internațional, medierea „apare ca un proces structurat, în care, o a treia parte, neutră, asistă voluntar la rezolvarea unei dispute între doua persoane sau grupuri, constituite în ‹‹ părți ››”. Astfel, medierea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3126]
-
cu trupa la Boston, se decide să rămână în SUA, în ciuda inițialei promiscuități logistice și economice. Din care o scoate, evident, providențialul Alik, întâlnit (cu totul întâmplător?), după ani și ani la un vernisaj. Irina renunțase la acrobație și devenise jurist la Los Angeles. În schimb, Valentina sosise în America în baza unui certificat de căsătorie fictivă. Își cunoscuse viitorul soț american când acesta, după un an petrecut la Moscova, se îmbolnăvise de nervi din cauza unei pasiuni homoerotice pentru un mic
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
obișnuit mai târziu, era încă necunoscută. Interesul pentru literatură, artă și filozofie se împletea strâns cu aspirația spre clarificarea întrebărilor de ordin existențial pe care și le pune omul instruit care gândește cu propria sa minte, fie el scriitor, artist, jurist, medic sau om de știință. Cercetătorii biografiei lui Wittgenstein sunt de acord că el a resimțit deosebit de puternic influența lui Kraus și a lui Weininger.12 Acești autori, atât de diferiți din multe puncte de vedere, erau de acord că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și alți oameni cu preocupări „teoretice“ vor încerca să o precizeze, formulând definiții sau alte stipulări. În lecțiile și însemnările lui, Wittgenstein atrăgea în mod insistent atenția asupra acestei tendințe. Astfel, referindu-se la o problemă socotită importantă, atât de juriști cât și de moraliști, cea a esenței pedepsei, Wittgenstein amintește câteva puncte de vedere: pedeapsa este un act de răzbunare, rolul pedepsei este intimidarea pentru sporirea siguranței comunității, izolarea infractorilor sau corectarea comportării lor. Toate aceste puncte de vedere sunt
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ca două concepții filosofice distincte, privind natura societății. Definind bazele de plecare ale corporatismului medieval, George de Lagarde enumera în primul rând instituțiile, într-o mișcare vitală, într-o permanentă dezvoltare. În planul al doilea situa interpretarea mișcării instituțiilor de către juriști, cea care pregătește "festinul filosofilor", permițându-le să observe spiritul instituțiilor născute și să le confrunte cu datele gândirii lor anterioare. Al treilea moment, conform schemei teoretice a lui de Lagarde, este așa numitul "șoc aristotelic", care contribuie la cristalizarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Mai mult de o sută de orașe germane datează din această epocă și au la bază statute care le conservă privilegiile. Pretutindeni are loc o mișcare de definire juridică, definire care oferă o fizionomie regulată noilor corpuri. Pe această bază, juriștii lucrează: pe de o parte "îmbălsămând mumia feudală" de sistematizări teoretice savante care, deși construcții moarte, vor avea o mare influență asupra spiritului; pe de altă parte, vor trece la elaborarea, lentă desigur, a noțiunii de putere publică, care va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
guvernare, critica monismului totalitar etc. În ceea ce privește distincția între individualism și corporatism, Aristotel a elaborat teza preeminenței, a priorității ontologice a întregului asupra părții 17. Ea reprezintă o adevărată Chartă a corporatismului medieval, replica filosofică a ideii de corporație elaborată de juriști. Concepția lui Aristotel definește aspectul corporatist al sintezei tomiste. Mai mult decât el însă, Sf. Toma d'Aquino (în De regno sau De regimene principum)18 a încercat să distingă pentru a le reuni ulterior într-o riguroasă conexiune elementul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
superioritas) apărută mult mai devreme decât se credea -, care a constituit obiectul unei reglementări juridice și instituționale, în perioada disputelor dintre monarhi și papalitate cu privire la superioritatea pe plan temporal și spiritual. Formula "Regele este împărat în regatul său", sintetizează concepția juriștilor în această relație. Deși în Evul Mediu s-a constituit o teorie coerentă și solidă privind suveranitatea regală 45, ea este destul de târzie, câteva secole gândirea acelor vremuri despre originea, natura și exercitarea puterii dezvoltându-se în jurul îndatoririlor legate de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fi decât poporul (într-un anune fel, Salus populi suprema lex), adică totalitatea cetățenilor sau a majorității lor, exprimându-și alegerea sau voința în cadrul unei "adunări generale a cetățenilor". După un secol de crize religioase, Jean Bodin a desăvârșit opera juriștilor de la curtea regelui el fiind ultimul dintre aceștia -, urmașul și teoreticianil cel mai sistematic 50. El a stabilit principiile monarhiei absolute, dezvoltând teoria despre suveranitatea regelui, înțeleasă ca putere absolută, perpetuă și indivizibilă, în lucrarea fundamentală pentru înțelegerea crezului său
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de către cele colective rezidă în hotărârea cristalizată la un moment dat și care obligă în aceeași măsură pe cei prezenți și pe cei neprezenți (fiind vorba nu de cei absenți datorită unor diverse motive, ci de cei reprezentați). Este ceea ce juriștii Evului Mediu numeau unitas actus. Acolo unde neprezenții nu sunt legați de hotărârea adunării, adoptată cu majoritate sau unanimitate, nu poate fi vorba de voință generală, fiecare hotărând pentru sine. Sau, parafrazându-l pe Rousseau, este vorba "de voința tuturor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
domeniul judectoresc), a Camerei de Conturi și menținerea unui Consiliu regal, restrâns în timpul domniei lui Ludovic al IX-lea, au împiedicat Statele Generale să aibă acces la funcțiile juridice și administrative. În timpul domniei lui Filip al IV-lea cel Frumos juriștii au afirmat supremația regală și au reușit să-i supună pe marii vasali 187. Cea dintâi convocare a Statelor Generale pentru întreagă Franța a avut loc în anul 1302. Filip cel Frumos a întrunit stările privilegiate în legătură cu interdicția papei Bonifaciu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de jurământul acestui act solemn și sacru 557. 8. Adunările de stări în Țara Românească, Moldova și Transilvania Lucrările de referință în domeniul istoriei Adunărilor de stări în Principatele Române sub semnătura lui Gh.I. Brătianu 558, studiile reputaților istorici și juriști 559, au fost de natură să clarifice trăsăturile instituției, precum și tipurile și formele ei concrete de manifestare. Aprecierile unor predecesori în domeniul istoriei Adunărilor de stări în spațiul romnesc trebuie analizate nuanțat 560, întrucât idei valoroase, între care sublinierea caracterului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ceea ce ne privește, în timp ce țara ruginește, continuă și chiar se întețește războiul româno-român, care nu face decît să accentueze trăsăturile pe care François Perroux le considera caracteristice pentru țările subdezvoltate: dezarticulare internă, externă și neacoperirea "costurilor omului". Un foarte respectat jurist american contemporan, Ronald Dworkin, aprecia că "ceea ce trebuie să decidem nu este unde anume stă în balanță interesul nostru, ci ceea ce justiția ne cere, chiar și cu prețul intereselor noastre"15 . De asemenea, un grup de 60 de cunoscuți intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
epice. Bartleby, the Scrivener este una dintre scrierile melvilliene care folosește un "povestitor" neomniscient, cu evidente calități de reflectare și o permanentă tendință spre obiectivare. El se definește ca persoană prudentă și echilibrată, trăsături fundamentale pentru succesul în meseria de jurist. De altfel, în această privință, naratorul nu ne lasă vreo posibilitate de îndoială, întrucît ne spune că este avocat de succes, cu birouri deschise chiar pe Wall Street, fiind adesea elogiat de către capitaliști notorii, între care doar amintirea marelui John
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
atrage atenția asupra faptului că „Drumul către sine trece prin Celălalt” ceea ce indică „O necesară recompunere a dialogului intercivilizațional”. Dezvoltând ideea, pe linia lui Eliade, autorul citat evidențiază Îndreptățit că „...majoritatea subiecților ce regizează Întâlnirile din lumea de azi (politicieni, juriști, diplomați, militari etc.Ă mizează ...pe interese economice și strategii militare, pe scheme diplomatice superficiale, Învățate mecanic În instituțiile europene și, ceea ce este și mai grav, pe o infatuare și o sfidare a tot ce este exotic și necunoscut sau
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de la care atârnă sănătatea trupului și neîmpedecata lucrare a duhului". După enumerarea acelor foloase, spre a fi și mai convingător, invocă felurite pilde, observații sau aprecieri extrase din mulțimea și varietatea textelor aparținând unor oameni de spirit (scriitori, filozofi, istorici, juriști, militari, medici, etc.) din antichitate până la zi, pentru a încheia retoric: "Într-o țară în care frigurile, troahna (guturai sau răgușeală) și trânzii (hemoroizii)17 sînt boli endemice; într-o țară în care revmatismul și durerile la ciolan și închieturi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
premii, desigur, de importanță variabilă, dar e limpede că departe de a trece neobservat, a atins niște coarde sensibile ale cititorilor și nu doar prin aparentul exotism al subiectului. Autorul însuși are un parcurs biografic atipic ; născut în 1959, este jurist și înalt funcționar francez, absolvent al ENA (Ecole Normale d'Administration), fost administrator superior al Ținuturilor australe și antarctice franceze, fost Secretar general al guvernului Noii Caledonii, actualmente vicepreședinte al Tribunalului administrativ din Grenoble. Deși acest prim roman a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de Onoare și un colaborator remarcabil al revistei Destine literare. Claudiu (Claude) Mătasa (În unele documente apare Mătase) s-a nascut pe data de 1 aprilie 1930 În Petroșani, din părinți socotiți de comuniști « dușmani ai poporului » Gheorge Mătasa fiind jurist Procuror general, iar mama, Marguerite Mătasa, franțuzoaica născută Aurand. A absolvit liceul Gh. Lazăr din Sibiu și apoi Facultatea de Chimie la Institutul Politehnic București. Anii de studenție i-au fost Întrerupți În anul 1952 de o condamnare la doi
IN MEMORIAM - CLAUDIU GH. MĂTASA. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1538]