3,080 matches
-
imediat numele presupusei victime, ceea ce contravine total obiceiurilor presei americane în materie de agresiuni sexuale. Cocktailul exploziv, ce s-ar putea numi "Sex, putere și bani", a pigmentat evidențierea unor diferențe majore între cele două siste me juridice, între practicile jurnalistice și îndeosebi aici frige de-a dreptul în problemele feministe și rasiale. Pe scurt, francezii le reproșează americanilor brutalitatea deliberată și umilirea inutilă a unui om căruia, pînă una alta, nu i s-a respectat statutul de suspect, întrebîndu-se dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
presupune tot mai puține costuri (îndeosebi din partea editurilor, care altfel ar trebui să pompeze bani grei în criticii reputați pentru a-i convinge să scrie despre favoriții lor!) Oricum, dat fiind că ponderea criticii teoretice a ajuns neglijabilă în fața celei jurnalistice, de întîmpinare, iar cei care reușesc să și citească mult și să scrie bine sunt tot mai rari, rețelele virtuale tind să îi înlocuiască. Un alt aspect însă și mai interesant, aproape comic, derivat din cel al comunității generale a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a dus-o mai bine... Niciodată nu s-au publicat atîtea romane, niciodată nu a fost mai limpede supremația unui gen, care și-a permis să spargă toate frontierele și să aspire în magma-i seducătoare deopotrivă teorii științifice, anchete jurnalistice, fapte diverse, viziuni poetice, pasaje diariste, elemente de psihanaliză, sociologie, economie, politică, amestecînd cu voioșie stiluri și mărci pentru a satisface, pînă la urmă, un dat imuabil al naturii umane nevoia de fabulație. Periodic, între o criză și alta, comentatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
informează și modulează discursul politic în sensul său cel mai larg. Adesea, sensul "istoriei" pe care ei îl critică este cețoasa-dar-puternica noțiune a procesului continuu, a judecății și a importanței revelate pe care o regăsim cel mai frecvent în editorialele jurnalistice ("Cum îl va judeca Istoria pe Tony Blair?"). Acest sens nu este deconectat de istoria academică, dar nici nu îi este sinonim"13. În multe dintre discuțiile asupra acestui subiect este des invocată contribuția lui Michel Foucault la "destabilizarea" modului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să respire același aer pestilențial al României proletare, Într-o societate multilateral dezvoltată În centrul căreia nu se afla omul, ci grija pentru om. Este vorba de răspunsul clar și răspicat al domnului Nicolae Breban la tentativa nerușinată a pletorei jurnalistice de a-l defăima „pe surse” și textul de o candoare adolescentină a domnului Ovidiu Creangă: ”Am fost controlor economic”, postat pe Rețeaua Literară. Nu voi comenta mai mult aceste texte, fac doar o invitație la lectura lor. Cei din
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
și primesc de la buna mea prietenă, scriitoarea Aura Christi, un text pe care abia la a doua lectură Îl descifrez cu adevărat. Nicolae Breban, uriașul la propriu, dar mai ales la figurat, scriitor, este și el victimă a aceleiași pletore jurnalistice, care vai, nu e de capul ei, În cursa nebună după rating. Și găselnița este veche, patentată de acum după succesul repurtat În cazul lui Cezar Ivănescu: aruncă gurilor hămesite din piață, nu pâine ci sânge! Adun la un loc
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
câteva chestiuni despre sursele și organizarea lucrării de față. După cum observă M. Savage, scrie rile lui Benjamin care au ca temă lumea orașului pot fi în cadrate în câteva categorii. În primul rând, este vorba de scri eri cu caracter jurnalistic, oarecum descriptive, despre Napoli, Marsilia sau Mos cova (Neapel, scris împreună cu Asja Lăcis, 1924, Moskau, 1927, Marseille, 1928). În al doilea rând, o scriere importantă, Einbahnstrasse (1928) marchează trecerea spre o analiză a spațiului urban, cu referire la fenomenul supra
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mărcile unei tradiții intersubiective. Ea nu e punctuală, nu are precizia unei abstracții conceptuale. Pe de altă parte, al doilea element iese la iveală: și anume, caracterul ei neinformativ. Conținutul memoriei este unul care se povestește. Din punct de vedere jurnalistic (punct de vedere care va deveni important atunci când experiența urbană va fi miza textului de față), ea face obiectul unui reportaj, nu al unei știri. Trecutul este povestit și poartă astfel, în mod decisiv, marca povestitorului său. În felul acesta
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
spaimă. Interesant este însă faptul că, prin această trăire, Baudelaire descrie o lume aparte, pentru care șocul devine normă: orașul. Experiența urbană, voi încerca să arăt, este tocmai acumularea șocului produs de contactul cu mulțimile, cu tehnica sau cu scriitura jurnalistică. Baudelaire însuși pierde lupta, dar o câștigă un personaj al său, flaneurul, care găsește metoda de a „tezauriza“ impresiile pe care le lasă trecătorii anonimi: metoda fizionomică. În capitolul al treilea al lucrării de față voi detalia, cum am anunțat
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
autorul său solitar: „Die Geburtskammer des Ro mans ist das Individuum in seiner Einsamkeit, das sich über seine wichtigsten Anliegen nicht mehr exemplarisch auszus pre chen ver mag, selbst unberaten ist und keinen Rat geben kann“; a doua este informația jurnalistică, lipsită de istorie și de semnificație și, de asemenea, lipsită de exotism. Benjamin îl citează pe Hyppolite de Villemessant, directorul ziarului Le Figaro, între 1854 și 1875, pentru care „un incendiu în Cartierul Latin este mai important decât o revoluție
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
atenție (Napoli, Moscova, Berlin sau Paris) sunt greu de surprins într-o schemă. O minimă sistematizare este de regăsit la Mike Savage. Autorul, amintit deja în introducere, împarte scrierile urbane ale lui Benjamin în cinci categorii: scrieri scurte, cu caracter jurnalistic, redactate între 1924 și 1928, despre Napoli, Moscova și Marsilia; scrieri influențate de suprarealism și marxism, precum Einbahnstrasse (1925-1926); scrieri autobiografice, precum Berliner Kindheit um Neunzehnhundert (Copilărie berlineză la 1900, 1934) sau Moskauer Tagebuch (1927); proiectul grandios al Pa ssagen-Werk
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sale impersonale și eliberarea câmpului de posibilități pe care memoria le înscrie în clădiri, străzi sau tipologii umane. Monada lui Benjamin este istorică și, în acest fel, o expresie mesianică. Una dintre reprezentările ei cel mai des întâlnite este textul jurnalistic, la fel cum pot fi invocate în acest sens și filmul, fotografia sau foiletonul. În ceea ce privește Berlinul, acest lucru este cu atât mai relevant cu cât „Berlin was a city that exuded a powerful sense of itself performing, a kind of
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și rolul esențial pe care îl joacă tehnica în constituirea peisajului urban berlinez de la începutul secolului XX se traduc în problematizarea radicală a identității. Orașul devine fantasmatic datorită înlocuirii rapide a formelor și a tensiunii între vechi și nou. Textul jurnalistic creează, după cum anunțam în introducere, orașul. Henri Lefebvre, de exemplu, consideră lumea urbană o mediație infinită între forme materiale, instituționale, istorice și forme subiective, interpersonale sau private. Prin urmare, datorită acestei mediații orașul devine o operă (œuvre), mai degrabă decât
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în joc, pe care le încorporează fără a se identifica cu ele. Pluralitatea și indecizia identităților care po pu lează orașul - fie ele ale personajelor, ale locu rilor sau ale clă dirilor - se exprimă acum tocmai ca generalizare a scriiturii jurnalistice în care autorul și cititorul își schimbă locurile. Ca metodă, fizionomia urbană înseamnă, astfel, a privi scena metropolei în text și decor și a-i descrie „caracterul“ is toric plecând de la propria sa autodescriere. Raportarea la lu mea urbană nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
of insurrection and revolution, but also in Berlin which for Benjamin was above all a city of ghosts.“ Textualitatea metropolei reprezintă unul dintre elementele decisive ale caracterului fantasmatic al acestei lumi: reclamele care se „înscriu“ în natura mărfurilor expuse, scriitura jurnalistică prin care evenimentele cotidiene devin personaje ale unei povestiri infinite, numele străzilor, toate acestea creează o realitate alegorică văzută drept corespondență dialectică a regimului fizic și a celui metafizic al ora șului. Mai mult, trecutul și viitorul se înscriu în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
departe sau vin cu alte propuneri. În acest regim am colaborat cu televiziunea publică, mai mult cu studioul de film de acolo. Unul dintre proiectele realizate cu ei a fost Peisaj după embargo, un soi de documentar la limita genului jurnalistic și a celui de autor, despre românii care făceau un fel de negoț în Belgradul anului 1997. Mă foloseam de echipamentele, de resursele televiziunii publice, dar eu eram independent și eram liber, editorial vorbind, să fac ce film vreau. A
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
vii, nu unul complet istoric. În cazul Europei Libere, m-am dus la München, la Paris ca să-i cunosc pe oamenii de acolo. Am căutat să fie oameni cât mai reprezentativi din toate categoriile, asta e mai degrabă o condiție jurnalistică pentru echilibrul poveștii, să ai personaje de o parte și de alta a unor baricade, dacă e vorba de un confilct între mai multe tabere. Am citit tot ce am putut în cazul Europei Libere, cărțile celor de la radio, cărțile
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
documentarist în secție de poliție. Fac parte din aceeași echipă cu cei care au acceptat să apară în filmele mele, indiferent de rolul jucat de ei în povestea respectivă. Nu e vorba numai de "protecția surselor", cum frumos spune limbajul jurnalistic. În timpul interviului, am devenit părtaș la povestea lor, a trebuit să mă pun în pielea lor ca să aflu cât mai multe. N-am reacționat la lucruri care mă revoltau cum aș reacționa poate în viața reală. În felul ăsta, m-
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
sindicat, anchetă (1999) • Premiul pentru reportaj-anchetă (colectiv), Televest, 2000 • Bucovina la răscrucea imperiilor (2000) • Premiul A.P.T.R. pentru documentar social-politic, 2000 • Românii uitați: Moldovenii din stânga Nistrului. Inochentiștii și Moldovenii de dincolo de Bug, documentare istorice, (2000) • Premiul pentru curaj și conduită jurnalistică, Televest, 2001 • Cetățile de pe ape, documentar istoric, 2001 • Trafic XXI, anchetă, 2001 • Românii din Siberia, serie de 6 documentare, 2002 • Premiul A.P.T.R. "Jean Louis Calderon", 2003 • Istroromânii, o enigmă a istoriei, documentar social-istoric, 2003 • Cu papucii prin deșert, documentar
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
analitice și de mărturii care probează natura antipatriotică a regimului comunist se afirmă, pe bună dreptate, că acesta a fost nelegitim și plin de atrocități, de nimicire a valorilor tradiționale în numele unei false modernizări economice și sociale. Credem că prezentarea jurnalistică a evenimentelor este binevenită, deși unele invective și aprecieri sunt acide sau radicale, dar, oamenii de azi, îndeosebi tinerii, sunt dornici să afle, până la urmă, adevărul. Așadar, să ne bucurăm de fiecare dată când apare o carte pe această temă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Zahariuc pentru apariția acestei cărți. De aceea, o recomandăm călduros, autorul fiind la a doua apariție editorială și dorim să nu fie ultima. Cea mai bună dovadă o constituie epuizarea de mult a primului volum. Domnul Paul Zahariuc, în spirit jurnalistic, înlăturând colbul de pe documente, ne prezintă o lume cât mai aproape de adevăr. Prof. N. Ionescu, doctor în Istorie CAPITOLUL 1 Uniunea Tineretului Comunist în orașul și județul Vaslui Subcapitolul I Cu certitudine, toți cetățenii trecuți de 40 de ani știu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
S’a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>” La secțiunea „activitate culturală și propagandă”, plin de satisfacție raportorul scrisese următoarele: „... s’a făcut ziar de perete pentru fabrica <<Textila>> și s’a format o echipă volantă care a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>”. Această parodie jurnalistică de sorginte comunistă s-ar fi vrut a fi antonimul publicației țărăniste „Dreptatea”. De altfel, pe manșeta primei pagini erau scrise următoarele cuvinte: „Organ al Partidului Noilor Ciocoi” și asta spune totul. Dar, să continuăm: „...s’a difuzat prin instructori
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în literatura de specialitate în limba română. În primul rând, este prima analiză detaliată a evoluției partidelor de-a lungul perioadei postcomuniste. Aceasta vine să completeze puține studii care au atins marginal subiectul, reprezentând și o alternativă academică la interpretărie jurnalistice ale acestei dinamici. În al doilea rând reunește perspective sistematice, cu un cadru formal analitic și analize calitative și cantitative aplicate direct mediului politic românesc. În fine, varietatea tematică acoperă un spectru larg ce nu este limitat la domeniul academic
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Beyme (1984), care a identificat 10 familii ideologice 1, însă categorizarea sa îmbină criterii care țin mai degrabă de acțiunea politică a acestor partide cu criterii ideologice. O altă perspectivă folosită chiar mai frecvent în analiza partidelor și în analizele jurnalistice sau ale opiniei publice este cea a continuumului stânga-dreapta. Această perspectivă este într-o anumită măsură o simplificare exagerată a teoriei clivajelor sociale (Lipset și Rokkan 1967), însă mai mulți autori, între care cel mai notabil este Kitschelt (1995), au
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
probleme existente, detaliază implicațiile prezentului studiu și menționează direcții ulterioare de cercetare în direcțiile deschise de acest capitol. Unde apar diferențele față de Vest? Perioada postcomunistă este caracterizată în România de o abundență de comparații întâlnite în discursurile politice, al opiniilor jurnalistice și publice, al analizelor efectuate cu statele occidentale. Astfel, comparația este încărcată cu înțelesuri substanțiale, România fiind echivalată cu democrații stabile, cu reguli funcționale, cu un nivel de trai ridicat, cu atitudini corespunzătoare acestor componente. Câteva exemple sunt ilustrative în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]