1,513 matches
-
Renouvier și Rădulescu-Motru au fost socotiți, de unii dintre interpreții operelor lor, drept kantieni, sau cel puțin gânditori personaliști ale căror lucrări cuprind influențe kantiene, ceea ce ar constitui o probă pentru lucrul ambilor în spiritul unei formule filosofice de origine kantiană cu deschidere "personalistă". În prima lucrare de interpretare a lucrării Personalismul energetic, Vasile Băncilă așeza în ultima parte un comentariu cu titlul D. Rădulescu-Motru și Personalismul lui Renouvier. Un comentariu necesar, deoarece titlul lucrării lui C. Rădulescu-Motru vizată de interpret
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre lucrări (Le personnalisme 1903) și însăși doctrina sa filosofică. Scopul explicit al lui Vasile Băncilă era acela de a semnala îndeosebi diferențele dintre cei doi gânditori, pornind de la faptul că există cel puțin o asemănare fundamentală între ei: inspirația kantiană care a condus către personalismul lor. Iată cum sistematizează interpretul deosebirile dintre aceste două filosofii personaliste. Ar exista între ele, mai întâi, o deosebire de obiect: personalismul renouvierist este o metafizică, poate chiar o teodicee, personalismul energetic are în vedere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
astfel, pentru că, în fapt, ea nu poate fi decât tot divină. Consecințele acestei observații vor fi discutate mai târziu. Modelul antropologic al lui Ch. Renouvier, foarte aproape de scenariul creștin privind nașterea, căderea și mântuirea omului, este legat și de filosofia kantiană prin ideea despre persoana ca entitate autonomă (desigur, cu foarte multe limite) și centru existențial (cel puțin în a treia creație). Dar acest model nu poate fi gândit, ca tip de explicație, pornind de la structura formală a conceptului kantian al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofia kantiană prin ideea despre persoana ca entitate autonomă (desigur, cu foarte multe limite) și centru existențial (cel puțin în a treia creație). Dar acest model nu poate fi gândit, ca tip de explicație, pornind de la structura formală a conceptului kantian al finalității și de la proiectul antropologic kantian, potrivit cărora omul este scop final al existenței. De aici, desigur, multe diferențe față de filosofia kantiană și, ceea ce ne interesează mai mult în acest context, față de personalismul energetic. Considerând formula de filosofare proprie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
entitate autonomă (desigur, cu foarte multe limite) și centru existențial (cel puțin în a treia creație). Dar acest model nu poate fi gândit, ca tip de explicație, pornind de la structura formală a conceptului kantian al finalității și de la proiectul antropologic kantian, potrivit cărora omul este scop final al existenței. De aici, desigur, multe diferențe față de filosofia kantiană și, ceea ce ne interesează mai mult în acest context, față de personalismul energetic. Considerând formula de filosofare proprie personalismului renouvierist, mizând pe aspectul ei cosmologic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dar acest model nu poate fi gândit, ca tip de explicație, pornind de la structura formală a conceptului kantian al finalității și de la proiectul antropologic kantian, potrivit cărora omul este scop final al existenței. De aici, desigur, multe diferențe față de filosofia kantiană și, ceea ce ne interesează mai mult în acest context, față de personalismul energetic. Considerând formula de filosofare proprie personalismului renouvierist, mizând pe aspectul ei cosmologic, evident, uneori, în lucrările filosofului francez, ne este îngăduit să spunem că omul poate fi gândit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
divine, așază natura și omul în pozițiile opuse ale stăpânului și stăpânitului. Atâta vreme cât omul este căzut, iar istoria îi este scena vieții, el se află departe și de ordinea de "finalitate universală" (morală în esența sa, concepută, așadar, sub influență kantiană); viața individuală, în istorie, este apropiată de natură: mai bine zis, este integrată acesteia. Renașterea persoanei însă îndepărtează de natură și apropie de Absolut: în fond, imperiul Binelui, al legii divine suverane, este opusul ei. Dumnezeu nu este natură, socotește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
De fapt, el pare, uneori, a concentra în sine aceste repere ale propriei sale evoluții, iar alteori pare a le dizolva în sinele său. De aceea, locul omului în ordinea existenței scapă conceptualizării, deși, dacă premisele demersului ar fi fost kantiene, tocmai la o imagine "cosmologică" a omului ar fi trebuit să se ajungă; altfel spus, ar fi trebuit precizate pozițiile omului față de cele două instanțe care mărginesc orice topos uman: condiționatul natural și Necondiționatul (Absolutul). Re-construcția lumii și omului pare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
francez, "adevăratul nume care convine doctrinei desemnată până aici (până la apariția lucrării sale Personalismul n. C.) sub titlul de neocriticism"290, legătura ideilor subordonate acestui generic cu filosofia lui Kant sunt minime. Poate doar ideea perfecțiunii morale să aibă origine kantiană. Oricum, nu există nici o legătură între modelul de umanitate construit de Renouvier și ideea conținută în proiectul antropologic kantian, însușită de C. Rădulescu-Motru, anume aceea a omului ca scop final al existenței. De asemenea, departe se află personalismul lui Renouvier
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
neocriticism"290, legătura ideilor subordonate acestui generic cu filosofia lui Kant sunt minime. Poate doar ideea perfecțiunii morale să aibă origine kantiană. Oricum, nu există nici o legătură între modelul de umanitate construit de Renouvier și ideea conținută în proiectul antropologic kantian, însușită de C. Rădulescu-Motru, anume aceea a omului ca scop final al existenței. De asemenea, departe se află personalismul lui Renouvier și de conceptul kantian al finalității și de structura sa formală. Cu finalitatea sa transcendentă, Renouvier face din om
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nici o legătură între modelul de umanitate construit de Renouvier și ideea conținută în proiectul antropologic kantian, însușită de C. Rădulescu-Motru, anume aceea a omului ca scop final al existenței. De asemenea, departe se află personalismul lui Renouvier și de conceptul kantian al finalității și de structura sa formală. Cu finalitatea sa transcendentă, Renouvier face din om o ființă programată la un comportament care, în semnificația lui cosmică, nu-i întărește identitatea existențială. "Omul" lui Renouvier, fie el personalizat, de fapt, nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o depășește continuu. Fără îndoială că și persoana energetică evoluează către o mai profundă personalizare, către o mai bună ordine interioară și un mai suficient acord cu cultura (sufletul poporului), dar ea lucrează continuu pentru ea însăși. Vorbind în termeni kantieni, am putea spune că persoana energetică este "scop în sine", pe când cea personalist mounieristă este doar în ultimă instanță mijloc (un mijloc onorabil, desigur) al îndreptării către Dumnezeu. În primul caz, omul este scopul; în al doilea, Dumnezeu este scopul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ceilalți, căci ieșirea sa din sine are sensul integrării în mediul personal. Ea este capabilă de înțelegere; își asumă roluri prin care se dăruiește, rămânând, totuși, ea însăși. Comportamentul ei social este reglat valoric. Persoana înțelege statutul său specific, dar (kantian vorbind) și calitatea de "persoană" a celorlalți; își asumă riscul pierderii de sine, deși nu este posibilă o dizolvare a sa în mediul social, căci ea nu poate fi repetată. Unul dintre actele cele mai "personale" este dăruirea fără înstrăinarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ce au rostul de a introduce postulatele proprii personalismului (constatate și la filosofii personaliști prezentați mai sus; este vorba de realitatea originară, evoluție, finalitate și personalitate); are a doua însușire, în primul rând ca reinterpretare a structurii formale a conceptului kantian al finalității și, apoi, pentru că identifică realitatea originară cu energia. Încheiere Personalismul energetic între cunoașterea și re-cunoașterea de sine a omului Filiația personalismului energetic cu mișcarea contemporană a gândului filosofic este justificată, între altele, prin modelul de reconstrucție a umanului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
putea judeca pe baza celor câteva observații, niște ersatz-uri teoretice, modele metafizice ratate, fiindcă ele propun imagini și concepții ale omului în acord cu noile experiențe "științifice" și "spirituale" ale lumii moderne și postmoderne. Dar ele nu își asumă lecția kantiană (necesară, cred, pentru condiția metafizicii postmoderne, postkantiene, în fond) a căutării condițiilor de posibilitate a "obiectului" lor ultim, omul; și, în consecință, reconstruiesc umanul neîncorporând o altă idee kantiană, cu totul semnificativă și ea pentru construcția unor "antropologii" mai aproape de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale lumii moderne și postmoderne. Dar ele nu își asumă lecția kantiană (necesară, cred, pentru condiția metafizicii postmoderne, postkantiene, în fond) a căutării condițiilor de posibilitate a "obiectului" lor ultim, omul; și, în consecință, reconstruiesc umanul neîncorporând o altă idee kantiană, cu totul semnificativă și ea pentru construcția unor "antropologii" mai aproape de "adevărul" omului, de ceea ce el este, anume ideea privind statutul său ca ființă sensibilă și totodată inteligibilă; de aceea, cred, ele (naturalismele și absolutismele contemporane) dizolvă existența umană fie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
absolutismele contemporane) dizolvă existența umană fie în sensibil, fie în inteligibil; de fapt, fie constrâng umanul la o identitate cu natura, fie la una cu Absolutul (înțeles ca spirit pur). Pentru a nu se crede că pun sub condiția filosofiei kantiene "calitatea" unor construcții filosofice contemporane, am putea conta pe ideile ca atare, cele două formulate, fără a face trimitere directă la teoria care le consacră și la autorul ei, Kant. Am putea lucra așa, dar nu cred că astfel am
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Am putea lucra așa, dar nu cred că astfel am salva ceva; mai curând am ascunde un fapt: după Kant, cu o voință mai mult sau mai puțin conștientă de propriile hotărâri, s-a lucrat filosofic după "reguli de metodă" kantiene. Aceasta nu înseamnă că filosofia nu a trecut dincolo de kantianism. A trecut, dar l-a angajat pe acesta în propria sa devenire. O asemenea evaluare cu totul generală, așadar vagă, asupra unei stări de lucruri în filosofie și asupra puterii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de fire. Acest pas către re-cunoașterea de sine este reprezentat de determinarea omului ca ființă morală, prin urmare, imperfectă (statutul de ființă morală fiind semnul imperfecțiunii existențiale, al unei ființe sensibile și inteligibile totodată), dar supusă legii per-fecțiunii morale. Conceptul kantian care funcționează ca un dat, ca un element precomprehensibil față de actul recunoașterii de sine a omului, prezent în unele reconstrucții filosofice contemporane, este cel al imperativului categoric. Umanitatea este universalul la care participă oricare om; ea poate fi recunoscută de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
oricare om; ea poate fi recunoscută de fiecare în el însuși și la semeni. Nerecunoașterea sa la semeni înseamnă nerecunoașterea sa ca universal-dat-în-eul-propriu, înseamnă ratarea sa și, desigur, chiar pierderea "cunoștinței" despre om. Schimbarea tipului de explicație antropologică în filosofia kantiană trebuie luată în seamă, întrucât ea are valoarea unei mutații în planul tipurilor de reconstrucție a umanului; universalul uman se află în omul însuși, nu în afara sa. "De la Kant datează spune Georges Gusdorf ideea modernă a valorii sacre a persoanei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
află în omul însuși, nu în afara sa. "De la Kant datează spune Georges Gusdorf ideea modernă a valorii sacre a persoanei umane."306 Așadar, este vizat modelul explicativ al unei "noi antropologii". Cunoașterea antropologică își joacă încă un rol în reconstrucția kantiană; dar, cum știm, în forma unui proiect antropologic. Ținând seama de aceasta, putem înțelege izolarea relativă, într-un anumit context kantian, a per-soanei de personalitate (adică accentuarea ființei sensibile a omului), sau, în alt context, postularea libertății, sufletului nemuritor și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
306 Așadar, este vizat modelul explicativ al unei "noi antropologii". Cunoașterea antropologică își joacă încă un rol în reconstrucția kantiană; dar, cum știm, în forma unui proiect antropologic. Ținând seama de aceasta, putem înțelege izolarea relativă, într-un anumit context kantian, a per-soanei de personalitate (adică accentuarea ființei sensibile a omului), sau, în alt context, postularea libertății, sufletului nemuritor și a existenței lui Dumnezeu (altfel spus, accentuarea ființei inteligibile a omului). În ambele situații, universalul uman se află într-o condiție
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
accentuarea ființei inteligibile a omului). În ambele situații, universalul uman se află într-o condiție precară, fiindcă el nu mai dă seama, în mod absolut, de unitatea ființei umane, sensibilă și inteligibilă totodată. Totuși, nu aceasta este regula în filosofia kantiană; în limitele sale are valabilitate un tip de explicație a omului subsumat modelului "noii antropologii", care, pe de o parte, face posibilă re-cunoașterea de sine și care, pe de altă parte, își asumă și o sarcină propriu-zis "teoretică", întrucât constituie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
întrebarea despre posibilitatea metafizicii-știință și rezultatul demersului pe care aceasta îl pune la cale, anume ideea despre "critica rațiunii pure" ca un demers de scoatere la iveală a limitelor facultății de cunoaștere). Putem accepta, motivat, cred, faptul că în context kantian, actul recunoașterii de sine și cel al reinstaurării fundamentului metafizicii dobândesc sens numai împreună. Și suntem constrânși să admitem, în plus, că refundamentarea metafizicii nu este posibilă fără redeschiderea problemei omului și fără a acorda o șansă atât cunoașterii omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
explicativ se află în limitele "vechii" antropologii, sau în ale celei "noi"? Iată întrebările "finale" la care încerc să răspund pe temeiul celor prezentate în această lucrare. Fără îndoială, filosoful român nu a "respectat", în programul reconstrucției sale filosofice, exigențele kantiene ale metafizicii ca știință. Dar în privința "epistemei" introduse de Kant privind re-cunoașterea de sine a omului, el croiește și dezvoltă ideile în model kantian. Structura formală a finalității în legătură cu care a fost așezat determinismul prin finalitate (unul dintre conceptele fundamentale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]