1,874 matches
-
de partid care rezistă spasmelor acestui zgâlțâit de gradul 9 pe scara Richter sunt lăutarii. Ei deschid și închid lucrările ședințelor, consiliilor ori congreselor în care Marele Apucat intră președinte și iese papă. El însuși unul dintre cei mai zgomotoși lăutari ai „Ceahlăului gândirii” românești și a consoartei sale, „Savanta de renume mondial”, doamna Codoi, neînfricatul lider al tuturor fricilor clinice și patologice nu putea dichisi o infrastructură organizatorică mai potrivită decât cea bazată pe „Mache, zi-o p-aia cu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
din Iași erau din cele mai diverse. În 1774 sunt atestați evrei covrigari și brutari, în 1820 era atestată o breaslă a căciularilor evrei. Ei practicau și meseriile de cărămidari, ceasornicari, caretași, ceaprazari, cizmari, croitori, medici, dogari, butnari, fanaragii, casapi, lăutari, pecetari, pietrari, sticlari și geamgii, negustori și fabricanți de băuturi spirtoase. În Iași, atelierele și dughenele evreiești erau predominant dispuse pe două mari artere - Ulița Rusească și Ulița Hagioaiei. Conform catagrafiei din 1844, în Iași trăiau 6.168 evrei care
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
mare, unde sâmbăta seară, veneau fetele cu mamele lor , ultimele se așezau pe scaune la marginea sălii și privea u care este și cum arată băiatul care îi cheamă și îi joacă fa ta. Se cânta de către o formație de lăutari - și chiar tarafuri - venite din satele Dagâța,Valea Ursului. Toată noaptea se cânta și se dansau jocurile învățate de la părinți și bunici - sârba, hora, corăgheasca, polca, și din când în când, așa mai stilat, câte un tangou, vals, fox trot
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
boemei superioare, dar și al Bârladului lui Cezar Ivănescu, acesta e Alexandru Tacu-Zeletin. Poezia lui e un album cu imagini de epocă, Îmbălsămate În vinuri rafinate (de Cotnari, de Bohotin, de Huși...). Scriitura alertă, fantezista, parodica, topârceniană. Mai lipsesc doar lăutarii și caleștile poetului demnitar Costache Conachi, spre a stârni, pe ulițele târgului, deopotrivă, admirația cititoarelor și praful (colbul) metafizic al podețelor de lemn domnesc: ,,Noaptea-și duce umbră la Ciric pe jos/ Tot mai sunt prin Cucu străzi patriarhale/ Pe sub
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
gen. Aristotel Stamatoiu. * 253 „La Matale” s-a Închis. Maria, țiganca ce altă dată Își găsea fericirea Înecata Într-un pahar de „Party”, dat pe gratis, umblă acum pe străzi În căutarea unui alt sălaș al lui Bachus. Nici Clocoteală, lăutarul care-și plimba acordeonul prin zonă, nu a mai fost văzut, Actorii Naționalului ieșean mai Încearcă din când În când ușa cârciumii. „Închis. Zâmbește. Mâine va fi și de, atârnat pe geamul camuflat cu hârtie albă. mai rau”, stă scris
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
dar un tânăr, într-o haină ponosită și cu vioara sub braț, se prezentă după el la ghișeu. Crezându-l funcționar acolo, locotenentul hotărî să-l abordeze. Unii dintre camarazii lui făceau parte din speța căreia îi place ca un lăutar să le cânte, la un chef, romanțe la ureche. Așteptă afară, lângă cal: "Cântați la vioară, văd, domnule." Ca amator, răspunse tânărul, vizibil mulțumit să stea la taclale. Am repetiție, pregătim un mic concert pentru bolnavii de la sanatoriu. Locotenentul avu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
calic, mă Drugoiu? Bietul Drăgoescu rămase pe gânduri și nu putea să i treacă. știa perfect de bine că prietenul Caragiale, cel mai bun prieten al lui, plătise la Frascatti, cu două seri mai înainte, 600 lei, o petrecere cu lăutari, cu șampanie și cu câte și mai câte. și atunci îi veni o idee: — Mă, Iancule, tu ai dreptate, dar ia închipuiește-ți tu un lucru... — Ce să-mi închipuiesc, Drugoiu? — Închipuiește-ți, Iancule, că noi trecem amândoi, într-o dimineață, pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
prevaricațiuni, excese de băutură, joc de cărți și luxurie. Vechea admirație a unora din clasele noastre față de puterea moscovită pierise. Dar chestia Basarabiei dete lovitura de grație influenței rusești în România. Intrarea rușilor în țară făcuse bucuria nu numai a lăutarilor, birjarilor și a femeilor cu moravuri ușoare, dar și a unora dintre vechii boieri cari își aduceau aminte cu drag de vremea lui Kiseleff și a Regulamentului organic. Din numărul acestora era un descendent din familia Filipeștilor, un bătrân încărcat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vânătorilor, al israeliților, Marea lojă masonică națională română, Societățile germane, Societatea ungară, carul băuturilor spirtoase, berăriile Oppler și Luther, măcelarii. Aceștia vin cu 6 boi: 4 albi și doi negri, dar atât de frumoși că smulg aplauzele pe toată trecerea. Lăutarii, pescarii. Aplauze numeroase salută carul constructorilor români. Lăcătușii, topitoria Lemaître, Societatea de bazalt artificial, tâmplarii, dulgherii, tapițerii, plăpumarii, fabrica de bazalt artificial, săpunarii, fabrica de băuturi gazoase. Carul foarte frumos a fost desenat de pictorul Aman. Dintr-un bazin țâșnesc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se trânteau pe iarbă și începeau petrecerea. Erea pitoresc. Bărbații dezbrăcați la jiletcă or la cămașă, femeile cu tistimelele desfăcute, cu coadele resfirate, toți înviorați de băutură, vorbeau deodată ori cântau; câteodată, aceste petreceri se sfârșeau și cu strașnice păruieli. Lăutarii, nelipsiții lăutari, cântau la ureche de inimă albastră, din când în când auzeai câte un oftat prelung, chiote, glasuri răgușite. Când soarele începea să apună, grupurile se sculau și începeau să plece, lăutarii se mai țineau după câte unii mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe iarbă și începeau petrecerea. Erea pitoresc. Bărbații dezbrăcați la jiletcă or la cămașă, femeile cu tistimelele desfăcute, cu coadele resfirate, toți înviorați de băutură, vorbeau deodată ori cântau; câteodată, aceste petreceri se sfârșeau și cu strașnice păruieli. Lăutarii, nelipsiții lăutari, cântau la ureche de inimă albastră, din când în când auzeai câte un oftat prelung, chiote, glasuri răgușite. Când soarele începea să apună, grupurile se sculau și începeau să plece, lăutarii se mai țineau după câte unii mai „damblagii“, iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
petreceri se sfârșeau și cu strașnice păruieli. Lăutarii, nelipsiții lăutari, cântau la ureche de inimă albastră, din când în când auzeai câte un oftat prelung, chiote, glasuri răgușite. Când soarele începea să apună, grupurile se sculau și începeau să plece, lăutarii se mai țineau după câte unii mai „damblagii“, iar pocnetele oalelor sparte răsunau neîncetat până ce grădina se deșerta. Fiindcă obiceiul tradițional erea ca, după ce au petrecut bine, oamenii să dea cu oalele de pământ și să le audă pocnind ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
războiului, am [trăit] din plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a Sărbătorilor Pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt, amețindu-ne de emoții; am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul băieților când se întorceau cu vitele de la păscut, cântecele pline de duh ale fetelor și feciorilor la muncile câmpului. Mereu mă bucuram când, în zilele de sărbătoare, îmbrăcam ia cu flori și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
războiului, am recunoscut din plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a sărbătorilor pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt amețindu-ne de emoții, am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul băieților când, se întorceau cu vitele de la păscut, cântecele pline de duh ale fetelor și feciorilor la muncile câmpului. Mereu, mă bucuram, când, în zilele de sărbătoare îmbrăcam ia cu flori și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oară străbăteam acest colț de țară cu mașina. Într-un sat oamenii ne Înconjoară cu căldură. E Avrig, satul lui Gh. Lazăr. Și În fața casei Învățătorului Ranga am jucat hora Împreună În cinstea Americii pe care unii o cunoșteau. Cum lăutarii lăsau de dorit, am dat drumul la aparatul meu de radio și Într-un ritm săltăreț, al lui Fănică luca, am uitat de vamă și braț la braț cu reprezentantul finanțelor, am făcut Înfrățirea. Am ajuns la București la ora
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
au aranjat meniul și au decorat sălile. Am invitat toți prietenii români și francezi. Dintre cei care au fost acum douăzeci și cinci de ani erau de față Madeleine și Georges Dumézil, Stig Wikander, Cioran, Jacqueline. La un moment dat, au apărut lăutarii. Și, evident, inevitabila horă în care a intrat și Paul Ricœur, spre mirarea Simonei, care, ne spune, l-a văzut pentru întâia oară jucând...” - cf. Jurnal II, 10 ianuarie 1975. 3. În septembrie 1975, la Teheran, a avut loc al
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ei și mai ales pentru doamnele frumoase și elegante pe care le invitau să le amețească și să le deschidă inima. Nu e casă, mică, mare, să nu fie sărbătoare Nu e crâșmă, nu e bar, făr-un țap și-un lăutar Peste tot urlă Vasile, dragoste și veselie Din Pipera la Săcele dădea lumea din măsele Din Băneasa în Panduri clefănea lumea din guri Și-și spuneau mușcând din fleică : Grea e sărăcia, neică ! Pentru că ce femeie nu-și dorea să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
este că nu lucrează, ci trăiesc din furtișaguri și din cerșit. În fapt, unii dintre ei sunt meseriași pricepuți; au o tradiție În prelucrarea fierului, lemnului și aurului. Nimeni nu le contestă cel puțin o calitate: aceea de muzicieni Înnăscuți. Lăutarii sunt prin definiție țigani, iar muzica țigănească este o componentă importantă a sensibilității artistice din această parte a Europei. țiganii sunt minoritatea cea mai răspândită, oarecum egal, pe Întregul teritoriu al țării. Este, În ciuda termenului generic folosit pentru a-i
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
bufon și cu niște mustăți uriașe, bea de stinge și spune câte comedii toate de se tăvălesc de râs cucoanele. Tinerii joacă, parcă-s purtați de vârtejuri, joacă de nu mai pot, gâfâie și-s numai pic de apă; iar lăutarii țipă din scripci ca niște nenorociți cărora li se scot, cu clește de fierar măselele... Mă întorc în tabără cu cumătrul Zaharescu prin întunerecul slăbit al ceasului dinnaintea zorilor. Regimentele de artilerie și cavalerie duc caii la apă. Sus cerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la vânat și cu ocazia asta vine doctorul, care e un om cumsecade. E adus de morăriță, și moș-Brebu, care spune multe lucruri adevărate boerului. Cum bântuie tifosul în sat, și cum îngrijește doctorul de bolnavi. Întrecerea între doi țigani lăutari: unul bătrân vestit și unul tânăr, care-l învinge. Bătrânul îl sudue și-l proclamă mai tare decât el... Variații la o horă... Captar, deasupra stupilor. În vie Era toamnă: Câte una Nucile pe jos cădeau; Crengile-mpleteau cununa Frunților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
familie rămasă săracă care ține restaurant domnu Mișa fetița sora sa care cântă la piano. Atmosfera de bunătate și prietinie. 24 Iulie. Într-o familie de burghezi, sara. Reacționarismul și naționalismul. Povestiri despre petrecerile boerilor de odinioară cu săniile, cu lăutarii, cu samovarul în sanie, cu rachiu și șampanie. Troicele iarna. Cum în timpul ernii se carau petrecerile de la o moșie la alta... Așa s-au părăduit toate averile boerești. Caceaunu Mishodolschi. Nistrul văzut de sus, dela școala technică 25 Iulie. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eu că nu calcă bine. Azi vorbește cu unul, mâne cu altul. Unu-i spune cuvinte de cultură. Altul s-a găsit cu altele, până ce într-o bună zi i-a infiltrat amor. Deva Opera (biserica) Bâlciul. Muzica de cameră. Lăutari dela Deva. "Ce te ții așa măreață? Parcă n-aș ști cine ești!" etc. Morile la stradă, pe apa Cernei, alăturea de prăvălii. Patriarhalism. Servitorul dela școala normală, care a apărat zestrea școlii, când a plecat directorul vechiu (ungur). Cetățuile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dee părerea. Mata, duduie, ai mamă? N-am, puicuță. Nici tată? Nici tată. Nici copilași? Nici. Atuncea dormi singură? Și nu ți-i frică? Sărbătoare națională într-o reședință de plasă (Bivolari) cu discurs și procesiune în care cântă doi lăutari vioară și cobză și subprefectul primește grav felicitările preotului. Băieți de ovrei teribili și entuziaști. Spectacol ridicol și grimasant, pe când, de pildă, capra și plugușorul se desvoltă măreț și epic în aceleași locuri. La un accident răsturnare de trăsură soția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ș-un fel de meșter Perdaf? O ploae mare care spală văzduhul înăbușitor. Mercuri Joi în săptămâna Rusaliilor se serbează Ion Nou Iarmaroc (la Suceava la Sânziene?) Ovrei din Galiția, Armeni, Ruși cu hidromel? Oameni, flăcăi, femei frumoase dela munte lăutari țigani cimpoeri baci voinici Un sărac, care ține pe un moșneag de mână și-i istorisește cum a fost și el "om" odată... (Cu asta se începe?) Moartea lui Ștefan Vodă O vânătoare de vidre iarna O întâlnire a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
feciori Cum Gogolea cere întăiu un a comisului iese iar la oaste? căuș de galbeni și pe urmă În orice caz, Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]