13,725 matches
-
ninge sau îl apleacă astăzi un potop, Un zgomot m-a trezit din reverie, o pasare a spart un geam Și-mi amintesc de cum a fost, îmi amintesc cum noi eram. Mătasuri albe îmbracă patul, iar fluturii mai mor pe lampă Întinsă pe covor și nuda, este dorința mea ce te așteaptă, Încă mai scârție o ușă, măi cântă-un greier în balcon Vuind în noapte se aude mereu același avion. Aleile-ți păstreză pașii până și umbră, pe ziduri a
CAND NOI ERAM de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358494_a_359823]
-
Rumenit, cu miezul plin de soare, și copilul mic, abia mergând, ți-a întins, cu mâna lui, o floare. Să te bucuri că a înflorit cireșul lângă o tufa mov de liliac, că în lanul aurit de soare stau aprinse lămpile de mac Ca pădurea-n toamnă a ruginit poleind cărările cu luna, cineva ți-a spus, abia șoptit, seară la culcare, noapte bună! Fericirea nu e peste mări, nici de sus să n-o aștepți mereu, ea e aici, în
CHOSES SIMPLES, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357981_a_359310]
-
Rumenit, cu miezul plin de soare, și copilul mic, abia mergând, ți-a întins, cu mâna lui, o floare. Să te bucuri că a înflorit cireșul lângă o tufa mov de liliac, că în lanul aurit de soare stau aprinse lămpile de mac Ca pădurea-n toamnă a ruginit poleind cărările cu luna, cineva ți-a spus, abia șoptit, seară la culcare, noapte bună! Fericirea nu e peste mări, nici de sus să n-o aștepți mereu, ea e aici, în
CHOSES SIMPLES, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357981_a_359310]
-
îmbrățișat în tăcere. Săruturile au venit de la sine de ambele părți și dorințele, nelămurite în mare parte pentru ea, s-au născut cu repeziciune. S-au dezbrăcat încet, puțin câte puțin, acoperiți de pătură și de întunericul ușor destrămat de lampa de noapte, fără ca săruturile, împrăștiate cu generozitate peste tot, să înceteze. Palmele lor fierbinți dezmierdau fără încetare trupul celuilalt într-o plăcută neorânduială și își simțeau răsuflările din ce în ce mai adânci, mai zgomotoase, gâtuite de emoție... - Eugen, te doresc atât de mult
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
vreun trecător - gândit-am - și-a bătut întâmplător. Doar atât, un trecător. [ ... ] Și de-atunci, pe totdeauna, Corbul stă, și stă întruna,/ Sus, pe albul bust, deasupra ușii mele, pânditor,/ Ochii veșnic stau de pază, ochi de demon ce visează,/ Lampa își prelinge-o rază de pe pana-i pe covor;/ Știu, eu n-am să scap din umbra-i nemișcată pe covor./ Niciodată - Nevermore! Am privit, da, și mi-am spus că voi încerca să povestesc și altora, frumusețile văzute, grandoarea
VIZITAREA ORAŞULUI BALTIMORE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358041_a_359370]
-
octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Moș Constantin se sculă de dimineață, trase briciul pe bucata de piele de toval, întinsă pe un suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu făcea lumină suficientă, așa că ieșise în bătătură și agățase ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din bucăți de olană, lipite
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Tușa Floarea strânse totul de pe masă, moș Constantin o duse împreună cu canapelele în chiler[5]și se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Se duseră la culcare, că a doua zi trebuia să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alți cu școala. Trebuia semănat grâul de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
grădină, se scutură de frunze copacii de lumină, și nucul își aruncă tristețea-ngălbenită; gutuile-aurii și calde tufănele scânteie printre frunze... ca parfumate stele. Grădina, în somn adânc, sub verdele de aur, de toamnă-i prăbușită, arar și-aprinde tufănica o lampă pe tulpină și cade-o galbenă gutuie din creanga obosită. În sufletul misterios al Toamnei, e cald și bine... ascunsă, în semințe adormite, se plămădește dalba Primăvară. Toamna pe cărare Frunze ruginite, fluturări de-aripe peste care se aștern amintirile coborâte
FILE DE TOAMNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358081_a_359410]
-
acestor tehnologii lunare, care au ținut omenirea în întuneric timp de peste 100 de ani (așa cum s-a întâmplat cu “Generatorul electric fără fir a lui Nicolas Tesla) și care din păcate încă o mai ține și azi, luminându-ne cu „lampa lui Lenin”. Este vorba de înlocuirea unor Portaluri energetice lunare (stargate) cu alte Portaluri solare, pentru „redeblocarea mareică” a Lunii ( reblocată de ET-X-Y-Z) și permiterea intrării în universul nostru galactic a unei rase superioare de Cârmuitori Eonici, care au moștenit
SCRISOAREA NR.134 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358057_a_359386]
-
Adeseori se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn la mături Fitile, gaz de lampă Cârlige pentru rufe Cu scamatori la rampă, Covrigi, gogoși și trufe Arome de gutuie Mărar și leuștean Se plânge o duduie C-o împinge un golan Și-și tot rânjește buza Nerușinat cum cată, Și-i șifonează bluza ei, de
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
înfiori îți dai seama că este îngrozitor. Rembrandt a pictat un tablou intitulat ,,Lectură Bibliei.” În acest tablou este înfățișata o cameră spațioasa din vechea Olanda aranjată cu gust. Într-un pătuț doarme liniștit un copilaș, pe masa arde o lampă, o mamă tânără așezată pe un scaun citește din Biblie iar aproape de fereastră stă o bătrână foarte atentă la ceea ce se citește. Idea pictorului este de a ilustra următorul verset: ,,Căci acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu
CULOAREA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357570_a_358899]
-
Și ceea ce-au mai pus ei la cale repede nu era mare lucru de-mplinit. Încă de cu seară, Ruxandra își puse la îndemână, înr-o boccea, câteva lucrușoare de mare trebuință, alese pe furiș din ladița ei de zestre. Stinse lampa de opt focuri de pe peretele de deasupra mesei cu trei picioare și se prefăcu că se culcă mai devreme. Trecuse ceva timp până ce auzi la ușa tindei pe tată-său hodorogind, ca să pună lacătul cel mare. El, sărmanul, credea că
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
o aveau de împlinit a doua zi. Și se sculă dimineață, cu noaptea-n cap, ca să-i pregătească băiatului de-ale gurii pentru mersul la câmp. Buimăcită încă de somnul adânc al nopții, se miră când zări în odaia flăcăului lampa aprinsă. Și merse să-l laude că se învrednicește și el o dată să-i urmeze porunca. Dar mai bine nu intra ... Când deschise ușa încăperii cu geamlâc cât palma, Catrina înlemni ca o stafie, cu creștetul lipit de pragul de
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
prind în promoroacă vechile obloane/ și ograda doarme în oftat străin/ jarul nu-i pe vatră nici în iesle fânul/ din roșcate hornuri din vecini se urcă/ umbrele de fum/ cum așterne cerul/ spuzele albastre/ pe povești uitate”. „La lumina lămpii” autorului îi este dor de-o „poală de cuvinte” pe care bunica le aduna din livada basmelor vechi când zmeii erau plecați la vânătoare. În „Pământul care m-a sfințit” „Eu sunt amantul nebun al zăpezii/ Copilul târziu al luminii
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
Sabina Măduța Publicat în: Ediția nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Moto „Simți cum îți dă inima dintr-odată ți-o dă, cum ți-ar da un măr”. Ion Vlasiu - Sibinaa, Sibinuțaa, mai lasă cartea și stânge lampa că se gată fotoghinu... Vocea mamei care nu poate adormi de grijă se aude din camera alăturată. -Da mamă, da, o sting imediat, mai am puțin de citit. Dar eu nici gând să-i dau ascultare. - Sibinaaaa, se aude iar
ELOGIUL CĂRŢII de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357707_a_359036]
-
poate adormi de grijă se aude din camera alăturată. -Da mamă, da, o sting imediat, mai am puțin de citit. Dar eu nici gând să-i dau ascultare. - Sibinaaaa, se aude iar și n-am încotro. Cobor fitilul, suflu-n lampă și ies în verandă. E o noapte caldă de vară, cu aerul parfumat de ierburi înflorite. Crișul e la doi pași de casa noastră. Peste sălciile și plopiii ce-l mărginesc se ridică o lună mare, strălucitoare. Imi iau carte
ELOGIUL CĂRŢII de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357707_a_359036]
-
cu „s”!), Amalia, Samoilă, Aurente, Laurean. Sună de parcă le-ar fi inversat cineva literele. De unde or fi venit ele? Trecând pe lângă căminul cultural am dat de magazinul sătesc. “Bolda”, acum închisă, mirosea pe vremuri a boboroanțe și a petrol de lampă. Stă pustie, ca și sediul “Colectivei” care a acrit multe inimi de țărani, împingându-i spre colectivizarea forțată. Nici localul în care crâșmarul Ilarie servea rachie creierelor înfierbântate nu mai e în folosință. Aflu că sătucul neînsemnat a fost unul
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
cuminți în șiruri, precum zborul cocorilor, toamna. Teodor Dume ilustrat de Ștefan Tistu, un poet foarte interesant, de notorietate, cu un filon autentic și un aplomb deosebit. “prevestire lângă fereastra cu jaluzelele lăsate degetele tremurate ale bunicii croșetează liniște dincolo de lampa anesteziată de fum moare un păianjen dinadins o grămăjoară de nori proptește cerul doar părticica din colțul care bunica apunea că-i al ei... în rest nimic decât locul pe care stăm cu arendă sau orice altă temere... mai mult
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
oprise la oarecare distanță de peron, astfel că trebuise să-mi găsesc pe orbecăite drumul spre clădirea gării, călcând printre pietrele colțuroase ale terasamentului. Ceața deasă nu-mi îngăduia să disting altceva, privind în direcția ei, decât lumina lăptoasă unor lămpi fluorescente. Frigul dimineții și o vagă neliniște mă determinau să grăbesc pașii, împiedecându-mă de șine și traverse. Inima îmi venise la loc abia când, în sfârșit, începusem să recunosc unele detalii ale zonei. Nimic nu părea să se fi schimbat
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Între acestea, le puteam distinge pe măsură ce mă apropiam, atârnau ca odinioară, suspendate cu lanțuri, mai multe ghivece de flori. Binecunoscutul pavaj galben al peronului, aveam să constat curând, se denivelase, iar pe alocuri fusese înlocuit cu dale hidoase din beton. Lămpile fluorescente, montate, probabil, recent, distonau cu ambianța vetustă. După câteva minute, trenul din care descinsesem se pusese în mișcare. Stăruisem cu privirea în urma lui, până când mă făcuse să tresar zgomotul unei uși trântite. Insistasem să privesc în urma trenului, ca spre
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
dreptul ceasului cu cifre romane, imens, cu arătătoarele de grosimea brațului unui bărbat vânjos, indicau trei fără ceva, întârzie, îmi spusesem, intrând în holul gării. Holul era și el pustiu, iar cele două ghișee pentru vânzarea biletelor, închise. Dacă lumina lămpilor peronului n-ar fi pătruns înăuntru prin ferestrele aproape mătuite din cauza prafului și urmelor de muscă, mi-aș fi găsit cu greu drum printre băncile lungi, dispuse la întâmplare de cei ce le folosiseră cu o zi în urmă. Pe
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
între mine și tine acum e scaunul și o felie de pepene. schimb privirea și mă îndrept spre tine. din cuvintele tale aleg o frază și încerc să-i înțeleg sensurile. fața ta se strânge între uimire și tăcere. aprinzi lampa de noapte. citești, scriu. derulăm scena perfectă a plictiselii în doi. e liniște între mine și tine. disperarea și-a încetat curgerea. șterg fraza de la început și la sfârșit îi las trei puncte. dreptul de a alege rămâne intact. e
SCAUNUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358743_a_360072]
-
e drumul, au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a cinat împreună cu gazdele și s-a dus la el în cameră să se culce. Cum lumina de la lampa cu petrol așezată pe perete nu era suficientă pentru a distinge modificările survenite între timp așternutului de pe pat, se dezbrăcă și intră sub plapumă, numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare încât a sculat toată casa
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită prin grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și s-a dus și ea să se pregătească de culcare. A mâncat ceva în fugă, nu prea avea poftă de mâncare în ultimul timp și a plecat în camera unde Victor sforăia de zor. Se vedea că trudise toată
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
numai cu mici umflături pe picioarele fără cioarapi și pe mâini, provocate de scărpinat. “Ei, deltă am vrut, deltă am găsit!” ne spuneam, trebuia să suportăm consecințele. Cât timp fierbea mămăliguța și sfârâia peștele pe grătar, la lumina răspândită de lampa cu butan, ne-am montat clopoței pe bambine, în eventualitatea vizitei vreunui somn curios, venit să vadă cine îi încalcă teritoriul. Semnale despre existența lui am avut la amurg, când am reușit să-mi reglez tirul - am limitat lungimea nailonului
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]