KorAP: Find »[drukola/base=latent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...135 >

3,375 matches

Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484

de ordinul I: Conștiința de sine (Q3), Slăbiciunea eului (C ), Neîncredere (L), Culpabilitate (O) și Tensiunea ergică (Q4). Subiectul alege câte una dintre variabilele de răspuns da, uneori/câteodată/nesigur, nu. Se calculează scorurile pentru factorii de ordinul I, anxietatea latentă, manifestă și totală. 2) Inventarul de stări ale eului (Chalvin) este compus din 140 de afirmații pe care subiectul le evaluează ca fiind adevărate sau false. Inventarul conține subscale pentru factorii de gradul I, factori care îi generează pe cei

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Copil model Copil adaptat 12 Copil supus 6 Copil rebel 4. Interpretarea rezultatelor Analizând comparativ grupul de funcționari publici cu studii medii și pe cel al funcționarilor publici cu studii superioare, se constată existența unor diferențe între mediile variabilelor anxietate latentă și expresia manifestă a anxietății, semnificative statistic însă numai pentru anxietatea manifestă (t = 2.04, p =.044). Faptul nu surprinde, dat fiind că anxietatea manifestă este situațională, principala sa cauză fiind varietatea, complexitatea și varietatea sarcinilor pe care subiectul trebuie

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
92 92 Corelații la pragurile de semnificație: ** =.01, * =.05 O corelație pozitivă semnificativă s-a evidențiat și între anxietatea totală și comportamentele de tip Copil, rolul componentei manifeste a anxietății în determinarea tranzacțiilor Copil fiind mai important decât al celei latente (tabelul 4). Cele două subcomponente ale tipului Copil (liber și adaptat) au corelații diferite cu anxietatea: Copilul adaptat se vădește a fi puternic influențat de toate cele trei variabile ale anxietății (totală, latentă și manifestă), spre deosebire de Copilul liber imun la

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Copil fiind mai important decât al celei latente (tabelul 4). Cele două subcomponente ale tipului Copil (liber și adaptat) au corelații diferite cu anxietatea: Copilul adaptat se vădește a fi puternic influențat de toate cele trei variabile ale anxietății (totală, latentă și manifestă), spre deosebire de Copilul liber imun la orice influență. Mai mult, toate corelațiile sunt înalt semnificative, ceea ce indică faptul că predispoziția pentru manifestările Infantile la vârsta adultă este diferită în funcție de tipul de tranzacție adoptat (Copil liber sau adaptat). • Exemple de

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
curios de felul meu, devin pasionat când mă apuc să fac ceva. Dacă cineva mă înșală, sunt furios și asta se vede. Tabelul 4. Corelațiile dintre factorii secundari ai anxietății și tranzacțiile de tip Copil Tip de tranzacții Anxietate Anxietate latentă Anxietate manifestă COPIL .369** .264** .367** Copil liber .102 .040 .130 Copil adaptat .391** .288** .383** N = 94, Corelații la pragurile de semnificație: ** =.01, * =.05 4.2. Relația dintre anxietate și tranzacțiile de tip Părinte Tranzacțiile de tip Părinte grijuliu

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
și anxietate este nulă. Acest lucru se poate explica prin faptul că pe ansamblu comportamentul de tip Părinte este echilibrat, fără accente defensive (tabelul 6). Tabelul 6. Corelațiile dintre anxietate și tranzacțiile de tip Părinte Tip de tranzacții Anxietate Anxietate latentă Anxietate manifestă Părinte grijuliu .094 .027 .127 Părinte normativ -.155 -.055 -.201 Părinte -.032 -.016 -.038 N = 94, Corelații la pragurile de semnificație: ** =.01, * =.05 • Exemple de itemi pentru identificarea stării de Părinte: Părintele sfătuitor: Când un coleg de serviciu

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
că sunt utile comunicării și reflecției. Sunt un tip descurcăreț și reușesc să ies basma curată și din situații delicate. Tabelul 7. Corelațiile dintre anxietate și tranzacțiile de tip Adult Tip de tranzacții Q3 C L O Q4 Anxietate Anxietate latentă Anxietate manifestă Adult -.154 -.334** -.260* -.213* -.245* -.385** -.280** -.380** N = 94, Corelații la pragurile de semnificație: ** =.01, * =.05 Dacă scorurile la tipurile de tranzacții sunt normalizate, se obține reconfirmarea concluziilor anterioare, deoarece tranzacțiile de tip Copil corelează semnificativ

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
conflictul și neadaptarea sunt specifice Copilului, Adultul se află la polul opus, iar Părintele nu este în nici un fel influențat de ele. Tabelul 8. Corelațiile dintre anxietate și tranzacțiile de tip Copil, Adult și Părinte Tip de tranzacții Anxietate Anxietate latentă Anxietate manifestă Adult -.292** -.238** -.266** Copil .369** .264* .367** Părinte -.036 -.053 -.013 N = 94, Corelații la pragurile de semnificație: ** =.01, * =.05 4.4. Relații între vârstă, studii, anxietate și tipurile de tranzacții În corelațiile determinate între valorile măsurate

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
și factorii de ordinul II și III ai anxietății. În schimb, anxietatea totală și cea manifestă corelează semnificativ negativ cu nivelul de instruire, la un prag de semnificație p =.04. Analiza factorială a covarianței variabilelor vârstă, tip de tranzacție, anxietate latentă și anxietate manifestă evidențiază patru factori secunzi răspunzători de 57,87% din varianță. Primul factor răspunzător de 20,08% din varianță asociază vârsta, tranzacțiile de tip Adult, Părintele sfătuitor, cel salvator și, respectiv, protector. Al doilea factor, cu o contribuție

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
la varianță Factori de ordinul II Variabile Totală Individuală medii 73.71 26.64 FS 1.1 Tranzacții de tipul Adult, Părinte sfătuitor, salvator și, respectiv, protector 17.08 FS 1.2 Tranzacții de tipul Copil model și supus, anxietate latentă și manifestă 10.99 FS 1.3 Tranzacții de tipul Părinte persecutor 10.34 FS 1.4 Vârsta 8.67 FS 1.5 Tranzacții de tipul Copil liber superioare 62.52 23.01 FS 2.1 Vârsta, tranzacții de tipul

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

la întrebări de genul: cum trebuie să se realizeze supervizarea (care este stilul ei), astfel încât să crească productivitatea? Cât de importantă este motivația și satisfacția celor supervizați pentru creșterea productivității? Ce rol joacă în relația dintre supervizare și productivitate factorii latenți, cum ar fi: personalitatea, cultura, apartenența socială și nivelul de educație al celor supervizați? S-au realizat statistici și s-au produs experimentări ale influențelor pe care diverse variabile latente le-ar avea asupra supervizării. Analiza unor cercetări realizate în

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Ce rol joacă în relația dintre supervizare și productivitate factorii latenți, cum ar fi: personalitatea, cultura, apartenența socială și nivelul de educație al celor supervizați? S-au realizat statistici și s-au produs experimentări ale influențelor pe care diverse variabile latente le-ar avea asupra supervizării. Analiza unor cercetări realizate în perioada de expansiune industrială postbelică (în caseta de mai jos sunt examinate ipotezele și concluziile a două studii de acest gen) reliefează faptul că legătura dintre supervizare și productivitatea muncii

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Analiza unor cercetări realizate în perioada de expansiune industrială postbelică (în caseta de mai jos sunt examinate ipotezele și concluziile a două studii de acest gen) reliefează faptul că legătura dintre supervizare și productivitatea muncii este mediată de anumiți factori latenți, ce țin de personalitate, dar și de structuri sociale. Practicianul poate reține de aici că stilul de supervizare ar putea crește sau, dimpotrivă, ar putea reduce eficiența activităților supravegheate. Studii despre relația dintre supervizare și productivitate Day și Hamblin (1964

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
majoritatea experimentelor de laborator au găsit o strânsă corelație între stilul de supervizare și variabilele dependente, cum ar fi productivitatea și satisfacția în muncă. Experimentele care au dus la rezultate contrare, sunt explicate de cei doi prin introducerea unei variabilei latente: „self esteem a supervizaților”. Pentru experimentele lor, Day și Hamblin vorbesc despre două continuumuri de stiluri ale supervizare. Primul stil se întinde între „închis” și „anomic”, celălalt este de la „punitiv” la „nonpunitiv”. Stilul de supervizare închis este descris printr-o

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
sau violează normele. Supervizarea nonpunitivă presupune o poziție ușor distantă sau dezinteresată, caracterizată prin absența recompenselor și pedepselor. Să notăm ideea că productivitatea muncii (cu sensul de eficiență) este produsul stilului de supervizare, dar nu direct și prin intermediul unor variabile latente. Procesul prin care are loc influența a fost descris de Day și Hamblin cu ipotezele următoare: stilul punitiv sau închis de supervizare conduce la experiențe de frustrare printre supervizați; când supervizații sunt frustrați, va descrește productivitatea, va crește cantitatea de

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
comunitar). Aparent, creșterea numărului de acte, proceduri și avize pe care trebuie să le realizeze beneficiarii poate fi identificat ca factor explicativ în prelungirea duratei de implementare a proiectelor. Dar nu acest factor este responsabil de întârzieri, ci alte variabile latente, cum ar fi: lipsa unei culturi antreprenoriale bazată pe contracte oneste și pe respectarea lor, slabe abilități de organizare în vederea diviziunii muncii în cadrul grupurilor de inițiativă din mediile sărace, inexistența unor practici de „angajare scrisă” a membrilor comunității (din această

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Cu câteva zile înainte de prima întâlnire, pune un anunț de reamintire asupra întâlnirii. În relația dintre comunitate și agenția de dezvoltare comunitară, facilitatorul acționează ca intermediar. Relația poate fi pusă și în termeni de cerere-ofertă. Comunitățile au probleme și cerințe latente sau manifeste de rezolvare a acestora. Ceea ce face facilitatorul este să „aducă la suprafață”, în conștiința locală, natura problemelor și resursele locale de soluționare a lor. Toată acțiunea sa este însă conformă cu un model de acțiune specific agenției pe

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466

raporturilor interpersonale și a mecanismelor conflictelor intramicrogrupale: „Practicienii dinamicii grupului arată că ceea ce blochează, progresul unui grup către soluția unei probleme este mai puțin o chestiune intelectuală sau operatorie, cât mai ales un complex afectiv care oprește grupul: o tensiune latentă între doi membri, opoziția unui lider care vrea sa se impună”. Orientarea, profesională, ca problemă socială maioră, reprezintă o sarcină, de raționalizare în acțiunea de adaptare a persoanei la diversitatea de activități productive pe care le implică organizarea din ce în ce mai complexă

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
care creează sensul psihanalitic propriu-zis al termenului „complex” este Carl Gustav Jung. Acesta, imaginănd, pe baza unor cerecetări experimentale efectuate în perspectiva teoriei „inconștientului colectiv”, testul „asociațiilor de cuvinte”, susține că orice perturbare în răspunsuri este „indiciu al unui complex latent”. „Această metodă (metoda asociațiilor) - va scrie Jung în Psihologia inconștientului - arată în manieră exactă și experimentală existența conflictelor înglobate în ceea ce au numit complexe: conglomerate de reprezentări ideo-afective, care-și trădează existența prin perturbări critice ale experienței”. Comentând definiția lui

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442

timp, muzeul mexican și șanțul de scurgere al șoselei care ducea la Borovo Naselje, Olvido Ferrara Îl iubise, fără Îndoială. O făcuse În modul ei deliberat și vital, egoist, cu un zaț de tristețe inteligentă În pauze. În jurul subtilei melancolii latente pe fundalul privirii și vorbelor ei, el se mișca mereu cu cea mai mare precauție, ca un jefuitor prudent, Încercând să nu dea ocazia de a se face explicit. Florile continuă să crească, impasibile și sigure de ele, spusese ea

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547

instituționalătc "Cenzura, supraveghere instituțională" Teatrul s-a aflat adesea la originea unor fenomene de efervescență cu urmări imprevizibile. Dacă n-a suscitat decât uneori adevărate frământări populare, în cea mai mare parte a timpului el a întreținut un anumit apetit latent pentru răzvrătire. Și cum Puterea a înțeles acest lucru, ea a exercitat un control sporit al textelor reprezentate, iar acest tip de cenzură, deși viza și alte practici, a fost aplicat în teatru cu cea mai mare intransigență. Verificarea textelor

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452

Analiza fluctuației are o mare importanță pentru firmă, deoarece aceasta urmează să evidențieze cauzele unor fenomene cu efecte negative. Fluctuația se prezintă sub două aspecte: ca un fapt consumat sau fluctuația efectivă (activă); ca un fenomen În devenire - fluctuația potențială (latentă) - atunci când sunt cunoscute intențiile de părăsire a firmei din anumite cauze. Fluctuația potențială poate deveni efectivă dacă nu sunt luate măsuri care să preîntâmpine plecările. Dimensiunile fluctuației efective sau ale celei potențiale reflectă o multitudine de aspecte generatoare ale acesteia

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
mobilitatea ~ 68 nevoile ~ 23, 40, 82 poziția În cadrul ~ 40 sediul ~ 53 sistemul de indicatori economico‑financiari ai ~ 111 viabilitatea și competitivitatea ~ 140 Fișa ~ de descriere 42 ~ postului 179, 184 Flexibilitatea 64 Fluctuație 83, 84, 110, 111 ~ efectivă (activă) 85 ~ potențială (latentă) 85 Fond(-uri) ~ fixe 101 ~ fixe active 101 ~ tarifar de salarii 107 valoarea ~ fixe 141 Formare 63 ~ continuă 24 Formular 32, 36, 40, 51, 56 ~ de angajare 55 ~ de candidatură 55, 198 ~ de cerere 55 ~ de cerere de angajare tip

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

cea de-a doua etapă pune În evidență, alături de forma armată a rezistenței, o rezistență civilă și se desfășoară Între 1953 și 1989. Ambele etape evidențiază faptul că societatea comunistă s-a construit și apoi s-a manifestat pe un latent casus belli, În condițiile În care comunismul, este știut, s-a manifestat ca o „societate punitivă”, În accepțiunea dată de M. Foucault, o societate În care dușmanul de clasă e obiectul unui rasism de stat12. Societatea comunistă ca societate ordonată

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Unei opresiuni ordonate și supraordonate i se opune o rezistență proteică. Comunismul se instalează În țările din Est pe un incomensurabil deficit de legitimitate În perspectivă istorică. Chiar În condițiile În care democrația În general germinează structuri ce „facilitează aplicarea latentă a forței, opresiunea persoanei de către altă persoană prin violența structurală, insesizabilă, ce modelează ideologii, valori și dependențe”13 specifice ulterior regimurilor totalitare, fasciste și comuniste, În zona estică a Europei deficitul de legitimitate se originează istoric și este un adevărat

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]