15,723 matches
-
în numele meu personal și al întregului Comitet Central, vă urez...”. Personal nu e un cuvânt vechi în limbă; primele sale atestări sunt din secolul al XIX-lea, când a fost preluat din mai multe surse (etimologia sa e multiplă: italiană, latină, germană, franceză). Interesant e că de la început cuvântul a fost folosit ca marcă de focalizare; primul citat înregistrat de Dicționarul limbii române (DLR, Litera P, 1974) este din Dinicu Golescu, în forma adverbială personale: „Eu personale nu am nici o pricină
Eu personal... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5578_a_6903]
-
Snowden era așteptat să ajungă în Ecuador, dar lucrurile s-au complicat și americanul au rămas în zona de tranzit din Rusia. Correa a spus că pentru moment Edward Snowden ”e în mâinile Rusiei”, iar dacă va ajunge pe teritoriul latinilor situația sa va fi luată în discuție. ”Sugerez să discutăm cu Assange pentru un mai bun control al situației. Din afară, pare că el conduce spectacolul”, se arătă în corespondență ajunsă în presă a unui membru al Guvernului de la Quito
Cazul Snowden, distrugător pentru Assange: Ecuador i-ar putea retrage azilul politic by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55882_a_57207]
-
națională din Basarabia. În anul 1988, în calitatea sa de redactor-șef al revistei ‘Nistru’, devenită ulterior ‘Basarabia‘, are curajul să publice istoricul articol ‘Veșmântul ființei noastre’, de Valentin Mândâcanu, care a aprins flacăra conștiinței naționale în lupta pentru alfabetul latin. În revista ‘Basarabia‘ condusă de poetul Dumitru Matcovschi a văzut lumina tiparului și Sfânta Scriptură în alfabet latin și ‘Doina’ lui Mihai Eminescu. La 17 mai 1989, Dumitru Matcovschi a suferit un accident, în urma căruia a scăpat cu viață în
A murit Dumitru Matcovschi. În Moldova, sâmbătă, zi de doliu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55910_a_57235]
-
are curajul să publice istoricul articol ‘Veșmântul ființei noastre’, de Valentin Mândâcanu, care a aprins flacăra conștiinței naționale în lupta pentru alfabetul latin. În revista ‘Basarabia‘ condusă de poetul Dumitru Matcovschi a văzut lumina tiparului și Sfânta Scriptură în alfabet latin și ‘Doina’ lui Mihai Eminescu. La 17 mai 1989, Dumitru Matcovschi a suferit un accident, în urma căruia a scăpat cu viață în mod miraculos după șase luni de comă, urmate de peste 20 de intervenții chirurgicale. Deși marcat de acea întâmplare
A murit Dumitru Matcovschi. În Moldova, sâmbătă, zi de doliu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55910_a_57235]
-
lumină aspra unor secrete bine păzite între zidurile Vaticanului. Papa, a recunoscut recent că la Vatican se prectică orgiile. În urma unei conversații private, pe care Papa a avut-o cu lideri a unui grup cheie din Biserica Catolică a Americii Latine a reieșit faptul că între zidurile Vaticanului există preoți și înalți funcționari ai Bisericii care sunt homsexuali. Organizația regională pentru ordinele preoților și măicuțelor din America Latină și Caraibe (CLAR) a confirmat că liderii săi au trecut în scris un rezumat
Misterul dintre zidurile Vaticanului, dezvăluit de Papa Francisc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56036_a_57361]
-
resurse cheie. Într-o analiză geopolitică, publicată pe pesurse.ro, deputatul PC, Ovidiu Raetchi, spune că reconfigurările majore ale istoriei se fac în jurul resurselor-cheie. Militare, materiale, energetice. ”Aurul din Munții Apuseni le-a venit de hac, spuneam, si dacilor. Suntem latini grație aceluiași aur pentru care ne ciondănim azi; niciodată Traian nu ar fi acceptat finanțarea unui război costisitor peste Dunăre doar pentru că geții se purtau obraznic, ca o mică putere zonala. Fără Roșia Montană, așa zicând, azi vorbeam lima slavă
Ce interese au SUA, Rusia și Ungaria față de Roșia Montană by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50818_a_52143]
-
cadru superior în prag de pensionare. Pe seară, își scrie memoriile. Memorii despre un timp recent, sau memorii despre orice timp anterior la care recentul s-a adăpat: gaullismul la Stat, noul roman la Port-Royal, literatura pitorească la folclor, cartierul latin la dedalul parizian medieval; și, mai ales, deconstrucția la Revoluție. Pe măsură ce prestigiile mărcii se veștejesc, etichetele, altădată făcute și lipite la repezeală din urgența de a pune în practică o mașinărie discursivă demult proiectată, se blurează, se scorojesc. Privirile se
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
Editorialul meu de astăzi conține un punct de vedere personal, pe care îl voi dezvolta la colocviu. Exilul reprezintă o realitate foarte veche și, firește, nu numai și nici măcar prioritar în literatură. Unul din primii exilați a fost Ovidius, poetul latin care și-a scris ultimele opere la Tomis, Constanța de astăzi, la câțiva kilometri de locul unde se desfășoară Festivalul. Se știe că Marele Premiu, pe care îl acordăm în fiecare an, îi poartă numele. Exilații au fost dintotdeauna indezirabili
Exilul și literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5478_a_6803]
-
nu este împotriva acestei decizii, însă ar vrea ca Republica Moldova să ia în considerare interesele locuitorilor din regiunea transnistreană. Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit joi că limba oficială a Republicii Moldova este "limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine", conferind statut de normă constituțională Declarației de Independență a țării, adoptată în august 1991.
Ce reacţia a avut Rusia după ce Moldova a recunoscut limba română by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55056_a_56381]
-
limitativă, cum să nu le proclami dinamica necesară și să nu le detectezi pînă în filigranul ultim al rostirii? Chiar la nivelul straturilor ei străvechi, evidența care ne iese în cale este de un ordin superior fixațiunilor inerte. Dacă numele latin al speței celei mai curente, din preajma noastră, mărunta vrabie, întrupînd neîndoielnic modestia, dacă passer a putut urca pe firmamentul filiațiilor lingvistice, astfel încît să ne dăruie, pe românește, numele generic al pasarii, clasa imensă în care încap mii de spețe
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Despre sufletul îngeresc și alte definiții Ibn Șină (Avicenna), unul din filozofii fără de care Europa ar fi arătat altfel, a apărut în colecția „Bibliotecă medievală”, coordonată de Alexander Baumgarten, a Editurii Polirom, cu un volum trilingv: Cartea definițiilor, în arabă, latină (traducere de Andrea Alpago în 1546) și română (traducere de George Grigore - același care a transpus în limba română Coranul). Demersul, de mare seriozitate, beneficiază de note și comentarii ample (George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi, Mădălina Pântea), de un
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
beneficiază de note și comentarii ample (George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi, Mădălina Pântea), de un foarte util tabel cronologic și o „hartă a peregrinarilor” învățatului (datorate lui Gabriel Bițună), iar cititorul își poate formă (dacă știe arabă, greacă și latină) propria părere asupra modului în care Ibn Șină a „transferat anticii” în Europa medievală. Este cunoscut faptul că „șeicul șeicilor” (sau „șeicul din frunte”, cum e tradus în acest volum al-shayh alra’is) i-a continuat pe Aristotel și alți
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
că pe o noutate în epoca pomeneș te Maimonide părerea lui lui Ibn Șină că „sufletul e intelect dobândit”, creat odată cu trupul, dar nedispărând odată cu acestă (linie pe care au mers filozofii medievali evrei și, mai tarziu, Spinoza). Desigur, traducerile latine au răspândit scrierile medicului-filozof în asemenea măsură, încât, de exemplu, fără recunoașterea „datoriei” avicenniene, scrierile lui Thomas d’Aquino ar fi de neînțeles: atât Summa Theologica și Summa contra Gentiles, cât mai ales De Ente et Essentia, în care filozoful
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
într-o limbă modernă a Definițiilor. Tot în linia acestei cercetătoare (M. A. Goichon, Lexique de la langue philosophique d’Ibn Șină, Desclée de Brouwer, Paris 1939) a fost alcătuit și un mic glosar de corespondențe între termenii arabi, aristotelici și latini, la realizarea căruia au contribuit, „în egală măsură”, George Grigore, Dragoș Calmă, Mihai Maga, Iovan Drehe și Alexander Baumgarten. Ibn Șină (Avicenna), Cartea definițiilor, ediție trilingva. Bibliotecă medievală. Traducere din limba arabă, studiu și bibliografie de George Grigore. Note și
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
Șină (Avicenna), Cartea definițiilor, ediție trilingva. Bibliotecă medievală. Traducere din limba arabă, studiu și bibliografie de George Grigore. Note și comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi și Mădălina Pântea. Tabel cronologic de Gabriel Bițună. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului și a comentariilor lui Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander Baumgarten. Polirom, 2012. „Legile eterne ale politicii, economiei, diplomației“ Între cele trei mari arii de civilizație filozofica, alături de islam și de gândirea chineză
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
Nu cu săptămânile, cu anii,/ De pe-o zi pe alta-mbătrânești.” (Cupa). Temă pe care o vor relua și Minulescu în registrul minor, și Arghezi în cel grav. Fără să aibă, însă, această simplitate deconcertantă a constatării, aproape de elegie latină de pe la începuturile literaturii. Nimic grav, doar o fatalitate a cărei mărturisire senină o face și mai de speriat. E, Radu Stanca, așa cum îl arată presimțirile, un poet care-și știe destinul? Sorocul de viață scurtă și de posteritate, să zicem
Drum de picior by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4507_a_5832]
-
--- Cu 2070 de ani în urmă, cel mai mare orator și filosof latin, Marcus Tullius Cicero, a fost ucis de oamenii lui Antonius pe când se pregătea să emigreze în Grecia. Ștrangulat și apoi decapitat de Herennius, un paricid pe care Cicero îl salvase de la moarte, în urma unui răsunător proces, a primit, se pare
Moartea lui Cicero () [Corola-journal/Journalistic/3432_a_4757]
-
acest genial scriitor popular trăiește conștiința unei mari culturi, la care participă și spre care se întoarce cu o admirație și încredere vrednice de orice umanist european.” La fel cum umaniștii Renașterii se adăpau la izvoarele culturii clasice, greacă și latină, tot așa Creangă recurge la „izvoarele milenare ale folclorului”, de unde extrage „după necesitățile creației sale, răspunsurile consacrate ale înțelepciunii populare”, geniul nefăcând decât să profite de asemenea filon generos. Pledoaria nu se oprește aici. „Opera lui Creangă comunică din toate
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
călugării, dar și moravurile vremii, spre gluma corozivă, licențioasă, impudică din Decameronul (scris între 1348-1353), dar și spre melancolia rememorării; este primul modern care l-a citit pe Homer în original și a încercat o traducere a Iliadei în limba latină, dar și primul care scrie despre nestatornicia omenească și nenorocirile bărbaților iluștri 8, povestiri batjocoritoare, violente în limbaj, vesele, glumețe. Grotescul este identificat de Zoe Dumitrescu-Bușulenga încă din prima poveste publicată de Creangă, Soacra cu trei nurori (1875), unde feciorii
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
și rămasă, vreme de un pătrar de mileniu în manuscris. Ea se deschide cu un cuvânt introductiv semnat de academicianul Eugen Simion, în care subliniază farmecul limbii acestei tălmăciri a Sfintei Scripturi, amestec de grai popular ardelenesc și savantă sintaxă latină; cu ocazia aniversării centenarului Serbărilor jubiliare ale Astrei la Blaj (1911), a lansat în prezența colectivului de „autori”, ediția integrală a operei lui Ioan Budai-Deleanu, însoțită de un studiu introductiv semnat de Eugen Simion, adevărată micromonografie a celui care ne-
Aniversări: Eugen Simion – 80 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3687_a_5012]
-
Sau am auzit vag. Cu atât mai mult ne încurcă (inclusiv în pronunție) sintagme ca ignoratio elenchi ad baculum, sau, din altă categorie, fallacia a dicto secundum quid ad dictum simpliciter. De vină e, cu siguranță, și precaritatea studiului limbii latine (a limbilor clasice, în general) în școli. Dar și, de ce să n-o spunem, faptul că aceste tipare aparțin, în fond, jargonului profesional al logicienilor. Și alte științe își au codificările lor specifice, pe care, noi, ceilalți, le privim, de
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
Scurtu din București; a doua se păstrează la Arhivele Naționale. București. Fond Ștefan Milcu, iar a treia se găsește în colecția bibliofilului Constantin Dinescu din București. 1. Grigore Tănăsescu (n. 1923 - m. 1997), istoric literar, eseist și traducător din literatura latină. 2. Stan V. Cristea - Constantin Noica - Repere bibliografice. București, RCR Editorial, 2009, 254 pagini. [Cuprinde 4054 de poziții bibliografice]. 3. Mihai Șora (n. 1916), eseist și cărturar de elită. A fost, câtva timp, director la Editura de Stat pentru Literatură
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
Oceanos Potamos”, adică Dunărea. De-a lungul istoriei ei au iradiat În toate direcțiile ducând la separarea În popoare și diversificarea limbilor și a culturii. Cristofi Cerchez afirmă: „La Început omenirea a format o singură masă, o singură rasă - rasa latină, răspândită pe tot cuprinsul Europei, și chiar În afară de Europa, cu centrul de pornire În Dacia (Dacia preistorică și istorică). Misteriosul poet, actor și vizionar Jean Parvulesco (1929-2010) scria: „Je pense que l’heure est vraiment venue pour reconnaître qu’en
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
mai mari de populații: scit, trac. Desigur nu am putut epuiza complet sursele imense avute la dispoziție, iar veridicitatea unora poate fi Îndoielnică. Unde a fost posibil am citat sursele originale, fără a Îngreuna inutil parcurgerea textului cu citate grecești, latine sau din alte limbi. Unele din informații sunt contradictorii sau aparent contradictorii (spre exemplu comentariile medievale sau moderne referitoare la originea poporului și a limbii noastre daco-tracă sau romanolatină), dar nu acesta a fost scopul lucrării, de a face lumină
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
priviți pe-al vostru. Cu cât veți săpa mai adânc, cu atât veți vedea țâșnind viața” (Elie Dulcu, Românii, o anti chitate arhaică, c. I.). Cristofi Cerchez afirmă: „La Început omenirea a format o singură masă, o singură rasă - rasa latină, răspândită pe tot cuprinsul Europei, și chiar În afară de Europa, cu centrul de pornire În Dacia (Dacia preistorică și istorică). Scrieri pierdute despre daci Cea mai mare parte a lucrărilor vechi despre daci a fost pierdută sau distrusă intenționat, numărul acestora
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]