2,513 matches
-
23, Călugărul bătrân îmi șoptește din prag (Faiblement sur le seuil m'appelle le vieux moine), p. 31 ; c) leș poèmes traduits dont le tiret a été remplacé par deux points : Lucian Blaga, Din cer a venit un cântec de lebădă (Du ciel est descendu un chant du cygne), p. 39, De mână cu Marele Orb (Le rând aveugle par la main), p. 49 ; d) leș poèmes traduits dont le tiret a été remplacé par un point virgule : Lucian Blaga, Motto
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
muet comme un cygne./ Dans son pays/la neige des créatures tient lieu de parole./ Son âme interroge silencieuse,/séculaire est să quête,/dans le temps sans fin/jusqu'aux frontières ultimes. " (Texte source : " Lucian Blaga e mut că o lebădă./ În patria să/Zăpadă făpturii îi ține loc de cuvânt./ Sufletul lui e în căutare,/în muta, seculară căutare,/de totdeauna,/și până la cele din urmă hotare. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 225). 801 Lucian Blaga, Hronicul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
că nimic în fonetică, morfologie și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și melancolia rămânând stări pasagere ale unui univers afectiv echilibrat. Țara cailor, La umbra, Noaptea când caii sunt câteva dintre poeziile ce „citează” titlul volumului, caii sălbatici reprezentând forța primordială, nealterată de deformările socialului, puternică și ocrotitoare. Romanul Vacanța cu lebăda (1985) se reține prin personajul principal, o adolescentă. Sondarea sufletească bine nuanțată, autenticitatea redării unei vârste aflate la cumpăna dintre visare și ștrengărie, alternarea faptelor narate și a timpului povestirii cu plăsmuiri din imaginația fetei, plină de poveștile copilăriei, cât
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
București, 1963; Fetița, soarele și cocostârcul, București, 1964; Dacă deschid ușa, București, 1968; Numărătoarea, București, 1969; Omul de zăpadă, București, 1971; Ultimul om de zăpadă, București, 1975; Abecedarul din iarbă, București, 1979; La umbra cailor sălbatici, București, 1984; Vacanța cu lebăda, București, 1985; La revedere, elefant, București, 1989; Frica și... alte spaime, București, 1996; Moda de toamnă, Râmnicu Sărat, 1999. Repere bibliografice: Florin Manolescu, Titel Constantinescu, „Numărătoarea”, RL, 1970, 13; Nicolae Bârna, „Vacanța cu lebăda”, RL, 1985, 51; Liviu Grăsoiu, Despre
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
cailor sălbatici, București, 1984; Vacanța cu lebăda, București, 1985; La revedere, elefant, București, 1989; Frica și... alte spaime, București, 1996; Moda de toamnă, Râmnicu Sărat, 1999. Repere bibliografice: Florin Manolescu, Titel Constantinescu, „Numărătoarea”, RL, 1970, 13; Nicolae Bârna, „Vacanța cu lebăda”, RL, 1985, 51; Liviu Grăsoiu, Despre frică, spaimă, teroare..., LCF, 1996, 45; Carol Isac, Un jurnal din anii fricii. Viața de zi cu zi în România ceaușistă, „Orient Expres” (Tel Aviv), 1997, 106; Liviu Grăsoiu, Postume, LCF, 2000, 2; Marina
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
de piatră, Timișoara, 1940; Elogiul simplității, București, 1967; Blaga în marea trecere, București, 1970; Iancu și Pajura. Capul din fântână, Reșița, 1972; Avram Iancu, București, 1972; Arhitectura gândului, Cluj, 1977; Fericita jale a Cumbriei, Timișoara, 1979; Focul rece, Timișoara, 1982; Lebăda solară, București, 1984. Repere bibliografice: I. Jivi-Bănățeanu, Tânărul poet Pavel Bellu, „Luceafărul”, 1936, 11; E. Secoșan, „Candelabre albastre” de Pavel Bellu, „Reșița”, 1937, 40; M. Georgescu, „Flori de piatră”, VS, 1940, 2406; I. Arcaș, „Elogiul simplității”, „Făclia” (Cluj), 1967, 6408
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
august; Ion Cocora, Avram Iancu, TR, 1973, 10; Nicolae Țirioi, Barocul bănățean, O, 1973, 7; Ungureanu, Imediata, I, 59, 102-103; Nicolae Țirioi, „Focul rece”, „Drapelul roșu”, 1982, 11 970; Al. Jebeleanu, Elogiul simplității, O, 1985, 12; Al. Husar, Pavel Bellu, „Lebăda solară”, CL, 1985, 4; Valentin Tașcu, Poezie și simplitate: Pavel Bellu, O, 1985, 37; Nicolae Țirioi, Un poet de viziune metaforică, O, 1988, 5; Dicț. scriit. rom., I, 257-258; Popa, Ist. lit., II, 393-394. N.M.
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
ivește Și muchi și vârfuri negre pe cer le zugrăvește, Muchi negre, urieșe, ca puii [de] balaur Păzind în taina serii comoara lor de aur, Căci luna de jeratec prin ele când răsare Comoară care arde vederilor se pare, Iar lebedele albe pornind din negre trestii Apar dormind ușoare pe faț-apei acestei; Cu aripele-ntins-ele o-mping, o taie În cercuri cari tremur și-n brazde lungi, bălaie, Iar purpura se mișcă de-al undelor cutreier, În iarba cea înaltă suspină trist
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
himeric. Urmează-mă în luntrea ce dusă e de lebezi Pe undele oceanici ce furtunoase, repezi, Ne-or duce-n depărtare... N-auzi un jalnic țipet? Răsună lung din noaptea străvechiului Egipet. (Ei intră-n luntre. Aceasta e trasă de lebede... CĂLUGĂRUL șade țiind de mână CHIPUL, ce stă în picioare) REGELE SOMN Nu știi cine e dînsa? Un capăt e de ață Din sufletul naturei care ni dă viață. În orice ființă este, deși nu știi, ascete: Nu poți să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
potrivit căreia timpul trecut din narațiune denotă mai presus de toate modul intermedierii. Schimbarea timpului verbal ca semn pentru o modificare a perspectivei a fost de asemenea consemnată de W.J. Bronzwaer în poemul lui W.B. Yeats Leda și lebăda 120. În timp ce catrenele și prima terțină a acestui sonet conțin o descriere a acuplării Ledei cu lebăda la timpul prezent, ultima terțină conține o interogație în care eul liric din poem se întreabă care este semnificația întîmplării descrise. Perspectiva observatorului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
semn pentru o modificare a perspectivei a fost de asemenea consemnată de W.J. Bronzwaer în poemul lui W.B. Yeats Leda și lebăda 120. În timp ce catrenele și prima terțină a acestui sonet conțin o descriere a acuplării Ledei cu lebăda la timpul prezent, ultima terțină conține o interogație în care eul liric din poem se întreabă care este semnificația întîmplării descrise. Perspectiva observatorului pasiv, subliniată de "prezentul tabular" al descrierii, devine perspectiva unuia direct afectat, în care timpul trecut pare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
38, 110, 224, 292 Mrs Dalloway (Doamna Dalloway), 226, 259 To the Lighthouse (Spre far), 224 Wordsworth, William, The Prelude (Preludiu), 307 Worringer, Wilhelm, 221 Würzbach, Natascha, 310 Yates, F.A., 316 Yeats, William Butler, Leda ans the Swan (Leda și lebăda), 83 Young, E., și S. Richardson, 328 Zach, Wolfgang, 77 Zeltner-Neukomm, Gerda, 341 Au mai apărut: • Dicționar de naratologie, Gerald A. Prince • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Pragmatica discursului, Jacques Moeschler LIBRĂRII în care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ne aducă deja pe calea cea bună. De la animismul primitiv pînă la fetișismul banului (acest lucru care se poate transforma în orice altceva), știm că supranaturalul, puterea și metamorfoza sînt termeni sinonimi. Zeus se preschimba în ploaie, în taur, în lebădă, în amfitrion, în tot ce voia, fiindcă era, în Olimp, number one. Cu cît am mai multă putere, cu atît mai mult pot deveni altceva decît ceea ce sînt. Spune-mi care sînt transformările tale posibile, și-ți voi spune, divinitate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Roadele naturii reclamă materiale naturale? Remarcați de asemenea și ierarhia spectacolelor protocolare. Oficialii Statului preferă opera teatrului, teatrul cinematografului, cinematograful televiziunii ("Atunci, domnule Președinte, facem o seară Averty, am caseta în sertar"; "Din păcate, Maiestate, protocolul ne trimite la Lacul lebedelor, sărim peste concert"). Ca și clădirile puterii (bănci și palate), care se înșiră de la cele din marmură la cele din piatră și apoi cărămidă refuzînd placajul, documentele noastre oficiale caută cele mai puțin perisabile suporturi, printr-un fel de instinct
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o colectivitate militantă (școală, sectă, federație, partid, internațională). Numitor comun al opus-urilor, mediul vizat drept modus operandi le redă "ideologiilor" adevărul ca tehnici de transmisie calchiate în doctrine și ritualizate în instituții. Socialismul în Occident a fost cîntecul de lebădă al Cărții. Triumfalismul televiziunii va fi mai degrabă de tip liberal. ELICEA GENETICĂ Cuvîntul socialism a fost inventat de genialul Pierre Leroux, născut în 1797. Cum foarte bine spune Jérôme Peignot, biograful său, "tipograful dă cuvintelor greutatea lor în plumb
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prospera, dar În care decizia politică era puternic influențată de cercurile financiare și de afaceri, ceea ce s-a concretizat Într-o relaxare fiscală pe fondul distribuirii total anacronice a PIB-ului la nivel social. În realitate, acesta era cântecul de lebădă al unei puteri, este adevărat, cea mai influentă la nivel global, pe catafalcul unor datorii publice de peste 7.500 de miliarde de dolari. Între timp, deficitele au sărit În aer, chiar s-au dublat, iar astăzi o Îndatorare la nivelul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
să cunoască multe lucruri despre el: trăiește în grup, se orientează prin ultrasunete, se hrănește cu pești, e inteligent și ușor de dresat etc. etc. Mai mult, este esențial ca el să fie conștient de importanța unor caracteristici: de exemplu, lebăda este o pasăre acvatică, dar nu toate lebedele sunt albe. Noțiunea este caracterizată prin această conștiință a ceea ce este esențial și ce este secundar Ă de aceea poate fi aplicată la o mare varietate de obiecte din aceeași clasă, spre deosebire de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
grup, se orientează prin ultrasunete, se hrănește cu pești, e inteligent și ușor de dresat etc. etc. Mai mult, este esențial ca el să fie conștient de importanța unor caracteristici: de exemplu, lebăda este o pasăre acvatică, dar nu toate lebedele sunt albe. Noțiunea este caracterizată prin această conștiință a ceea ce este esențial și ce este secundar Ă de aceea poate fi aplicată la o mare varietate de obiecte din aceeași clasă, spre deosebire de reprezentare, care e totdeauna concretă, specifică. Desigur, sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creative, câțiva cercetători au studiat variația creativității în ultimii ani de viață ai creatorului (Haefele, 1962; Lindauer, 1992, 1993a, 1993b; Simonton, 1989c). Unul dintre cele mai interesante rezultate relevă „stilul de viață la vârsta senectuții” la artiști și „fenomenul cântecului lebedei” la compozitori - ambele reprezentative pentru transformarea radicală în modul de manifestare a creativității din perioada finală a vieții. În cele din urmă, am obligația să menționez numeroasele studii axate pe stadiul final al existenței, care tratează aspecte referitoare la: analiza
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
noapte, București, 1996; Capricii periculoase, București, 1998; Spitalul manechinelor, București, 1998; Inima ca un pumn de boxeur, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2000; Sexagenara și tânărul, București, 2000; Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin, București, 2001; Autobuzul cu cocoșați, București, 2002; Lebăda cu două intrări, București, 2003. Traduceri: August Strindberg, Vrăjitoarea. Răzbunarea. Insula Fericiților, București, 1979; Abraham Peter, Vântul și sticlele de limonadă, Berlin-București, 1982; Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu George Almosnino); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
dimensiunile, pentru ca pe marginea unei trăsături definitorii să comenteze nestingherit, de cele mai multe ori patetic. Când autorul nu are în vedere drame mute, intervin discret scene de un umor bonom. Parcul lui de vietăți (între care o ciocârlie, un vultur, o lebădă, cărăbuși, furnici, o căprioară) face pereche grădinii cu flori a lui D. Anghel, nota care-i apropie fiind fantezia. Deși narate cu voce mică, surdinizată, întâmplările cu necuvântătoare au negreșit vivacitate, chiar dacă nu ating poezia sadoveniană. Din 1877. Schițe din
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
în proiecție poetică, laudă melancolică a vieții. Versurile configurează un lirism al șoaptei, al discreției, în pasteluri transparente, în cântece de leagăn, în notații succinte, în delicate alegorii miniaturale. În universul său poetic, marcat de pudoarea simțirii și a expresiei, „lebăda” e simbolul sufletului însingurat, „nacela” - simbolul înălțării la cer, ființa alunecând inexorabil în „marele somn”. Sunt detectabile aici ușoare ecouri din Lucian Blaga. Poeta citește în semnele lumii „semnele trecerii” și, ca într-un jurnal tainic al suferinței, descifrează „meandrele
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
vechi, pref. edit., București, 1989, Dimitrie Cantemir în Rusia, pref. edit., București, 2000; Gheorghe Asachi, Ruxandra Doamna, postfață edit., București, 1992; Traduceri: Evhen Huțalo, Viața e amarnică și dulce, București, 1975; Ivan Hrihurko, Canalul, București, 1979; Vasil Zemliak, Stolul de lebede, București, 1985. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 238-240; Mihai Zamfir, Un baroc românesc, LCF, 1977, 41; Alexandru Duțu, Cazul Miron Costin, LCF, 1978, 12; Iorgulescu, Scriitori, 313-315; Ungheanu, Lecturi, 178-182; Cătălina Velculescu, „Varlaam și Ioasaf. Istoria unei cărți”, RITL
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]