8,145 matches
-
sau la început a fost Iubirea”. Aceasta e și una din calitățile scrisului marca Daniela Gifu: te invită permanent la o redescoperire a propriei persoane; mai mult, îți propune, de ce nu, scurte exerciții comparative între experiențele scriitorului și cele ale lectorului. Însuși conținutul cărții are o structură tripartită: partea de eseuri adună o suită de șapte texte așezate într-o ordine bine stabilită, amintind de celebra Scară ortodoxă. Acestea sunt exemplificative prin chiar titlurile pe care le poartă: „La început a
Daniela Gifu – „Eu, tu și El. Oglindiri spirituale” () [Corola-blog/BlogPost/339954_a_341283]
-
Politehnicii din București, 1953. Doctorand cu frecvență 1953-1956. Cursuri de calificare în radiochimie 1956-1957. Doctoratul în chimie organică, cu lucrarea “Reacții catalizate de clorura de aluminiu”, sub conducerea profesorului Costin D. Nenițescu (1959). Doctor docent (Politehnica București, 1974). Funcții. Asistent, lector, conferențiar și profesor la Catedra de Chimie Organică a Facultății de Chimie Industrială din București începând din 1956 până în 1999, cu doua întreruperi (Catedra de Chimie Generală din aceeași facultate, 1965-1966; AIEA, 1966-1969). În paralel, cercetător principal și șeful laboratorului
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Euromorphotikon (2010) ș.a. și volumele de eseuri Modernitatea ultimă (1998), Inamicul impersonal (2001), Eminescu - imaginarul spațiului privat/ imaginarul spațiului public (2004), Plăcerea de a gîndi (2013) ș.a. Emanuel Copilaș (n. 1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, 1948‑1989 (2012), Incursiuni în istoria politică și intelectuală a secolului XX (2014), Națiunea
Comunicat de presă. Lansare de carte la București () [Corola-blog/BlogPost/339251_a_340580]
-
2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Euromorphotikon (2010) ș.a. și volumele de eseuri Modernitatea ultimă (1998), Inamicul impersonal (2001), Eminescu - imaginarul spațiului privat/ imaginarul spațiului public (2004), Plăcerea de a gîndi (2013) ș.a. Emanuel Copilaș (n. 1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, 1948‑1989 (2012), Incursiuni în istoria politică și intelectuală a secolului XX (2014), Națiunea
Lansare de carte la Brașov () [Corola-blog/BlogPost/339257_a_340586]
-
cât și al multitudinii de referințe ale autorului la ocultism, cabala, alchimie și teoria conspirației: „Îmi închipui că Umberto Eco posedă o bibliotecă imensă, precum aceea misterioasă aparținând , abației Melk, semiologul putând să exclame oricând cu orgoliu, aflat în ipostaza Lectorului absolut: nimic din ceea ce este scris, nu-mi este străin” scrie Marian Mincu în postfața Principalele personaje ale românului sunt trei prieteni, Belbo, Diotallevi, care lucrează pentru mică editură Garamond din Milano, si Casaubon (naratorul). Într-o zi ei primesc
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
al cărui ansamblu de semnificații se constituie în coacțiunea celor trei factori-reper ai „actului de comunicare: emitent, mesaj, receptor” (p. 15). Demersul generic al interviului este îndreptat spre un intervievat de la care se vizează obținerea de date utile în informarea lectorului. Jurnalistul care adresează întrebările are un rol activ, neblocându-se în a fi doar un simplu spectator al unei adresări a intervievatului către un public. În aceeași linie, intervievatul este o persoană care are ce spune și care chiar spune
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
care adresează întrebările are un rol activ, neblocându-se în a fi doar un simplu spectator al unei adresări a intervievatului către un public. În aceeași linie, intervievatul este o persoană care are ce spune și care chiar spune ceva lectorului interesat de tema, subiectul, problematica abordată ca răspuns la întrebări ori ca o completare de comentarii, explicații, explicitări. Importantă este și problema pusă în discuție și dezbătută prin mecanismul-strategie de prelevare de date și informații constând în întrebări pertinente ce
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
bucură deja de recunoaștere din partea publicului avizat. Colecția Colloquium a fost nominalizată la categoria „cea mai bună colecție”, în cadrul celei de-a IV-a ediții a Galei Industriei de Carte din România „Bun de Tipar”, 2015. Emanuel Copilaș (1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, 1948-1989, Iași, Institutul European, 2012; Incursiuni în istoria politică și intelectuală a secolului XX
Emanuel Copilaș este noul coordonator al colecției Colloquium () [Corola-blog/BlogPost/339364_a_340693]
-
portretul tovarășului Dej în ramă aurie”. Până la urmă, a fost angajat pe un post de traducător - redactor la direcția „de emisiuni în limbi străine a Radiodifuziunii”. Datorită instanțelor postului, a vizitat Spania, care se afla atunci sub dictatura lui Franco, lectorii având ocazia să redescopere această țară, așa cum a fost ea văzută, la pas. Impresia de veridicitate a cărții se consolidează prin reluarea acestui reper autobiografic, de angajat al Radioului, în atractiva narațiune M-am însurat cu o comunistă. În povestirea
Constantin Mateescu: Altfel de proză*. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339365_a_340694]
-
Sorescu, Eugen Simion (editați la Strasburg), Horia Zilieru, Leonida Lari etc. Din literatura franceză s-a oprit la nume de scriitori mai mult sau mai putin cunoscuți (Louis-Ferdinand Céline, Daniel Walther, Laurent Bayard - Ed. Nemira, etc.), aducându-i în atenția lectorului român. Datorită bogatei sale activități în această sfera a echivalentelor lingvistice, a fost ales, pe merit, Președintele de Onoare al Asociației Traducătorilor Profesioniști. ,,Practic, toate traducerile din română care ne parvin, sunt datorate d-lui Costantin Frosin, profesor la Universitatea
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
atât diferite, cât complementare” (Joël Conte); ,,versiunea pe care o publică Constantin Frosin (a poemului ,,Luceafărul”- Hypérion - de Mihai Eminescu, n. n.), considerată prin comparație (cu traducerea Magdei Isanos, n. n.), este vizibil mai modernă, măi vie și mai ales mai accesibilă lectorului de astăzi” (Paul Van Melle); Nu este deloc simplu să reconstitui gândirea unei limbi în alta, să nu-i trădezi nici spiritul, nici litera”(Louis Delorme, prefațatorul antologiei Leș Poétes roumains à l’honneur, directorul Editurii Le Brontosaure, editorul Antologiilor
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
individualiza, restul este insignifianță. Mesajul liric indus de curgerea versurilor este că, oricât am izola corpul de minte, orice corporalitate rămâne impregnată de spiritualitate. Ion Maria ne arată că deține rara pricepere de a-și desfășura cu măsură poemele în fața lectorului: nu reduce concentrația lirică prin exces de cuvinte și nici nu secătuiește lirismul prin lipsă de cumpătare ideatică. „Poziția lotus” este un volum meritoriu pe care, într-o pragmatică a lecturii, l-am defini drept agreabil. Partajează asta: Facebook Email
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]
-
și discursul persuasiv. Cartea izbutește să radiografieze conceptele de bază ce asigură suportul înțelegerii funcționării mecanismelor diferitelor tipuri și forme ale comunicării. Subiacent, reușește să determine un fenomen de fisiune semnificațională a acestora, așa încât ele să devină comprehensibile pentru un lector chiar și neavizat. Dincolo de performanța pedagogică de expunere și impunere, autoarea vădește în demersul său o foarte bună cunoaștere a bibliografiei fundamentale a domeniului și capacitatea de a o domina prin asimilare într-un discurs cu nuanțe personale. Scrisă într-
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
și și-a epuizat potențialul de comunicare: s-a ajuns la „fundătura vorbirii” („Ieudul fără ieșire”). În orice scriere literară se definește o instanță de discurs. Este vorba de o construcție imaginară ce-și asumă generic textualizarea și pe care lectorul o percepe ca fiind delegatul sau reprezentantul mesajual al autorului în text. Această instanță este confundată cu autorul. În realitate, eul textual (liric, epic, dramatic) nu este același cu eul auctorial. Eul liric configurat în Ioan Es. Pop are o
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
George Stanca: Stiluri existențiale de Ștefan Vlăduțescu Din fericire pentru destinul lumii, cărțile nu ascultă de poetica explicită a autorilor. Nu numai că ele fac ce vor cu lectorii, dar fac același lucru cu creatorii lor. Ca o evidență irepresibilă identificăm această situație în cazul cărții lui George Stanca, „Epistolar” (București, Editura Adevărul Holding, 2011). Volumul este proiectat ca „o sumă de exerciții de stil” și se situează autoscopic
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
raportare care le ferește, le imunizează de didacticismul insinuant și fabulistic al naratorilor care cred că știu ce, vasăzică, este viața. Pe aceeași direcție se reține o atitudine decis-lucidă în ce privește personajele și situațiile epice. Faptul categoricității și hotărârii, în receptare, lectorul îl percepe ca pe o alianță analitică în a examina mersul lumii. Îi sunt la îndemână lui Viorel Teodorescu conexiunile intertextuale, aluzia și arătarea cu degetul, insinuarea ironică și autoironică, reflecția senină, gluma și sobrietatea, umorul subtil și buimăceala inocentă
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
și pierde-vară. În plus, figurile narative nu sunt așezate în spatele unor draperii filtrante și deformatoare. Am zice că ele au spontaneitatea vieții. Scriitura este așezată pe principii de echilibru. Viorel Teodorescu se mișcă bine printre cuvinte și reușește să conecteze lectorul la un imaginar care lasă impresia că se desprinde dintr-un trecut recuperat. Intervenția, ca element de retorică narativă, se observă în conștiința utilizării voluntare a limbajului și în respectarea obligațiilor epice („scuze pentru termenii folosiți ... n-am avut alții
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
iertării de altul și de sine. În acest sens, „Relatare despre moartea mea” este o relatare despre ispășire. Prin relatare se ispășesc lucrurile pe care dacă le-ai pierdut și-ți devin și irecuperabile, atunci acele lucruri nu mai merită. Lectorul în situație (Anne, respectiv, Adam Wellington) nu poate percepe ficțiunea decât ca pe o realitate: mai exact, se desfată în realitatea discursului imaginar. Primul impuls este să se ia ficțiunea drept materie palpabilă. Ca atare, tendința este de a crede
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
indusă de încadrarea în literaturitate. Diaristul este o ființă cu o dublă existență, ce se exprimă într-un limbaj dublu și care acționează în două planuri (în viață și în literatură). Pe de altă parte, acest statut de emisie oferă lectorului posibilitatea de a parcurge textul într-o dublă-cheie. Cititorul de jurnal este un lector fericit, căci propensiunea sa de a opina „altfel” decât cel cu care „stă de vorbă” este autorizată chiar de autor. Jurnalul îi permite să creadă de
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
se exprimă într-un limbaj dublu și care acționează în două planuri (în viață și în literatură). Pe de altă parte, acest statut de emisie oferă lectorului posibilitatea de a parcurge textul într-o dublă-cheie. Cititorul de jurnal este un lector fericit, căci propensiunea sa de a opina „altfel” decât cel cu care „stă de vorbă” este autorizată chiar de autor. Jurnalul îi permite să creadă de două ori mai mult decât ceea ce vrea să creadă. Prin jurnal, scriitorul ni se
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
trebuie centrată pe narator și nu pe poveste. Aici e tot farmecul poveștii: că tu crezi că o prostituată care n-a prestat decât un zâmbet câteva ore ...” (p. 32). El se dedublează pentru ca, prin această strategie, să accelereze intrarea lectorului pe o cale ferată a interpretării preferențiale. Naratorul-personaj face o lectură a existenței sale fictive, chiar de față cu lectorul. Se instalează astfel epic o ficțiune de gradul al doilea care dă veridicitate și expresivitate ficțiunii de gradul întâi. Gestica
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
n-a prestat decât un zâmbet câteva ore ...” (p. 32). El se dedublează pentru ca, prin această strategie, să accelereze intrarea lectorului pe o cale ferată a interpretării preferențiale. Naratorul-personaj face o lectură a existenței sale fictive, chiar de față cu lectorul. Se instalează astfel epic o ficțiune de gradul al doilea care dă veridicitate și expresivitate ficțiunii de gradul întâi. Gestica de demitizare a prorpiei povești își găsește similitudine în lipsa de încredere postmodernă în marile povești. Pentru postmodernul Constantin Stan povestea
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Euromorphotikon (2010) ș.a. și volumele de eseuri Modernitatea ultimă (1998), Inamicul impersonal (2001), Eminescu - imaginarul spațiului privat/ imaginarul spațiului public (2004), Plăcerea de a gîndi (2013) ș.a. Emanuel Copilaș (n. 1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului românesc, 1948‑1989 (2012), Incursiuni în istoria politică și intelectuală a secolului XX (2014), Națiunea
COMUNICAT DE PRESĂ Editura Adenium lansează la Timișoara cel mai recent volum din colecția Headline () [Corola-blog/BlogPost/339660_a_340989]
-
schimbare ideatică de registru. Titlul este inedit, datorită epitetului personificator „gânditoare“. Textele includ realități care impun destin separat față de cel al autorului. Studiile pornesc de la termeni și se dezvoltă în spațiul permis de semantica lor. Un autor se poate substitui lectorului pentru că se raportează la propria ipostază de cititor. În schimb, un lector nu se poate substitui autorului. În general, așteptările de la un scriitor de ceva notorietate, sunt cel puțin de mijloc, ca într-o poveste de Kafka: pe unii, poștașul
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
includ realități care impun destin separat față de cel al autorului. Studiile pornesc de la termeni și se dezvoltă în spațiul permis de semantica lor. Un autor se poate substitui lectorului pentru că se raportează la propria ipostază de cititor. În schimb, un lector nu se poate substitui autorului. În general, așteptările de la un scriitor de ceva notorietate, sunt cel puțin de mijloc, ca într-o poveste de Kafka: pe unii, poștașul îi va găsi acasă, pentru alții, scrisoarea va rămâne la post restant
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]